Simona Halep este lider detaşat în clasamentul dat publicităţii luni de către Asociaţia Tenisului Feminin (WTA), având un avans de 860 de puncte faţă de Caroline Wozniacki (2 WTA)! Halep a egalat-o pe Kim Clijsters la numărul total de săptămâni petrecute pe locul 1 mondial, fiind sigură că o va devansa pe belgiancă, dar şi pe Maria Şarapova (Rusia) sau Tracy Austin (SUA), ambele cu câte 21 de săptămâni de domnie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Reţeaua interconectată de electricitate din Europa a pierdut 113 GWh de la mijlocul lunii ianuarie, în condiţiile în care Kosovo a consumat mai multă electricitate decât a furnizat, iar Serbia nu a mai acoperit acest deficit, aşa cum făcea de obicei. Drept urmare, frecvenţa reţelei, de 50hz, a scăzut în toată reţeaua europeană, iar ceasurile electrice, care măsoară timpul acordându-se cu frecvenţa din sistemul energetic, au rămas în urmă cu până la şase minute. Problema a afectat ceasurile radio cu alarmă, ceasurile cuptoarelor sau cele ale sistemelor de încălzire.
Nordul Kosovo, care adăposteşte o minoritate sârbă, a rămas fidel Belgradului, dar nu plăteşte energia pe care o consumă, iar o înţelegere din 2015 care trebuia să rezolve problema a fost blocată de Serbia.
Operatorul de transport sârb, EMS, a precizat, într-un comunicat, că în ianuarie şi februarie Kosovo a folosit în mod neautorizat energie electrică din reţeaua europeană sincronizată. Un oficial al operatorului din Kosovo a spus că de energie a beneficiat minoritatea sârbă, care nu a plătit pentru curent.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Nu, nu este vorba de medicii din România, ci din Canada. “Noi, doctorii din Quebec credem în sistemul public de sănătate şi ne opunem măririle salariale recente care au fost negociate de asociaţia de care aparţine”, se arată în scrisoarea deschisă, potrivit CNBC.
Ei au declarat că se opun măririlor salarile, în timp ce asistente medicale şi pacienţii se chinuie. Ei au declarat că aceste măriri sunt şocante deoarece asistenţii medicali şi alţi profesionişti care lucrează în sistemul medical în condiţii mai puţin decât ideale.
Cei 213 medici generalişti, 184 de specialişti, 149 de rezidenţi medicali şi 162 de studenţi la medicină vor ca banii să se întoarcă în sistem. “Credem că există o modalitate de redistribuire a resurselor sistemului de sănătate din Quebec pentru a promova bunăstarea populaţiei şi pentru a răspunde nevoilor pacienţilor fără a pedepsii muncitorii”, spune ei.
Liderii Uniunii Europene trebuie să lanseze iniţiative “pentru a ne ajuta să ieşim din impasul Brexitului”, a declarat Tony Blair într-un discurs rostit joi la o reuniune a asociaţiei BusinessEurope desfăşurată la Bruxelles.
“Europa ştie că are nevoie de reforme. Reformarea Europei reprezintă cheia pentru schimbarea deciziei Marii Britanii”, a explicat Tony Blair, citat de cotidianul Le Figaro.
Politicianul laburist a exprimat convingerea că Marea Britanie poate fi convinsă să rămână în Uniunea Europeană dacă preocupările britanicilor, în principal în materie de imigraţie, vor fi atenuate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Liderii Uniunii Europene trebuie să lanseze iniţiative “pentru a ne ajuta să ieşim din impasul Brexitului”, a declarat Tony Blair într-un discurs rostit joi la o reuniune a asociaţiei BusinessEurope desfăşurată la Bruxelles.
“Europa ştie că are nevoie de reforme. Reformarea Europei reprezintă cheia pentru schimbarea deciziei Marii Britanii”, a explicat Tony Blair, citat de cotidianul Le Figaro.
Politicianul laburist a exprimat convingerea că Marea Britanie poate fi convinsă să rămână în Uniunea Europeană dacă preocupările britanicilor, în principal în materie de imigraţie, vor fi atenuate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Şcolile româneşti trebuie dotate cu calculatoare, pentru ca elevii să poată învăţa mai uşor prin intermediul noilor tehnologii. În ziua de azi, digitalul este absolut necesar pentru a te integra în societate şi pentru a reuşi în proiectele profesionale. Cele mai multe şcoli din mediul rural, din lipsa dotărilor, nu reuşesc să ofere elevilor un program de educaţie digitală şi acces la internet.”, declară Amalia Fodor – director Fundaţia Orange.
„Together” este un proiect dezvoltat de Asociaţia „Freedom Smile”, cu o finanţare de 7000 de euro oferită de Fundaţia Orange, prin programul Susţine un ONG!
Platforma îşi propune să reducă diferenţele legate de nivelul de digitalizare al şcolilor din sate, în raport cu cele din zonele urbane şi să ofere elevilor din mediul rural acces la tehnologie. Pe lângă funcţia de a conecta companiile care donează echipamente IT cu beneficiarii, platforma are şi o secţiune de voluntariat, în care se pot înscrie persoanele care se oferă să predea cursuri de informatică elevilor din mediul rural.
Asociaţia „Freedom Smile” este o organizaţie non-profit din Bucureşti, fondată în anul 2012 pentru a promova democraţia şi drepturile omului, pentru a ajuta copiii şi persoanele cu dizabilităţi şi pentru a combate corupţia şi traficul de persoane.
Programul Susţine un ONG! este un fond care oferă finanţare pentru proiecte de filantropie propuse de angajaţi şi dezvoltate alături de o organizaţie non-profit.
2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.
Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.
”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“
Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“
Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“
|n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.
”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“
Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.
”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“
Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“
Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.
”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“
Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.
”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.
”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“
Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.
”Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.
O investiţie de 6.400 de euro făcută în 2017 într-un hectar de livadă forestieră poate genera un profit de peste 600.000 de euro în 25 de ani, depăşind estimările oricărui fond de investiţii.