BusinessMagazin

Tag: armata

  • BREAKING NEWS Parlamentul rus a aprobat solicitarea lui Vladimir Putin de a folosi a Forţelor Armate Ruse în afara ţării. Cum va influenţa decizia conflictul cu Ucraina

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut marţi, 22 februarie, Parlamentului ţării, permisiunea de a folosi forţa militară în afara statului, notează AP News.

    UPDATE 18:10: Consiliul Federaţiei a aprobat solicitarea lui Vladimir Putin de folosire a Forţelor Armate Ruse în afara ţării, implicit în Donbass.
    Scrisoarea lui Putin către Camera Superioară a Parlamentului ar urma să oficializeze o desfăşurare militară rusă în regiunile rebele din estul Ucrainei, la o zi după ce liderul rus le-a recunoscut independenţa.

    De asemenea, ar putea anunţa intenţia lui Putin de a lansa un atac mai larg asupra Ucrainei. Liderii occidentali au declarat mai devreme că trupele ruse s-au mutat în estul ţării, iar SUA au numit mişcarea drept „o invazie”.

    Se aşteaptă că parlamentarii să accepte rapid cererea lui Putin, în timpul unei şedinţe ce va avea loc astăzi, 22 februarie.
    Putin a semnat mai devreme în cursul zilei tratate de prietenie cu cele două regiuni rebele care prevăd desfăşurarea armatei ruse acolo.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro

  • Ce salariu are un soldat în Armata Română. Cât câştigă, de fapt

    Solda de funcţie sau salariul unui soldat este, pentru anul 2022, de 2.500 de lei pe lună, conform legii, dar veniturile sale sunt rotunjite de alte sporuri, prime şi indemnizaţii. La vârful ierarhiei militare, şeful Statului Major General câştigă o soldă de funcţie de 10.880 de lei, care înseamnă de peste patru ori Salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în România.

    Cel mai recent raport al Ministerului Apărării Naţionale, din ianuarie, arată care este nivelul veniturilor salariale nete ale personalului Armatei Române.

    Un soldat/gradat profesionist (SGP) a primit, în mână, în luna ianuarie, între 1.839 şi 4.117 de lei, conform c.
    Funcţionari publici (FP) angajaţi în MApN au câştigat, pentru o funcţie fără comandă, între 2.839 şi 8.195 de lei, iar pentu o funcţie cu comandă, între 6.436 şi 12.641 de lei, net.
    În ceea ce priveşte personal civil contractual (PCC), sumele primite în mână au fost, pentru funcţii fără comandă, de la un minumim de 1.623 la 7.736 de lei, iar pentru cele cu comandă, de la 2.463 la 12.776 de lei.
    Cei care aleg cariera de militar câştigă gradual în plus. Astfel, un maistru militar a câştigat, în ianuarie, între 2.290 şi 5.976 de lei, iar un subofiţer, fără comandă, a avut un venit cuprins între 2.284 şi 6.132 de lei.
    În mod evident, ofiţerii câştigă mai mult, între 2.443 şi 11.576 de lei, pentru o funcţie fără comandă, în timp ce, pentru cei care au posturi cu comandă, sumele se încadrează între 2.733 şi 18.142 de lei, potrivit datelor MApN.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ministrul german al apărării se gândeşte să înfiinţeze o Armată a Europei

    Despre înfiinţarea armatei se va vorbi după alegerile din Bundestag.

    „Cred că articolul 44 din Tratatele europene ne oferă şansa de a lua decizii comune ale UE şi de a pune în aplicare misiuni europene de către coaliţiile voluntarilor din statele membre”, a declarat politicianul conservator, în ediţia de sâmbătă a Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

    „Pregătim o propunere în acest sens, care ar trebui să fie pe masă la o reuniune a miniştrilor apărării înainte de sfârşitul lunii octombrie”, a adăugat ministrul Annegret Kramp-Karrenbauer.

    Articolul 44 prevede că Consiliul UE poate încredinţa desfăşurarea unei misiuni unui grup de state membre care doresc acest lucru şi care au capacităţile necesare pentru o astfel de misiune. În consecinţă, nu toate statele UE trebuie să participe direct la astfel de misiuni.

    Dacă europenii vor să fie luaţi în serios şi să fie credibili, trebuie să poată acţiona credibil, a spus Kramp-Karrenbauer. „Pot exista situaţii în care avem un set diferit de interese, tot în cadrul NATO (n.r. – alianţă politico-militară cu întindere mondială)”.

    Nu este singurul om de stat din Germania cu idei privind securitatea pe continent. Armin Laschet doreşte un pact cu ţările din Est privind securitatea. „Avem nevoie de un FBI european”, a spus Laschet.

  • Situaţie dezastruoasă într-un stat american. A fost declarată STARE de DEZASTRU în caz de violenţă armată. Rata criminalităţii creşte alarmant în SUA

    New York devine primul stat american care declară stare de dezastru în caz de violenţă armată.

    Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a semnat miercuri ordinul executiv.

    Weekendul de 4 iulie, când americanii au celebrat Ziua Independenţei, a fost unul extrem de agitat, cu peste 50 de focuri de armă trase doar în New York.

    Guvernatorul statului american New York a semnat un nou ordin, care vizează procedura de intervenţie în caz de violenţe ce implică focurile de armă. O sumă de aproape 139 de milioane de dolari va fi direcţionată spre programe dedicate prevenirii şi acţiunii imediate în astfel de situaţii, relatează BBC.

    Măsura a fost luată pe fondul unei creşteri îngrijorătoare a numărului de decese prin împuşcare înregistrate la nivel naţional. Aproximativ 200 de victime au fost raportate în SUA doar weekendul trecut, când americanii au celebrat Ziua Independenţei.

    În martie, FBI a publicat statisticile preliminare pentru anul 2020 care arată un salt semnificativ, de 25%, al criminalităţii din Statele Unite. Tendinţa ascendentă a continuat şi în 2021, cu atât mai mult cu cât majoritatea omuciderilor din SUA sunt legate de incidente armate.

    Preşedintele Joe Biden a dezvăluit la finalul lunii iunie strategia Casei Albe pentru a combate creşterea omuciderilor. Aceasta are drept obiectiv şi diminuarea traficului de arme de foc. De asemenea, sunt alocate mai multe fonduri pentru forţele de ordine.
     

  • Povestea unuia dintre cei mai BOGAŢI TRAFICANŢI de droguri din lume. A avut o avere estimată la 5 miliarde de dolari, controla o ARMATĂ de 20.000 de oameni şi nu a fost NICIODATĂ PRINS

    Supranumit “regele opiului”, Khun Sa este originar din Myanmar, stat cunoscut la acea vreme ca Burma. Începând cu anii ’60, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din Triunghiul de Aur (regiune din Asia cunoscută pentru traficul şi consumul de droguri de mare risc).

    În momentele sale de maximă influenţă, Khun controla o armată de 20.000 de oameni şi care era mult mai bine echipată decât cea a statului Myanmar.

    În 1988, Khun Sa a încercat să vândă toată recolta sa guvernului australian pentru 37 de milioane de dolari, mişcare ce ar fi redus la jumătate traficul global de heroină; oficialii au refuzat.
     

    Khun Sa nu a fost niciodată acuzat oficial de vreo infracţiune în Myanmar, fiind însă condamnat în absenţă în Statele Unite (deşi nu a păşit niciodată pe tărâm nord-american).

    Khun s-a predat armatei în ianuarie 1996, cedând controlul asupra trupelor sale. El s-a mutat în regiunea Rangoon cu o vastă avere şi patru amante, toate mai tinere decât el. După acel moment, producţia de opiu din Triunghiul de Aur s-a redus considerabil.

    După ce a renunţat la traficul de droguri, Khun Sa a devenit un important om de afaceri, cu investiţii în regiunile Yangon, Mandalay şi Taunggi. El se prezenta în acea perioadă drept “un agent comercial cu interese în domeniul construcţiilor”.

    Khun a murit în 2007, la vârsta de 73 de ani, cauza morţii nefiind cunoscută.

  • Femeile din armata elveţiană au dobândit dreptul de a purta lenjerie de damă

    În cadrul sistemului actual, uniforma standard a recruţilor include doar lenjerie de corp pentru bărbaţi.

    Un test care începe luna viitoare prevede acordarea a două seturi diferite de lenjerie de corp pentru femei, pentru lunile mai calde şi pentru cele mai reci.

    Femeile reprezintă aproximativ 1% din forţele armate elveţiene, dar ţara speră să crească procentul la 10% până în 2030.

    Femeile au primit, până în prezent, lenjerie intimă bărbătească, de multe ori în mărimi nepotrivite, ceea ce poate fi inconfortabil.

    Purtătorul de cuvânt al armatei Kaj-Gunnar Sievert a declarat că noua „lenjerie de corp funcţională” pentru recruţii de sex feminin ar consta în „lenjerie scurtă” pentru vară şi „lenjerie lungă” pentru iarnă.

    Sievert a declarat la începutul acestei săptămâni că se iau în considerare şi modificarea altor echipamente, cum ar fi îmbrăcămintea de luptă, vestele de protecţie şi rucsacii.

    Ministrul elveţian al Apărării, Viola Amherd, a salutat, de asemenea, această decizie. Actualele uniforme ale armatei elveţiene au fost adoptate la mijlocul anilor 1980, relatează Swissinfo.

  • Armata din Myanmar a emis mandate de arestare pentru 11 membri ai fundaţiei miliardarului George Soros şi a confiscat conturile bancare ale organizaţiei

    Regimul militar din Myanmar a preluat controlul conturilor bancare ale fundaţiei Open Society Foundation (OSF) a miliardarului George Soros din ţară şi a anunţat că va întreprinde acţiuni în justiţie împotriva fundaţiei, care este acuzată de încălcarea restricţiilor privind activităţile pe care le poate desfăşura.

    MRTV, televiziunea controlată de armată a anunţat că armata a emis mandate de arestare pentru 11 membri ai personalului OSF Myanmar, inclusiv şeful şi şeful adjunct al acesteia, sub suspiciunea că acordă sprijin financiar protestatarilor ce manifestează împotriva loviturii de stat organizate de armată pe 1 februarie, relatează Reuters.

    Regimul a mai susţinut că filantropul nu a obţinut aprobarea de la Departamentul de gestionare a schimbului valutar al Băncii Centrale din Myanmar (CBM) pentru un depozit de 5 milioane USD (7,04 miliarde kiaţi) la Banca de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (SMED) din Myanmar în 2018.

    Fundaţia este, de asemenea, acuzată că a retras ilegal 1,4 milioane de dolari din contul său de la SMED la o săptămână după ce armata a organizat lovitura de stat din Myanmar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara superbă care a ÎNCHIS toate RESTAURANTELE McDonald’s şi unde nu există nici cazinouri şi nici cafenele Starbucks – GALERIE FOTO

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. 

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

  • Gigantul Xiaomi, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a fost inclus de americani pe „lista neagră” a companiilor care ar avea legături cu armata Chinei

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a fost inclus de administraţia Trump pe „lista neagră”, acolo unde ajung companiile chineze despre care americanii consideră că ar avea legături cu armata Chinei, potrivit Tech Crunch.

    Conform unui raport al Departamentului Apărării din SUA, un total de nouă companii au fost incluse joi pe această listă.

    Xiaomi a fost al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume în T3 2020, depăşind Apple, dar situându-se în spatele Samsung şi Huawei, conform datelor de la compania de cercetare de piaţă IDC.

    În luna noiembrie, Donald Trump a semnat un ordin executiv, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, prin care a interzis investiţiile în companiile proiectate pentru a sprijini eforturile militare, informaţionale şi de securitate ale aparatului chinez. Huawei, producătorul de chipuri SMIC şi cei mai mari trei operatori telecom din China sunt printre ţintele acestei liste.

    „Lista neagră” pe subiectul sprijinului faţă de armată este diferită decât „lista neagră” întocmită de Departamentul de Comerţ, care a tăiat legăturile dintre Huawei, DJI, SenseTime şi alte companii de tehnologie chineze cu furnizorii lor din SUA, pe fondul temerilor legate de securitatea naţională.

    Xiaomi a transmis că „nu este controlat de armata chineză sau afiliat al acesteia”.

    La fel ca lista operată de Departamentul de Comerţ, această listă a stârnit confuzie referitor la modul în care vor fi aplicate măsurile.

    După ce administraţia Trump a impus sancţiuni pentru operatorii China Mobile, China Unicom şi China Telecom, bursa de la New York a făcut trei mutări: a anunţat delistarea celor trei companii, apoi a decis că nu o va face după discuţii cu autorităţile de reglementare, dar în final a revenit asupra deciziei şi a anunţat că le va delista.

  • Gigantul Xiaomi, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a fost inclus de americani pe „lista neagră” a companiilor care ar avea legături cu armata Chinei

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a fost inclus de administraţia Trump pe „lista neagră”, acolo unde ajung companiile chineze despre care americanii consideră că ar avea legături cu armata Chinei, potrivit Tech Crunch.

    Conform unui raport al Departamentului Apărării din SUA, un total de nouă companii au fost incluse joi pe această listă.

    Xiaomi a fost al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume în T3 2020, depăşind Apple, dar situându-se în spatele Samsung şi Huawei, conform datelor de la compania de cercetare de piaţă IDC.

    În luna noiembrie, Donald Trump a semnat un ordin executiv, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, prin care a interzis investiţiile în companiile proiectate pentru a sprijini eforturile militare, informaţionale şi de securitate ale aparatului chinez. Huawei, producătorul de chipuri SMIC şi cei mai mari trei operatori telecom din China sunt printre ţintele acestei liste.

    „Lista neagră” pe subiectul sprijinului faţă de armată este diferită decât „lista neagră” întocmită de Departamentul de Comerţ, care a tăiat legăturile dintre Huawei, DJI, SenseTime şi alte companii de tehnologie chineze cu furnizorii lor din SUA, pe fondul temerilor legate de securitatea naţională.

    Xiaomi a transmis că „nu este controlat de armata chineză sau afiliat al acesteia”.

    La fel ca lista operată de Departamentul de Comerţ, această listă a stârnit confuzie referitor la modul în care vor fi aplicate măsurile.

    După ce administraţia Trump a impus sancţiuni pentru operatorii China Mobile, China Unicom şi China Telecom, bursa de la New York a făcut trei mutări: a anunţat delistarea celor trei companii, apoi a decis că nu o va face după discuţii cu autorităţile de reglementare, dar în final a revenit asupra deciziei şi a anunţat că le va delista.