BusinessMagazin

Tag: Arad

  • Componentele unei industrii în creştere

    La zece ani de la prima investiţie în România, producătorul german Hella pregăteşte extinderea uzinei de la arad şi cere guvernului să susţină creşterea clasei mijlocii din România.

    Producătorii de componente reprezintă baza industriei automotive şi se constituie într-una dintre cele mai dinamice şi mai exigente industrii din lume. Anul acesta s-au împlinit zece ani de când Hella a decis să investească în România, iar astăzi 2.500 de ingineri lucrează în cele trei divizii principale ale companiei: Aftermarket, Centru Corporate şi Electronică.

    Pe lângă acestea, compania mai are şi departamentele de administraţie, dezvoltare şi producţie în cele şapte locaţii, două centre de dezvoltare în Timişoara pentru Aftermarket şi Electronică, un centru de dezvoltare în Craiova şi fabrici din Arad, Timişoara şi Lugoj, alături de centrul corporate din Giarmata, în apropiere de Timişoara. Compania a recrutat anul trecut peste 400 de noi salariaţi şi continuă să se dezvolte. Deschiderea Centrului Tehnic din Timişoara este considerată una dintre pietrele de hotar ale activităţii grupului german în România, iar Rolf Breidenbach, CEO-ul, preşedintele, preşedintele consiliului de administraţie şi membru al consiliului de adminstraţie al întregului grup Hella, anunţă că „în curând vom vedea noi mişcări ale Hella în România, cum ar fi extinderea uzinei din Arad“.

    „De la venirea Hella în România am investit peste 165 milioane de euro în România şi continuăm investiţiile şi în viitor. Ne concentrăm pe nevoia de echipamente şi facilităţi pentru angajaţii şi proiectele noastre“, a spus Rolf Breidenbach într-un interviu acordat Business Magazin.

    Hella România este unul dintre cei mai mari producători de componente auto de pe piaţa locală, cu afaceri anuale de circa 190 milioane de euro. Compania produce şi dezvoltă în centrele sale din Timişoara şi Arad componente electronice pentru maşini din segmentul de lux şi sport cu preţuri de peste 100.000 de euro. Printre acestea se numără proiectarea şi dezvoltarea senzorului de ploaie pentru BMW i8, unul dintre cele mai avansate tehnologic modele produse de constructorul bavarez, al cărui preţ pleacă de la circa 120.000 de euro fără TVA. Mai mult, compania a lucrat şi la proiectul farurilor inteligente ce echipează automobilul Audi A8, una dintre cele mai bine vândute limuzine de lux din lume, al cărei preţ cu TVA poate depăşi chiar şi pragul de 200.000 de euro.

    În opinia CEO-ului companiei, una dintre cele mai importante misiuni ale guvernului român în acest moment este să susţină mediul academic, astfel încât universităţile să poată livra direct de pe băncile facultăţilor ingineri bine pregătiţi, care să fie recrutaţi rapid de către companii: „Considerăm că este foarte important ca Executivul de la Bucureşti să susţină sistemul educaţional din România şi mai mult decât în prezent, astfel încât pe piaţa forţei de muncă să fie disponibili mai mulţi oameni bine calificaţi. În ziua de azi ne confruntăm cu un «război» tot mai mare pentru talente, în special pentru ingineri înalt calificaţi“. Declaraţia executivului german vine în contextul în care cele mai recente ajutoare de stat oferite de guvern au fost către companii producătoare de cablaje în industria auto, care plătesc angajaţii cu salarii minime pe economie, de sub 800 de lei net lunar, în timp ce companii precum Hella sau Continental, care recrutează cu precădere ingineri şi personal calficat, dar care au nevoie de salariaţi ce au finalizat o facultate, nu muncitori necalificaţi, plătesc angajaţii cu salarii de peste 1.000 de euro. „Universităţile din România oferă o masă excelentă de candidaţi pentru companii, cu atât mai mult cu cât este în continuare nevoie de îmbunătăţiri atunci când vine vorba de eforturi pentru a aduce studenţii mai aproape de cerinţele din mediul de business şi cel industrial în termen de cunoştinţe şi tehnologii“, a adăugat CEO-ul Hella Group.

    O statistică centralizată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. În acelaşi timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia mai mult de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România. Tot mai mulţi angajatori se plâng de pregătirea din ce în ce mai slabă a noilor generaţii care ies de pe băncile facultăţilor, pentru că există diferenţe prea mari între ceea ce se studiază în şcoală şi competenţele cerute pentru anumite posturi. Iar acest decalaj a fost subliniat recent şi de către Elvis Popovici, recruitment manager al producătorului de soluţii antivirus Bitdefender, care a precizat că nivelul pregătirii este din ce în ce mai scăzut chiar şi la facultăţile care în mod tradiţional furnizau absolvenţi „angajabili“.

     

  • Mii de familii din Arad au apă potabilă doar câteva ore pe zi, din cauza secetei

    Locuitorii din comunele arădene Bocsig, Hăşmaş, Archiş, Craiva şi Beliu, în total 29 de sate, au apă potabilă din reţea doar câteva ore pe zi, din cauza secetei din ultimele săptămâni.

    În toate cele cinci comune, furnizorul apei este o uzină din localitatea Bocsig, ai cărei reprezentanţi au declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că problemele sunt cauzate de lipsa de precipitaţii şi dublarea consumului faţă de perioadele obişnuite.

    Conform autorităţilor locale, în ultimele două săptămâni fuznizarea apei a fost oprită pe timp de noapte, pentru a se putea umple rezervoarele din sate.

    Pe timpul zilei, furnizarea nu este oprită, însă consumul ridicat face ca presiunea să fie slabă, iar majoritatea familiilor nu au apă decât câteva ore.

    “Problema este că din cauza lipsei ploilor oamenii îşi udă foarte mult grădinile, iar consumul a explodat. Rezervoarele şi reţelele de care dispunem nu fac faţă acestui consum”, a declarat un reprezentant al Uzinei de Apă Bocsig, Vicentie Palcu.

    Conform sursei citate, problema ar putea fi rezolvată în următoarele zile, pentru că meteorologii au anunţat ploi în vestul ţării. Astfel, dacă localnicii nu vor mai uda grădinile, consumul va reveni la valorile normale.

     

  • Premierul Victor Ponta s-ar putea întoarce în ţară până în 11 iulie/Plumb: Doar medicii pot decide când Ponta se întoarce în ţară

    “Premierul doreşte să vină pe 11 iulie la Nădlac, dar depinde de ce spun medicii săptămâna viitoare. Deocamdată, este anunţată participarea vicepremierului Gabriel Oprea”, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb, a declarat, miercuri, că doar medicii pot decide data la care liderul PSD, premierul Victor Ponta, poate reveni în ţară, după operaţia efectuată la genunchi la o clinică din Turcia.

    “Pot să vă spun că doar medicii pot decide când domnul preşedinte şi premier Victor Ponta se întoarce în ţară“, a spus Plumb, întrebată de jurnalişti dacă are informaţii cu privire la data de întoarcere în ţară a premierului Ponta.

    România şi Ungaria au convenit înfiinţarea unui nou punct de trecere a frontierei de stat, care va lega cele două ţări prin interconectarea autostrăzilor A1 şi M43, între localităţile Nădlac (România) şi Csanadpalota (Ungaria).

    Noul punct de frontieră va facilita atât traficul internaţional de persoane, cât şi traficul internaţional de mărfuri, introducând, totodată, şi o limită de greutate de 7,5 tone în privinţa traficului prin punctul de la Nădlac- Nagylak.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că a discutat miercuri dimineaţă cu premierul Victor Ponta, care i-a spus că se simte din ce în ce mai bine şi că va reveni în curând în ţară.

    Întrebat dacă are informaţii că Victor Ponta va reveni în ţară până la sfârşitul săptămânii, Robert Cazanciuc a spus că nu ştie precis acest lucru şi că, din ce a discutat cu premierul, ar urma să revină în România în câteva zile.

    Premierul Victor Ponta a fost internat în 14 iunie la Spitalul Universitar Medipol din Istanbul, unde o zi mai târziu a fost operat la genunchiul stâng.

    Duminică, Victor Ponta a declarat, la postul B1, că va reveni în ţară, “pe picioare, nu în scaun cu rotile sau cârje”, în maximum două săptămâni, interval în care medicii i-au transmis că nu poate pune piciorul jos.

    Anterior, Ponta afirma că este posibil să revină în ţară după săptămâna viitoare, respectiv începând cu 6 iulie, săptămână în care trebuie să parcurgă exerciţii de fizioterapie şi recuperare intensivă, mai devreme totuşi de termenul de 28 de zile avansat iniţial de medici.

    Conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.

    În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat, după ce cu zece zile înainte fusese anunţat că este urmărit penal pentru trei infracţiuni, în dosarul lui Dan Şova.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă premierului Victor Ponta, în 5 iunie, că este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

    DNA a cerut atunci Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

    În 29 iunie, premierul Victor Ponta afirma că în prima zi în care va veni în ţară va merge şi la DNA pentru o nouă audiere în dosarul aflat în fază de urmărire penală, spunând că este posibil ca procurorul să decidă inclusiv control judiciar.

    Anterior, deputatul Sebastian Ghiţă afirma că procurorii urmăresc să îl determine pe premierul Victor Ponta să demisioneze de la conducerea Guvernului, fiind posibil în acest sens să-l pună sub control judiciar şi să-i interzică să intre în clădirea Guvernului.

  • Mall-ul Galleria Arad, părăsit după închiderea hipermarketului Cora. Cum arată centrul comercial – GALERIE FOTO

    Mai mulţi chiriaşi au părăsit, în ultima perioadă, mall-ul Galleria Arad, reducându-se semnificativ gradul de ocupare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De altfel, de la 1 iunie, hipermarketul Cora, cel mai mare chiriaş din centrul comercial, care ocupă 9.000 de metri pătraţi, se va închide.

    GALERIE FOTO

    De câteva zile, Cora funcţionează la Arad cu aproape toate rafturile goale, magazinul fiind aprovizionat doar cu alimente perisabile. Celelalte alimente au reduceri semnificative la preţuri, însă gama este foarte redusă.

    Puţinele produse cosmetice rămase pe rafturi sau obiecte de folosinţă îndelungată au reduceri care ajung şi până la 70 la sută, însă clienţii nu prea au din ce alege.

    GTC România, proprietarul mall-ului, a primit o notificare de la România Hypermarche, proprietarul lanţului de hipermarketuri Cora.

    ”Am primit notificarea Cora şi în acest moment explorăm toate opţiunile legale existente, contractul de închiriere fiind semnat pe o perioadă de zece ani. În acelaşi timp, suntem în diferite discuţii cu alţi operatori de hipermaketuri precum şi cu alţi retailer de calibru şi o eventuală plecare a Cora nu este sinonimă cu stoparea activităţii Galleria Arad, existând întotdeauna alte opţiuni”, afirma Danny Bercovich, CEO GTC România, într-un comunicat remis la începutul lunii mai.

    Surse din cadrul GTC au declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că gradul de ocupare al mall-ului va scădea la aproximativ 50% după închiderea hipermarketului.

    Totuşi, afirmă sursele citate, se poartă negocieri cu alte companii pentru a ocupa acest spaţiu, între care Auchan.

    Oficialii GTC au declarat corespondentului MEDIAFAX, referitor la zvonuri apărute pe internet potrivit cărora centrul comercial Galleria se va închide în următorul an, că acest scenariu este exclus şi că până acum ”au plecat cei care nu plăteau chiria sau aveau probleme cu insolvenţa”.

    ”Este dificil în acest moment să aducem chiriaşi noi, mai ales din cauza loviturii de imagine pe care a suferit-o Galleria Arad prin plecarea Cora. Totuşi, există discuţii avansate pentru ocuparea spaţiilor rămase goale”, a afirmat un oficial al GTC.

    Centrul comercial Galleria Arad, care are o suprafaţă netă de închiriat de 35.000 de metri pătraţi, a fost deschis în octombrie 2011, în urma unei investiţii de aproximativ 70 de milioane de euro.

    GTC România a investit în 2014 peste 1,5 milioane de euro în acest mall, inaugurând RoboLand, cel mai mare parc de distracţii dintr-un centru comercial la nivel regional, şi organizând sute de evenimente şi campanii destinate comunităţii locale, de la o expoziţie de dinozauri în parteneriat cu National Geographic la diferite workshop-uri, târguri şi concursuri.

    GTC România a fost înfiinţată în 1999 şi face parte din GTC Group, companie cu o experienţă de peste 18 ani în dezvoltarea de proiecte imobiliare în zece ţări din Europa Centrala şi de Est: Polonia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă, Rusia şi Ucraina.

    GTC România este unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe plan local, având un portofoliu format din proiectul de birouri City Gate din Bucureşti, ansamblul rezidenţial Rose Garden, amplasat în Bucureşti, şi două centre comerciale sub brandul Galleria – în Arad şi Piatra Neamţ.

  • Arad: Locuinţe inundate şi maşini avariate de crengi şi copaci, în urma unei furtuni

    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, echipaje de pompieri au intervenit în oraşul Arad în urma numeroaselor apeluri la 112 făcute de locuitori ale căror case au fost inundate de o ploaie torenţială, în timp ce vijelia a provocat şi alte pagube după ce a rupt copaci şi crengi.

    Pompierii au intervenit cu pompe pentru a evacua apa din locuinţe situate în mai multe cartiere, precum Micălaca, Vlaicu, Grădişte şi Aradul Nou, iar intervenţiile s-au încheiat luni dimineaţă.

    În mai multe zone ale oraşului, crengi rupte de vijelie sau chiar copaci căzuţi au avariat autoturisme şi au rupt calburile reţelei de electricitate, generând pene de curent izolate. Avarii în reţeaua de alimentare cu energie electrică au fost înregistrate şi în localităţi de pe Valea Mureşului.

    Autorităţile spun că urmează să facă un bilanţ al pagubelor provocate de furtună după ce vor primi informaţii şi de la primăriile din judeţ.

  • Prejudiciu de peste 60 milioane de lei în cazul de delapidare de la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia

    Percheziiţiile se fac şi la sediile SIF Muntenia din Bucureşti şi la SIF Banat-Crişana din Arad, de unde procurorii ridică documente. Printre persoanele vizate de percheziţii se află şi administratorii SIF Banat şi SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă din funcţia de preşedinte de Dragoş Bîlteanu, iar SIF Muntenia este condusă de Marius Pantea din funcţia de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mitinguri pentru prelungirea votului în diaspora. Mii de manifestanţi în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu (VIDEO)

    Miile de protestatari, care au încercat să ajungă la sediul PSD, fiind opriţi de jandarmi în Piaţa Regelui, au revenit în Piaţa Victoriei, devenită neîncăpătoare. Manifestanţii au vrut să ajungă la PSD, dar un dispozitiv de jandarmi au înconjurat Piaţa Regelui, oprinndu-le înaintarea. Revoltaţi, protestatarii au strigat “Ruşine să vă fie”, “Jandarmeria apără hoţia”, “Noi cu mâinile goale, voi cu bastoane”, “PSD, ciuma roşie” şi “Libertate”.

    În Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, oamenii au început să se adune încă din jurul orei 17.30, numărul lor crescând treptat, astfel că la ora transmiterii acestei ştiri în zonă se află aproximativ 1.500 de persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 500 de persoane, majoritatea tineri, protestează, la ora transmiterii acestei ştiri, în Piaţa Victoriei din Timişoara, în faţa Operei Române, nemulţumiţi de modul în care au fost organizate alegerile în diaspora, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 200 de persoane s-au adunat, duminică seară, în faţa sediului ACL din Sibiu, cântând imnul României şi scandând numele lui Klaus Iohannis, precum şi lozinci precum “Klaus, Klaus, ne-ai scăpat de Mickey Mouse”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Peste 200 de persoane participă, duminică seară, la Braşov, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Vrem alegeri corecte” şi ”Jos, jos, Guvernul mincinos”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 150 de persoane participă, duminică seară, la Iaşi, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Lăsaţi-i să voteze” şi ”Demisia”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Şi la Arad, aproximativ 50 de tineri, membri şi simpatizanţi ai ACL, au ieşit în faţa Primăriei după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor, agitând steaguri tricolore şi scandând “Libertate”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Cel mai tare hacker român devine vedetă în SUA: nu are studii, nici serviciu şi locuia într-un sat de lângă Arad

    Guccifer a devenit cunoscut în toată lumea după ce a spart conturile private ale unor oameni de stat precum George W. Bush sau Colin Powell, fiind primul hacker care a publicat autoportrete realizate de fostul preşedinte american; nu s-a oprit însă aici, postând online emailuri şi alte documente personale postate de celebrităţi. El a reuşit să păcălească atât F.B.I.-ul cât şi serviciile secrete americane pentru o bună perioadă de timp. La începutul acestui an, însă, lucrurile au nceput să o ia în jos pentru hacker.

    În spatele pseudonimului Guccifer se ascundea Marcel Lazăr, un şomer de 43 de ani dintr-un sat de lângă Arad, fără studii în domeniul calculatoarelor. Când a realizat că poliţia era aproape să-i afle identitatea, el a luat un topor şi a distrus atât laptop-ul cât şi telefonul mobil. Piesele rămase din acestea au devenit, ulterior, probe împotriva lui Lazăr.

    Pe 22 ianuarie, un raid a pus capăt aventurii lui Lazăr. “Îi aşteptam în cele din urmă, dar şocul a fost oricum foarte mare”, a povestit Lazăr în primul său interviu acordat la penitenciarul din Arad. “E greu să fii hacker, dar e chiar mai greu să îţi ştergi urmele”.

    Povestea celui care îşi spunea Guccifer este chiar impresionantă: fără studii în domeniul calculatoarelor, el a învăţat tehnicile de hacking citind online. “Nu este cu adevărat un hacker”, a declarat în timpul procesului Viorel Badea, procurorul responsabil de caz. “Este doar un tip inteligent care a fost extrem de răbdător şi insistent. Este un român sărac care a vrut să devină faimos”.

    Lazăr nu a apelat la tehnicile folosite în mod uzual de hackeri, precum viruşi sau viermi pe care să îi planteze în calculatoarele victimelor. El a citit sute de pagini de informaţii despre victimă şi a ghicit, astfel, parola contului de email. I-a luat mai bine de şase luni să acceseze contul Corinei Creţu, care îi trimisese poze şi mesaje lui Colin Powell, care a negat vreo relaţie amoroasă cu aceasta. Când a realizat că şi contul său de email a fost spart, Powell i-a spus Corinei Creţu să şteargă toate mesajele dintre ei.

    “Aş fi putut să-mi acopăr urmele mai bine”, spune Lazăr. “Cu mai mulţi bani, aş fi putut cumpăra un calculator mai puternic. Puteam să iau bani de la cei cărora le-am spart conturile, dar nu am furat nici măcar un dolar”. Într-adevăr, nicio acuzaţie de furt nu a fost formulată împotriva lui Lazăr. Chiar dacă departamentul pentru justiţie din Statele Unite a încercat să-l acuze pe Lazăr de şantaj, autorităţile din România nu au găsit dovezi în această direcţie.

    Lazăr împarte acum o celulă cu alţi patru condamnaţi şi încearcă să pună pe hârtie mai multe teorii ale conspiraţiei. “Ok, am încălcat legea. Dar şapte ani într-o închisoare de maximă securitate? Nu am omorât pe nimeni”.

  • Cel mai tare hacker român devine vedetă în SUA: nu are studii, nici serviciu şi locuia într-un sat de lângă Arad

    Guccifer a devenit cunoscut în toată lumea după ce a spart conturile private ale unor oameni de stat precum George W. Bush sau Colin Powell, fiind primul hacker care a publicat autoportrete realizate de fostul preşedinte american; nu s-a oprit însă aici, postând online emailuri şi alte documente personale postate de celebrităţi. El a reuşit să păcălească atât F.B.I.-ul cât şi serviciile secrete americane pentru o bună perioadă de timp. La începutul acestui an, însă, lucrurile au nceput să o ia în jos pentru hacker.

    În spatele pseudonimului Guccifer se ascundea Marcel Lazăr, un şomer de 43 de ani dintr-un sat de lângă Arad, fără studii în domeniul calculatoarelor. Când a realizat că poliţia era aproape să-i afle identitatea, el a luat un topor şi a distrus atât laptop-ul cât şi telefonul mobil. Piesele rămase din acestea au devenit, ulterior, probe împotriva lui Lazăr.

    Pe 22 ianuarie, un raid a pus capăt aventurii lui Lazăr. “Îi aşteptam în cele din urmă, dar şocul a fost oricum foarte mare”, a povestit Lazăr în primul său interviu acordat la penitenciarul din Arad. “E greu să fii hacker, dar e chiar mai greu să îţi ştergi urmele”.

    Povestea celui care îşi spunea Guccifer este chiar impresionantă: fără studii în domeniul calculatoarelor, el a învăţat tehnicile de hacking citind online. “Nu este cu adevărat un hacker”, a declarat în timpul procesului Viorel Badea, procurorul responsabil de caz. “Este doar un tip inteligent care a fost extrem de răbdător şi insistent. Este un român sărac care a vrut să devină faimos”.

    Lazăr nu a apelat la tehnicile folosite în mod uzual de hackeri, precum viruşi sau viermi pe care să îi planteze în calculatoarele victimelor. El a citit sute de pagini de informaţii despre victimă şi a ghicit, astfel, parola contului de email. I-a luat mai bine de şase luni să acceseze contul Corinei Creţu, care îi trimisese poze şi mesaje lui Colin Powell, care a negat vreo relaţie amoroasă cu aceasta. Când a realizat că şi contul său de email a fost spart, Powell i-a spus Corinei Creţu să şteargă toate mesajele dintre ei.

    “Aş fi putut să-mi acopăr urmele mai bine”, spune Lazăr. “Cu mai mulţi bani, aş fi putut cumpăra un calculator mai puternic. Puteam să iau bani de la cei cărora le-am spart conturile, dar nu am furat nici măcar un dolar”. Într-adevăr, nicio acuzaţie de furt nu a fost formulată împotriva lui Lazăr. Chiar dacă departamentul pentru justiţie din Statele Unite a încercat să-l acuze pe Lazăr de şantaj, autorităţile din România nu au găsit dovezi în această direcţie.

    Lazăr împarte acum o celulă cu alţi patru condamnaţi şi încearcă să pună pe hârtie mai multe teorii ale conspiraţiei. “Ok, am încălcat legea. Dar şapte ani într-o închisoare de maximă securitate? Nu am omorât pe nimeni”.

  • Nădlac – Arad a avansat cu 40% din vară până acum, iar Sebeş – Turda a trecut de la proiectare la „lucrări pregătitoare“

    Cei 200 de kilometri de autostrăzi care se află în lucru în prezent sunt insuficienţi pentru a readuce pe plus un sector al construcţiilor de infrastructură care a cunoscut în primele 8 luni ale anului un declin de 28%.

    Şantierele de autostrăzi aflate în lucru în România, cu o lungime cumulată de circa 200 de kilometri şi un cost total de peste 1 miliard de euro, au evoluat diferit din ultima lună a verii, august, până în prezent, la mijlocul toamnei. Astfel, pe tronsoane pre­cum Nădlac-Arad, lotul 1 (22,2 kilo­metri), care ar trebui să fie deschis circulaţiei anul acesta, s-a lucrat la foc continuu, stadiul fizic de execuţie avansând în perioada august-octombrie de la circa 34% la 75%, în timp ce pe auto­străzi precum Sebeş-Turda, lo­turile 3 şi 4 (38,7 kilometri), avansul a constat în acelaşi interval în trecerea de la stadiul de proiectare şi pre­construcţie la cel de lucrări pregă­titoare pentru construcţia propriu-zisă, utilajele aflându-se deja pe teren, potrivit datelor transmise de CNADNR la solicitarea ZF.

    Tot în această toamnă au reînceput lucrările şi pe cel de-al doilea lot al autostrăzii Nădlac-Arad (16,6 kilometri), care de mai bine de un an nu mai avea constructori după ce contractul cu firma austriacă Alpine a fost reziliat, imediat după ce aceasta a intrat în faliment la nivel internaţional şi în insolvenţă pe plan local. În septembrie, compania de drumuri a selectat noi constructori pentru acest tronson, şi anume italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl, care de altfel lucrează şi pe primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad. Chiar dacă în clauzele contractuale anul 2015 figurează ca termen de finalizare a celor două tronsoane din Nădlac-Arad, ministrul transporturilor Ioan Rus declara recent că porţiunea aceasta de autostradă care face legătura cu graniţa ungară şi, mai departe, cu vestul Europei, ar urma să fie gata până la finalul anului acesta.

    O altă autostradă care a înaintat în perioada august-septembrie este lotul al treilea al tronsonului Orăştie-Sibiu (22,1 kilometri), care a avansat de la un stadiu fizic de execuţie de circa 82% în vară la aproximativ 91% în prezent. Din cele patru loturi ale autostrăzii Orăştie-Sibiu, lotul al treilea, construit de italienii de la Impregilo, este singurul care nu este finalizat, în contextul în care lucrările au întârziat din cauza unei alunecări de teren.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro