BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Hidroelectrica, cu un pas mai aproape de listarea la bursă: compania de stat îşi cheamă acţionarii pentru a aproba achiziţionarea de servicii de asistenţă juridică pentru o ofertă publică

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai valoroasă compania a statului român, convoacă acţionarii pe 12 decembrie pentru a aproba printre altele achiziţionarea unor servicii pentru procedura de ofertă publică, se arată în convocatorul publicat pe site-ul companiei.

    “Aprobarea achiziţionării de Hidroelectrica a unor servicii avocaţiale de consultanţă şi asistenţă juridică ale unui consultant juridic internaţional care va înteprinde toate măsurile necesare în scopul îndeplinirii cerinţelor impuse pe pieţe de capital în legătură cu procedura de ofertă publică prevăzută de H.G nr. 1066/2013 cu modificările şi completările ulterioare”, se arată la punctul 9 al convocatorului.

    Astfel, compania evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la circa 21 miliarde de lei este cu un pas mai aproape de intrarea pe piaţa de capital în contextul în care Guvernul PNL, cel care prin intermediul Ministerului Economiei şi al Energiei are 80% din capitalul companiei, scrie în programul de guvernare că unul dintre obiectivele noului executiv este cel legat de listarea acestei companii.

  • Teodorovici: Astăzi a aprobat Comisia Europeană capitalizarea de 940 milioane de lei la CEC Bank, la a treia încercare

    Eugen Teodorovici anunţă în cadrul audierilor în comisia de Parlament a lui Florin Cîţu, ministrul propus de PNL la Finanţe, că a fost aprobată de Comisia Europeană capitalizarea CEC Bank, cea mai mare bancă a statului român, cu 940 milioane lei din bugetul de stat.

    „Vreau să vă spun că astăzi a aprobat Comisia Europeană capitalizarea de 940 milioane de lei din buget, la a treia încercare. Cred că mâine-poimâine va fi făcut şi anunţul oficial”, spune Eugen Teodorovici, fostul ministru al Finanţelor, în cadrul audierilor în comisia de Parlament a lui Florin Cîţu, prounerea PNL pentru ministerul de Finanţe – unde acesta a primit aviz negativ.

    Teodorovici i-a mai atras atenţia lui Cîţu asupra declaraţiilor sale ca potenţial viitor ministru.

    „Contează mult declaraţiile ca ministru de Finanţe. Trebuie să ştim că fuziunea Eximbank cu Banca Românească, alături de capitalizarea CEC Bank reprezintă un plus pentru România”, spun fostul ministru al Finanţelor.

    Capitalizarea CEC Bank cu aproape 1 miliard de lei este la a treia încercare în ultimii ani, iar în octombrie a mai vobit despre acest subiect şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, care spunea că se aşteaptă ca decizia CE cu privire la majorare să fie luată până la finalul lunii, într-un sens pozitiv.

    „Mă aştept ca, până la sfârşitul lunii octom­brie, să primim aproba­rea Comisiei Europene pen­tru a creşte capitali­za­rea CEC cu un miliard de lei. Sunt şanse foarte mari ca aceasta să fie ac­cep­ta­tă. Nu ştim însă ce va vrea să facă acţionarul CEC Bank – statul român, prin Mi­nis­te­rul de Finanţe – cu această ma­jo­rare de capi­tal“, a spus Bogdan Chiriţo­iu, preşedin­tele Con­si­liului Concuren­ţei, în ca­drul evenimentului „Sistemul bancar şi bazele unui mediu compe­tiţional sănătos“, care a avut loc la începutul lunii.

    Capitalizarea CEC este un su­biect care se discută de aproxi­ma­tiv zece ani, aceasta fiind a treia astfel de încercare.

    „În această su­mă de un miliard de lei se prefigurează şi operaţiuni ale băn­cii în anii urmă­tori“, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţa locală în topul după active, este singura bancă a statului român din top 10. 

     

  • Mutare fulger de sute de milioane de euro de la eMag: Gigantul fuzionează cu cel mai mare retailer din Ungaria

    eMAG îşi continuă extinderea internaţională după ce Autoritatea de Concurenţă Maghiară (GVH) a aprobat fuziunea dintre retailerul român şi compania ungară Extreme Digital, noua entitate având venituri cumulate de 250 de milioane euro, 600 de angajaţi şi o ţintă de un miliard de euro în şase ani.

    „Aprobarea fuziunii eMAG Ungaria cu Extreme Digital marchează un pas important în extinderea noastră regională. Suntem bucuroşi că o companie românească duce mai departe tehnologia dezvoltată acasă, în toate ţările în care este prezentă. Continuarea dezvoltării internaţionale va produce mai departe valoare în România, având în vedere numărul mare de angajaţi, furnizori şi selleri români”,a  spus Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    Autoritatea de Concurenţă Maghiară a aprobat fuziunea dintre eMag şi Extreme Digital; noul retailer are venituri de 250 mil.euro

  • UPDATE: Johnson ameninţă că va convoca alegeri anticipate dacă Parlamentul nu aprobă acordul Brexit

    Premierul britanic Boris Johnson a declarat marţi că va convoca alegeri anticipate în cazul în care Parlamentul de la Londra decide să amâne aprobarea acordului de Brexit negociat de guvernul său cu Uniunea Europeană, informează postul CNN.

    Dacă Parlamentul “decide să amâne totul”, a spus Johnson în Camera Comunelor, atunci “proiectul de lege va trebui retras şi va trebui să ne îndreptăm (…) spre alegeri generale”.

    “În niciun caz nu voi permite aşa ceva pentru mai multe luni”, a adăugat liderul britanic.

    Premierul Boris Johnson vrea să convingă parlamentarii britanici să aprobe un program accelerat pentru ratificarea acordului de Brexit, astfel încât Marea Britanie să poată părăsi Uniunea Europeană pe 31 octombrie.

  • AEP a aprobat înfiinţarea a 444 secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale

    Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat, prin hotărâre, înfiinţarea a 444 de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din România, transmite instituţia într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    „Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat, prin Hotărârea nr. 35/2019, propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile a 444 de secţii de votare din străinătate la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, transmise de Ministerul Afacerilor Externe în data de 3 octombrie 2019. (…) Potrivit acestei hotărâri, Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor lua măsurile necesare, potrivit legii, pentru asigurarea condiţiilor logistice minimale pentru desfăşurarea votării în secţiile de votare prevăzute în anexă, precum şi pentru aducerea la cunoştinţa alegătorilor din străinătate a sediilor acestora”, transmite AEP, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Florin Cîţu despre impozitatea pensiilor speciale : Pensiile parlamentarilor nu sunt incluse. Ca să vedeţi cât de ipocrit e iniţiatorul. Face pentru pensiile speciale dar pe el nu se include

    Proiectul legislativ a fost aprobat cu 76 de voturi „pentru” şi 16 abţineri.

    Senatorul Florin Cîţu a afirmat că proiectul reliefează ipocrizia iniţiatorului Eugen Teodorovici, care a iniţiat acest proiect, însă nu până la capăt, cum PNL a sugerat de mai multe ori.

    „A venit cu un proiect de lege care merge în direcţia pe care noi am propus-o de ani de zile, dar nu merge până la capăt pentru că vine cu populism. Noi spune că pensiile speciale trebuie să dispară. Media acestor pensii speciale este cam peste 10.000 lei, în timp ce cei care plătesc contribuţii au pensie medie de 1.000 lei. Pensiile parlamentarilor nu sunt incluse.

    Ca să vedeţi cât de ipocrit e iniţiatorul. Face pentru pensiile speciale dar pe el nu se include. De aceea am făcut un amendament pe care sper să îl votaţi. Nu mai avem nevoie de două Românii, ci de o singură României.(…) Am testat astăzi nivelul de ipocrizie şi l-am văzut. PNL s-a abţinut pentru că acesta este un proiect făcut de un inişiator care nu vrea să îşi impoziteze propria pensie. Până când nu veţi învăţa să nu vă mai excludeţi din proiectele de legi, nu vom susţine aceste legi. ”, a afirmat Cîţu.

    Tánczos Barna, senator UDMR, a explicat că partidul va susţine proiectul, însă va propune la Camera Deputaţilor un amendament cu privire la excluderea pragului de 7.000 de lei.

    „Nu poate fi exceptată nicio categorie de la această regulă, nici măcar foştii preşedinţi de stat. Pragul de 7.000 de lei oferă o marjă de netaxare în cazul unor persoane care beneficiază de pensii special, altele în afară de contributivitate, astfel că alte categorii nu vor fi taxate. Toţi cei care au marjă de contributivitate, vor plăti 10%. Altele în afară de contributivitate, for fi scutite. Normal ar fi să eliminăm pragul sau să reducem la pragul de 2.000 de lei. Ar fi trebuit să taxăm toate pensile, la militari, la Curtea de Conturi şamd. Pragul trebuie eliminate şi apoi avem un sistem de taxare clar. UDMR va vota proiectul de lege, însă vom depune acest amendament la Camera Deputaţilor, astfel încât indifferent de sumă, fiecre persoană care beneficiază de aceste venituri să fie taxată.”, a conchis senatorul UDMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Autorităţile locale cer Guvernului ca bugetul pentru 2020 să fie aprobat până la sfârşitul anului

    Reprezentanţii consiliilor judeţene, municipiilor şi comunelor din ţară cer Guvernului să aprobe, până la finalul anului, bugetul pentru anul 2020 şi crearea unui fond de creditare nerambursabilă care să asigure contribuţia proprie la proiectele finanţate din fonduri nerambursabile.

    Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene (UNCJR), Asociaţia Municipiilor din România (AMR) şi Asociaţia Comunelor din România (ACoR) au semnat, miercuri, un acord între cele trei structuri asociative ale administraţiei publice locale din România şi au transmis primului -ministru şi ministrului finanţelor publice solicitările referitoare la echilibrarea bugetelor pentru anul 2020.

    Astfel, UNCJR, AMR şi ACoR solicită Guvernului modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, astfel încât finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale să fie reglementată prin Legea finanţelor publice locale şi nu prin Legea bugetului de stat, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, iar această modificare să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

    De asemenea, UNCJR, AMR şi ACoR îşi doresc un calendar de aprobare a Legii bugetului de stat pe anul 2020, astfel încât bugetul să fie depus de către MFP la Guvern, pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie 2019, Proiectul Legii Bugetului să fie depus de către MFP la Guvern până la data de 15 octombrie 2019, iar apoi să fie supus spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 1 noiembrie 2019.

    Totodată, autorităţile locale mai cer ca începând cu ianuarie 2020, finanţarea sistemului de protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi judeţelor să se aloce integral de la bugetul de stat, prin asigurarea de sume defalcate din TVA cu destinaţie specială, fără ca acestea să greveze bugetele minime de funcţionare ale autorităţilor locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • BREAKING Regina Elizabeth a II-a a APROBAT cererea lui Boris Johnson de suspendare a Parlamentului britanic

    “Regina a aprobat ordinul de suspendare a Parlamentului începând nu mai devreme de luni, 9 septembrie, şi nu mai târziu de joi, 12 septembrie 2019, până pe 14 octombrie 2019 (…)”, se arată într-un comunicat oficial.

    Premierul conservator Boris Johnson i-a cerut reginei Elizabeth a II-a suspendarea Parlamentului pentru a evita o decizie legislativă prin care să fie blocată ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără niciun acord Brexit. Boris Johnson speră să reuşească astfel să retragă Marea Britanie din Uniunea Europeană în orice condiţii, inclusiv fără niciun acord Brexit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai recente proiecte al fraţilor Pavăl. După ce au construit cea mai puternică afacere românească, au continuat să se extindă

    Aceasta este doar una dintre cele mai recente mutări ale celor doi antreprenori care au construit Dedeman, cea mai puternică afacere pornită în urmă cu mai bine de 25 de ani şi care este lider pe piaţa de bricolaj, având o reţea de circa 50 de magazine, peste 10.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 7,2 mld. lei (peste 1,5 mld. euro) în 2018.

    Dragoş Pavăl afirma recent că acum aproape 25 de ani, când a început prima afacere, “nu ştiam nici măcar ce înseamnă acest cuvânt, antreprenor, nu ştiam ce este businessul, nu ştiam ce este un plan de afaceri. Dar am învăţat extrem de repede că menirea unui antreprenor este să identifice sursele de finanţare”.

    Primul împrumut  a fost luat de la o bancă de stat şi era prelungit lunar. Împrumutul care a făcut diferenţa a fost luat la începutul anilor 2000 de la o bancă internaţională prezentă în România, ABN Amro, care a finanţat reţeaua Dedeman pe baza istoricului, fără garanţii. În 2009, când a venit criza, băncile au închis liniile de finanţare când fraţii Pavăl trebuia să construiască magazinul.

    „Atunci am luat o decizie pe care nu i-aş recomanda-o niciunui antreprenor, să se finanţeze din capitalul de lucru. Apoi am primit o finanţare de la bancă, care ne-a ajutat mai departe.”

    Astăzi, Dragoş şi Adrian Pavăl sunt cei mai puternici antreprenori locali, iar în ultimii ani cei doi şi-au extins aria de activitate, pariind atât pe producţie, energie, cât şi pe sectorul imobiliar.

    Dedeman a achiziţionat în 2018 proiectul de birouri The Bridge din Bucureşti, iar în mai 2019 şi-a extins portofoliul imobiliar prin achiziţia proiectului The Office din Cluj-Napoca. Cele două au fost unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa imobiliară locală, fiecare de peste 100 mil. euro.

    Prin intermediul Dedeman (ca de altfel la majoritatea investiţiilor făcute), fraţii Pavăl au intrat la început de august în acţionariatul Antibiotice Iaşi (ATB), principalul producător de medicamente generice din România, cu o participaţie de 0,333%, potrivit raportului semestrial al ATB publicat joi la bursă. Adrian şi Dragoş Pavăl au ajuns astfel la a şasea investiţie pe piaţa de capital din România şi un total de 777 mil. lei. Dedeman este astfel acţionar la Alro Slatina, Cemacon Cluj (materiale de construcţii), Transelectrica, Conpet Ploieşti (transportator de ţiţei prin conducte), Electrica şi mai nou Antibiotice Iaşi.

    Mai mult, în 2019 cei doi fraţi au lansat Equiliant Capital, propriul fond de investiţii dedicat IMM-urilor româneşti care au deja un business cu o istorie, dar care au nevoie de bani pentru dezvoltare şi extindere.

  • Sorina Pintea, despre Spitalul Săpoca: Sunt 45 de posturi aprobate, buget există

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, într-o conferinţă de presă la Brăila, că nu există justificare în privinţa lipsei de personal de la Spitalul din Săpoca, deoarece unitatea medicală are aprobare şi buget pentru 45 de posturi.

    „Există posturi aprobate de Ministerul Sănătăţii, am înţeles că vineri apăruseră posturile pe care spitalul urmează să le scoată la concurs. Eu le-am sugerat să scoată toate posturile aprobate la concurs, pentru că sunt 45 de posturi aprobate. Dacă nu era aprobare, nu erau finanţate, era o mare problemă. Ei spuneau că nu au buget, dar buget există. Cei de acolo ştiau că ministerul le plăteşte salariile. Nici vorbă, nu ministerul face aceste plăţi”, a declarat ministrul Sorina Pintea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro