Tag: ape

  • Ce au găsit poliţia şi garda de mediu la “Pensiunea anului 2013 din România”. Au dat amenzi de 160.000 de lei

    Comisariatul Judetean Prahova al Garzii de Mediu a amendat, marti, cu 100.000 de lei pensiunea de cinci margarete Atra din localitatea prahoveana Valea Doftanei, dupa ce autoritatile au constatat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca pensiunea deversa ape menajere si ape cu fecale in lacul de la Paltinu.

    Seful Garzii de Mediu Prahova, Sorin Dumitrascu, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca amenda a fost aplicata in baza Legii 95 din 2005, pe motiv ca pensiunea nu a respectat autorizatia de mediu pe care o detine. Mai exact, reprezentantii pensiunii nu au putut face dovada ca in ultimii doi ani au eliminat apele uzate din bazinul de colectare de care constructia dispune, desi au contract cu o firma pentru vidanjare.

    “Nu a prezentat (reprezentantul pensiunii Atra – n.r.) buletine de analiza la apele uzate si nici formulare de vidanjare. Are contract cu firma de vidanjare, dar nu a prezentat niciun act care sa dovedeasca ca ar fi facut o vidanjare in doi ani de zile”, a afirmat Dumitrascu.

    El a precizat ca pensiunea a primit ca amenda suma maxima prevazuta de lege, dar ca reprezentantii acesteia au posibilitatea legala ca in termen de 48 de ore sa achite jumatate din minimul amenzii prevazut de lege, respectiv 25.000 de lei, in conditiile in care amenda minima este de 50.000 de lei.

    Tot marti, pensiunea Atra a fost amendata si de Inspectoratul de Politie Prahova.

    Purtatorul de cuvant al acestei institutii, Raluca Brezeanu, a afirmat ca reprezentantii pensiunii au fost amendati cu 60.000 de lei, pentru savarsirea contraventiei de “deversare in apele de suprafata sau subterane de ape uzate fecaloid sau menajere”. Si in acest caz amenda aplicata este cea maxima prevazuta de lege, iar reprezentantii pensiunii au posibilitatea de a achita in 48 de ore 15.000 de lei, reprezentand jumatate din sanctiunea minima prevazuta de lege.

    Comisarii de mediu si politistii din Prahova au descoperit, la sfarsitul saptamanii trecute, ca pensiunea de cinci margarete Atra din Valea Doftanei deversa apele menajere si pe cele cu fecale in lacul de acumulare Paltinu. Pe unul dintre peretii bazinului betonat vidanjabil care colecta apele uzate produse de pensiune a fost gasita o teava din PVC, lunga de aproximativ 15 – 20 de metri, ingropata in pamant, care ducea la lacul de acumulare.

    Lacul de acumulare al barajului Paltinu este sursa de apa potabila pentru unele dintre localitatile din judetul Prahova, printre care si municipiul Ploiesti, care este alimentat partial din acest lac.

    Pensiunea Atra a primit anul acesta titlul de “Pensiunea anului” la Gala premiilor de excelenta in turism.

    Proiectul Atra Doftana, un resort exclusivist, a inceput in 2009 si a fost finalizat in 2011, in conceperea si dezvoltarea sa fiind implicate patru persoane: Emil Munteanu, Eduard Dimitriev, Stefan Mustata si Razvan Florea.

    Atra Doftana este prima unitate turistica inaugurata de compania Top Resorts, specializata in dezvoltarea de proiecte turistice integrate in natura, care a investit aproximativ un milion de euro, din care o cota de aproximativ 20%, finantata prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

    Pensiunea este o constructie noua, realizata dupa planuri avangardiste. Motto-ul postat pe site-ul unitatii turistice este “Design avangardist intr-un cadru natural nepoluat”. Contactati telefonic, luni, reprezentantii pensiunii au spus ca vor exprima un punct de vedere in scris, in zilele urmatoare.

  • INUNDAŢIILE DIN MYANMAR: Trei morţi şi peste 30.000 de persoane evacuate

     Cel mai afectat este statul Karen, la froniera cu Thailanda, unde au fost evacuate aroximativ 33.500 de persoane, adăpostite în 79 de tabere, a precizat cotidianul New Light of Myanmar, evocând moartea a trei persoane şi dispariţia uneia.

    În statul Mon, peste 4.500 de persoane au fost evacuate în 34 de tabere, a adăugat ziarul. Însă “imediat ce apele au început să se retragă”, unelepersoane au început să se întoarcă acasă.

    De asemenea, alunecări de teren au avariat drumuri, iar 245 de şcoli au fost închise.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CODUL GALBEN de inundaţii, prelungit. HARTA zonelor afectate

     Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), se vor menţine nivelurile peste cotele de atenţie prin propagare pe cursul inferior al Crasnei şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din Dobrogea.

    Astfel, pentru râul Crasna, aval de Domăneşti (judeţul Satu Mare) şi pentru râurile din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea) a fost emisă o nouă atenţionare hidrologică, valabilă de vineri ora 11.00, până sâmbătă, ora 09.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INUNDAŢIILE DIN EUROPA: Mii de persoane s-au refugiat din calea apelor în Europa Centrală

     Inundaţii record s-au soldat cu cel puţin 12 morţi în ultimele cinci zile, dintre care opt în Cehia. Situaţia era deosebit de tensionată în Bavaria şi pe teritoriul fostei Republici Democratice Germane (RDG), unde mai multe oraşe erau deja sub ape sau în pericol de a fi inundate.

    Un bărbat în vârstă de aproximativ 60 de ani care ajuta la construirea unui dig a fost joi victima unui stop cardiac, la Barby, un mic oraş aflat la aproximativ 150 de kilometri vest de Berlin. Însă autorităţile germane nu au comunicat un bilanţ al victimelor şi nu au stabilit oficial o legătură cu dezastrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru delegat pentru Ape: Nu există niciun pericol de inundaţii pe Dunăre, nici de cod galben sau portocaliu

     “Nu există niciun pericol de inundaţii pe Dunăre. Nu vom da nici cod galben, nici cod portocaliu, pentru că nu se impune. Debitele sunt în limitele debitelor multianuale, respectiv 7.100 de metri cubi pe secundă”, a declarat, marţi, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

    Potrivit ministrului, s-a dispus o analiză a acestor debite având în vedere eventualele precipitaţii de la sfârşitul săptămânii, iar prefecţii şi responsabilii Administraţiei “Apele Române” au fost informaţi să verifice digurile, mai ales pe porţiunile în care acestea au stat sub presiune o perioadă mai lungă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pedepse mai aspre pentru tăieri ilegale de păduri. Lucia Varga: “Hoţii de lemne devastează pădurile”

     Prezentă joi la Ploieşti, unde a participat la o întâlnire cu primarii din judeţul Prahova, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a anunţat că în mai puţin de o lună va fi gata un proiect pentru un nou Cod Silvic, actualul act normativ urmând a fi modificat în contextul în care în mai multe judeţe din ţară se înregistrează fenomenul de defrişări “necontrolate şi nepermise”.

    Conform Luciei Ana Varga, defrişările necontrolate reprezintă “un fenomen” în judeţele Suceava, Caraş-Severin, Prahova, Harghita, Covasna, Maramureş, unde suprafeţe mari de păduri au fost tăiate fără avize.

    În acest context, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a afirmat că multe dintre inundaţiile produse în România “au drept principală cauză defrişările de păduri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Oamenii din Rast locuiesc în casele afectate de inundaţiile din 2006, deşi au un sat nou

     Comuna Rast din judeţul Dolj a fost distrusă aproape în totalitate de inundaţiile din anul 2006. Dunărea a rupt atunci digurile şi a inundat aproape o mie de gospodării. Sute de familii au rămas pe drumuri şi zile întregi au dormit pe câmpuri, în corturi şi tabere improvizate de Armată.

    La scurt timp după retragerea apelor, guvernul de atunci a început construcţia unui sat nou pe un alt amplasament, mult mai departe de Dunăre, tocmai pentru a evita o altă catastrofă. Astfel, a fost alocată suma de 15 milioane de euro, fiind construite 821 de case.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Varga: Microdelte ar putea fi amenajate pe 16 la sută din lungimea cursului Dunării, pentru pescuit, turism, dar şi prevenirea inundaţiilor

     Ministrul Lucia Varga a spus marţi că a propus în Guvern o serie de măsuri oferite de specialişti pentru amenajarea cursului Dunării. Soluţia propusă constă în amenajarea de diguri, acolo unde sunt comunităţi locale, adică pe 40 la sută din lungimea cursului, de zone agricole şi de poldere, pe aceeaşi suprafaţă, iar pe 16 la sută din curs să fie create zone umede prin care să fie alimentat cu apă subteranul.

    Acestea vor fi ca nişte mici delte, unde se va putea practica pescuitul, dar şi turismul, servind totodată ca mijloace de prevenire a inundaţiilor, pentru că Dunărea va fi astfel mai puţin încorsetată, a precizat ministrul delegat pentru Ape şi Păduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).