BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Rusia înăspreşte reglementările privind mobilizarea militară

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pregăteşte înăsprirea legislaţiei privind mobilizarea militară, prin aprobarea de către Parlament a transmiterii ordinelor de convocare în format electronic.

    Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, a aprobat cu 395 de voturi pentru o lege care prevede transmiterea în format electronic a ordinelor de mobilizare a rezerviştilor, conform postului de televiziune BBC News. Fiecare rezervist va primi ordinul de mobilizare în contul online dintr-un portal al statului rus.

    Cetăţenii care nu vor răspunde ordinelor de convocare la unităţi vor fi vizaţi de o serie de restricţii. Permisele de conducere le vor fi suspendate, nu vor putea vinde proprietăţi şi nu vor putea părăsi Rusia.

    Noile reglementări, care vor fi promulgate de preşedintele Vladimir Putin, au rolul de a face aproape imposibilă ignorarea ordinelor de mobilizare.

  • Preşedintele României a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care se va discuta despre criza provocată de războiul din Ucraina şi despre situaţia din Republica Moldova. 

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc marţi, 11 aprilie 2023, începând cu ora 10:00, la Palatul Cotroceni, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate din Regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei şi a intervenţiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova.

    De asemenea, se va analiza concepţia dezvoltării aviaţiei militare române.

    În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a precizat Administraţia Prezidenţială.

  • Maia Sandu cere sprijin internaţional pentru Moldova: Avem nevoie de ajutor pentru a ne consolida capacităţile de apărare

    Maia Sandu spune că Republica Moldova are nevoie de sprijin pentru consolidarea sistemului de apărare: „Nu putem face minuni peste noapte şi avem nevoie de sprijin”.

    „Noi facem eforturi pentru a consolida capacitatea sistemului nostru de apărare şi da, avem nevoie de ajutor. Da, discutăm cu parteneri ca să reuşim mai multe într-o perioadă scurtă”, spune Maia Sandu.

    Ea arată că republica Moldova a crescut cheltuielile pentru consolidarea sistemului de apărare.

    „Evident, nu putem face minuni peste noapte şi avem nevoie de sprijin, inclusiv pentru consolidarea sistemului de apărare”, încheie Maia Sandu.

    Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, şi preşedintele Klaus Iohannis au participat, luni, la Palatul Cotroceni, la o reuniune comună, în format trilateral.

  • Jens Stoltenberg îndeamnă statele NATO să aloce fonduri suplimentare pentru apărare

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a îndemnat, marţi, statele membre să suplimenteze bugetele pentru apărare, notând că doar şapte s-au conformat apelurilor de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

    “Trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem mai rapid”, a afirmat Jens Stoltenberg, conform site-ului Tagesschau.de, cu ocazia prezentării raportului activităţilor din 2022.

    Stoltenberg a observat că doar şapte din cele 30 de state membre NATO au răspuns apelului de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Stoltenberg ar vrea ca la summitul NATO programat în iulie să fie stabilit un obiectiv mai ambiţios privind bugetele apărării.

    Germania se numără printre ţările care nu au alocat încă 2% din PIB pentru apărare, dar Berlinul vrea să atingă acest obiectiv în următorii ani.

    “Începând din 2014, statele aliate au suplimentat cheltuielile pentru apărare şi mergem în direcţia cea bună. Dar nu mergem la fel de rapid cum necesită lumea periculoasă în care trăim. Deci, deşi salut toate progresele de până acum, este evident că trebuie să facem mai mult. La summitul de la Vilnius, din iulie, mă aştept ca aliaţii să accepte un angajament de investiţii mai ambiţios, cu investiţii minime de 2% în apărare”, a subliniat Stoltenberg.

  • Occidentul doreşte întărirea graniţelor cu Rusia: UE ia în considerare oferirea unui ajutor suplimentar Moldovei de 40 de milioane de euro pentru a spori apărarea împotriva Moscovei

    Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a oferi forţelor armate ale Republicii Moldova un ajutor suplimentar de 40 de milioane de euro (42,1 milioane de dolari) pentru a-şi spori supravegherea aeriană, logistica şi apărarea cibernetică, raportează Bloomberg.

    Finanţarea ar urma să fie atrasă din Facilitatea Europeană pentru Pace a blocului, potrivit unei propuneri a braţului de politică externă a UE, trimisă statelor membre săptămâna trecută şi consultată de Bloomberg. Noua finanţare, care s-ar adăuga la sprijinul financiar anterior, este încă în curs de discuţie şi are nevoie de aprobarea ţărilor din cadrul Uniunii.

    Moldova se află sub o presiune tot mai mare de când Rusia a invadat ţara vecină, liderii de la Chişinău acuzând Moscova că încearcă să răstoarne guvernul pro-european al ţării. Rusia a negat orice implicare în afacerile interne ale Moldovei.

    Conform propunerii, ajutorul UE ar include echipamente şi bunuri neletale, cum ar fi radare de supraveghere mobilă cu rază lungă de acţiune  la nivel terestru, camionete, echipamente şi hardware de comunicaţii, precum şi software pentru a îmbunătăţi infrastructura IT a Moldovei.

    Potrivit documentului, guvernul moldovean i-a trimis lui Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, o scrisoare prin care solicita ajutorul în februarie.

    EPF, care rambursează capital statelor membre pentru livrările de arme către Ucraina şi finanţează alte proiecte, are în prezent un buget de aproximativ 7,7 miliarde de euro, o mare parte din acesta fiind deja promis pentru a sprijini Kievul. Ajutorul militar pentru Republica Moldova ar veni ca un plus faţă de un sprijin financiar anterior oferit de Uniunea Europenă.

  • Macron afirmă că Europa este pregătită pentru un conflict prelungit, dar cere consolidarea apărării

    Europa este pregătită pentru un conflict militar prelungit între Rusia şi Ucraina, a afirmat vineri preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cerând însă investiţii pentru consolidarea apărării europene.

    “În momentul de faţă, în mod clar, nu este ora dialogului. Ucraina trebuie ajutată pentru a forţa Rusia să ajungă la masa negocierilor. Dar acum nu este momentul”, a afirmat Emmanuel Macron în discursul rostit vineri la Conferinţa pentru Securitate de la München, potrivit site-ului 20Minutes.fr şi revistei Focus.

    “Noi suntem pregătiţi pentru un conflict prelungit în Ucraina. Spunând acest lucru, nu mi-l doresc. Dar, chiar dacă nu ne dorim, trebuie să fim credibili la nivel colectiv în capacitatea noastră de a rezista în acest efort”, a susţinut preşedintele Franţei.

    Liderul de la Paris a insistat pentru accelerarea sprijinului occidental pentru Ucraina. “Trebuie să intensificăm sprijinul”, a subliniat Macron.

    În acelaşi timp, Macron a pledat pentru consolidarea apărării Europei. “Dacă noi, europenii, vrem pacea, trebuie să investim din nou masiv în apărarea noastră, pentru a face faţă provocărilor”, a argumentat Macron.

    Preşedintele Franţei propune organizarea unei “conferinţe pe tema apărării aeriene a Europei”, la care să participe numeroase state, inclusiv Germania, Italia şi Marea Britanie. Trebuie să abordăm subiectul la nivel industrial, dar şi din punct de vedere strategic şi, aş putea spune, la nivel strategic inclusiv prin componenta de disuasiune”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Monde.

  • Era de linişte de după Războiul Rece apune încet. Ţările din întreaga lume s-au înrolat într-o nouă cursă a înarmării fără precedent

    Războiul declanşat de Vladimir Putin în Ucraina în urmă cu aproape un an a reprezentat un semnal de alarmă pentru ţările din întreaga lume. Tot mai multe naţiuni sunt gata să renunţe la politicile pacifiste specifice erei de după Războiul rece şi să se înroleze într-o cursă pentru supremaţia militară pe glob, scrie Bloomberg.

    La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, guvernul polonez a adoptat o lege pentru consolidarea forţei sale armate şi a început să realizeze achiziţii de echipament şi tehnologie militară.

    În contextul războiului care nu pare să se termine prea curând, Polonia a creat un plan de expansiune militară impresionat. El presupune obţinerea a 500 de sistem HIMARS, 700 de piese de artilerie grea (de peste şase ori mai multe decât posedă Germania) şi de trei ori mai multe tancuri moderne decât ar putea aduna Marea Britanie şi Franţa împreună.

    Guvernele din întreaga lume trag învăţăminte din primul  mare război din Europa de după 1945, reevaluând totul, de la stocurile de muniţie la sistemele de armament şi liniile de aprovizionare, potrivit unor actuali şi foşti oficiali din domeniul apărării şi din NATO. Unele naţiuni reexaminează chiar doctrinele de apărare care oferă direcţiipentru ce fel de războaie trebuie să se pregătească.

    „Aceasta povestea sfârşitului erei de pace de după Războiul Rece, care s-a încheiat la 24 februarie 2022. Toate armatele lumii merg în direecţia înarmării pentru că este clar acum că niciuna – nici măcar SUA – nu are toate instrumentele necesare pentru purtarea unui război la scară mare”, a declarat Francois Heisbourg, analist şi consilier pe probleme de securitate şi apărare din Franţa.

    Pentru cei mai mulţi vecini ai Ucrainei, declanşarea conflictului s-a tradus într-o creştere imediată a cheltuielilor pentru apărare şi o creştere a capacităţii interne de producţie de tancuri şi apărare aeriană.

    Pentru majoritatea statelor membre NATO, războiul a fost un şoc. Acestea au profitat căderea Uniunii Sovietice, reducând bugetele de apărare, punând capăt recrutării şi eliminând sau vânzând mari cantităţi de echipamente, în ideea că un război terestru major nu mai reprezenta un scenariu pentru care ar trebui să fie pregătite.

    Germania, a cărei jumătate vestică avea mii de tancuri în anii 1980, are acum 321, potrivit Military Balance, un compendiu anual de date privind apărarea realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Marea Britanie.

     Marea Britanie, care a alocat 4% din produsul intern brut pentru o forţă armată de 325.000 de oameni la mijlocul anilor 1980, cheltuieşte acum aproximativ jumătate din această sumă pentru o forţă combinată de 150.000 de oameni.

    Scăderea cheltuielilor a atins punctul culiminant în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia.

    Mulţi oficiali europeni şi americani cred că Putin este hotărât să aducă Rusia fostei în limitele fostelor graniţe sovietice şi va căuta să îşi reconstruiască armata, indiferent de rezultatul războiului.

     

     

  • Tensiunile cresc la noi cote: Incursiune fără precedent a Chinei în spaţiul aerian al Taiwanului

    Şaptezeci şi unu de avioane ale forţelor aeriene chineze, inclusiv avioane de vânătoare şi drone, au intrat în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului în ultimele 24 de ore, a declarat luni guvernul insulei, aceasta fiind cea mai mare incursiune raportată până în prezent.

    Dintre aeronave, 43 au trecut şi linia mediană a Strâmtorii Taiwan, o zonă tampon neoficială între cele două părţi care se află în interiorul zonei de apărare, a precizat Ministerul Apărării din Taiwan într-un raport, în timp ce Beijingul continuă activităţile militare în apropierea insulei revendicate de China.

  • România şi Coreea de Sud, cooperare în domeniul industriei de apărare

    România şi Coreea de Sud sunt interesate să coopereze în domeniul industriei de apărare, în actualul context strategic, a reieşit din întâlnirea ministrului apărării naţionale cu omologul din Republica Coreea, conform MApN. 

    Întrevederea Ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr, a avut vineri, 23 decembrie, la Seoul, o întrevedere cu omologul sud-coreean, Lee Jong-Sup. Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei oficiale pe care preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă o efectuează, în perioada 19-23 decembrie, în Republica Coreea, împreună cu o delegaţie parlamentară şi guvernamentală.

    Întâlnirea dintre cei doi miniştri ai apărării reprezintă o continuare a dialogului impulsionat în luna septembrie, prin semnarea la Seoul a Scrisorii de Intenţie dintre cele două ministere de profil.

    Discuţiile au vizat aspecte privind cooperarea în domeniul apărării, situaţia de securitate internaţională, precum şi perspectivele consolidării cooperării în cadrul organizaţiilor internaţionale. Astfel, în context bilateral a fost subliniată deschiderea pentru cooperarea în domenii precum educaţia militară sau instruirea în comun, în timp ce, din perspectiva aliată a fost apreciată importanţa partenerilor din regiunea Asia-Pacific prin prisma deciziilor Summitului NATO de la Madrid, precum şi potenţialul de cooperare ce reiese din acest cadru. Totodată, cei doi oficiali au evidenţiat contribuţiile în comun la misiunile de pace sub umbrela ONU.

    De asemenea, a fost reafirmat interesul reciproc pentru cooperarea în domeniul industriei de apărare, având în vedere potenţialul existent în domeniu. Ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr, a menţionat importanţa transferului de tehnologie în România, în mod deosebit în actualul context strategic, o potenţială cooperare în domeniu având premisele să ducă la dezvoltarea unor proiecte comune avantajoase pentru ambele părţi. Totodată, şi-a exprimat convingerea că viitoarele proiecte de cooperare vor aduce o valoare adăugată pentru ambele state şi vor contribui la amplificarea relaţiei bilaterale şi a invitat companiile sud-coreene să investească în industria de apărare din România.

  • Ministerul Apărării Naţionale a semnat un acord-cadru cu Elbit Systems din Israel pentru furnizarea de drone Watchkeeper X, în valoare totală de 1,9 miliarde lei (380 mil. euro). Dronele vor fi produse în România

    Ministerul Apărării Naţionale, prin Compania Naţională Romtehnica, a semnat un acord-cadru cu compania Elbit Systems Ltd din Israel pentru furnizarea a maxim şapte sisteme de tip UAS Watchkeeper X, în valoare totală de aproximativ 1,891 miliarde lei, fără TVA.

    Acordul-cadru are o durată de cinci ani. Fiecare sistem are trei drone.

    ”Furnizarea celor şapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei Românie, se va realiza în condiţiile protejării interesului esenţial de securitate al statului român, Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze şi să consolideze pe teritoriul naţional, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru sistemele livrate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producţia structurii platformei aeriene şi producţia structurii containerului staţiei terestre de comandă-control, precum şi producţia de componente electrice şi mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la companii din industria naţională de apărare.

    De asemenea, începând cu al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producţia tuturor sistemelor electrice şi mecanice aferente acestuia se va realiza în România.Totodată, operaţiunile de mentenanţă pe durata ciclului de viaţă al sistemelor UAS Watchkeeper X  vor fi realizate de companii româneşti,  astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară executarea acestor operaţiuni în afara teritoriului naţional.

    Reprezentanţii Elbit au anunţat în luna martie că dronele produse în România se vor realiza prin colaborarea cu partenerii locali Aerostar, Romaero, AE-Electronics, ELMET şi SIMULTEC.

    Elbit Systems este prezent în România de mai bine de 27 de ani şi execută proiecte în cooperare cu mai multe companii din domeniul apărării din România, printre care IAR BRASOV, Avioane Craiova, Aerostar şi altele.

    Aceste proiecte au fost realizate pentru Ministerul Apărării Naţionale din România, pentru alţi clienţi din România, dar şi pentru clienţi din alte ţări. Elbit Systems, prin subsidiarele sale româneşti, unde este acţionar unic, are peste 800 de angajaţi.