BusinessMagazin

Tag: alegeri prezidentiale

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

    I. Atribuţii în raport cu guvernul (art. 85-87 din Constituţia României)

    @ Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament;
    @ În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului;
    @ Poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
    @ Poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
    @ Prezidează şedinţele guvernului la care participă.

    II. Atribuţii în raport cu parlamentul (art. 89-90 din Constituţia României)

    @ Adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
    @ După consultarea preşedinţilor celor două camere parlamentare şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învesţtură;
    @ După consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
    @ Promulgă legile adoptate de parlament.

    III. Atribuţii în domeniul politicii externe (art. 91 din Constituţia României)

    @ Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de guvern, şi le supune spre ratificare parlamentului;
    @ La propunerea guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
    @ Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    IV. Atribuţii în domeniul apărării (art. 92-93 din Constituţia României)

    @ Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    @ Poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
    @ În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă parlamentului, printr-un mesaj;
    @ Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

    V. Alte atribuţii (art. 94 din Constituţia României)

    @ Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
    @ Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
    @ Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
    @ Acordă graţierea individuală.

    Foto: Administraţia Prezidenţială.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cine sunt observatorii alegerilor şi ce drepturi au ei

    Printre ONG-urile acreditate – asociaţii şi fundaţii – sunt unele deja cunoscute în România (Asociaţia Pro Democraţia, Fundaţia Mişcarea Populară, Asociaţia Iniţiativa România Liberală, Asociaţia Noua Republică), în timp ce numele altora sună amuzant sau doar neobişnuit (Asociaţia Sunetul Distracţiei Civilizate, Asociaţia România Zâmbeşte, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia Lupta împotriva Corupţiei, Crimei Organizate şi Terorismului Intern şi Internaţional).

    Conform legii, pot fi acreditaţi ca observatori interni ai alegerilor reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

    Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă politică.

    Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.

    Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintă o adeverinţă privind îndeplinirea condiţiilor eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţa poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

    Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-media se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

    Observatorii pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi al semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie.

    Observatorii au dreptul să sesizeze în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Ei nu pot interveni însă în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

    Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din incinta secţiei de votare.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele (VIDEO)

    Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

    Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

    Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Vezi aici care sunt contravenţiile şi infracţiunile electorale, cine le constată şi care sunt sancţiunile prevăzute de lege: http://www.mai.gov.ro/popup/Contraventii%20si%20Infractiuni%20-%20Alegeri.pdf

    Dacă aţi sesizat o încălcare a legislaţiei electorale, sunaţi la numărul unic 112.

    Pentru motive temeinice, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

    Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Votul este valabil exprimat şi atunci când:
    – deşi ştampila cu menţiunea “VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă;
    – tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
    – efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora.

    După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

    Buletinele de vot anulate sunt buletinele neîntrebuinţate. Ele poartă pe diagonala primei pagini menţiunea “ANULAT”, înscrisă de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare după încheierea procesului de votare. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

    Sunt nule următoarele categorii de buletine de vot:
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare;
    – buletinele de alt model decât cel legal aprobat;
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

    Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea simplă de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

    Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, indiferent de prezenţa la vot.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Prezenţa la vot în secţiile din străinătate va fi anunţată la orele 15 şi 21, respectiv la orele 1 şi 9 din 3 noiembrie.

    Ulterior, informaţiile privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 2, 5, 9, 11, 17 şi 20 din 3 noiembrie.

    Acelaşi orar se va aplica şi la 16, respectiv 17 noiembrie, în situaţia în care preşedintele României nu este ales din primul tur de scrutin.

    Istoricul alegerilor prezidenţiale, conform Autorităţii Electorale Permanente:

    1990: Preşedintele a fost ales din primul tur
    Prezenţa la vot a fost de 86,19%, adică au votat 14.826.616 alegători din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale.

    1992: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,29%, adică au votat 12.496.430 de alegători din cei 16.380.663 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 73,23%, adică au votat 12.153.810 alegători din cei 16.597.508 înscrişi în listele electorale.

    1996: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,01%, adică au votat 13.088.388 de alegători din cei 17.218.654 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 75,90%, adică au votat 13.078.883 de alegători din cei 17.230.654 înscrişi în listele electorale.

    2000: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 65,31%, adică au votat 11.559.458 de alegători din cei 17.699.727 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 57,50%, adică au votat 10.184.715 alegători din cei 17.711.751 înscrişi în listele electorale.

    2004: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 58,51%, adică au votat 10.794.653 de alegători din cei 18.449.676 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.

    2009: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    La secţiile de votare organizate în ţară:

    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

    Pentru cetăţenii care trebuie să-şi preschimbe documentele de identitate, MAI a decis ca birourile de evidenţă a persoanei să fie deschise inclusiv duminică, 2 noiembrie, între 8.00 şi 21.00.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în statele care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) cartea de identitate;
    i) cartea electronică de identitate;
    j) titlul de călătorie.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) titlul de călătorie.

    În privinţa cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, Biroul Electoral Central a stabilit că aceştia îşi pot exercita dreptul de vot în baza următoarelor acte de identitate, valabile în ziua votării:

    La secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    d) titlul de călătorie.

    La secţiile de votare organizate în România:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS).
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Ei pot verifica unde votează şi dacă figurează în listele electorale permanente accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele.

    Orice inadvertenţă între datele oferite de Registrul electoral şi cele reale poate fi semnalată de către alegători primarilor sau direct AEP, la numărul de telefon 021 310 0767. Alegătorii au posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau cu adresa de reşedinţă.

    Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat.

    Bucureştenii cu domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector.

    Cetăţenii români care nu se află în ţară în ziua alegerilor îşi exercită dreptul de vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

    Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2014/alegeri_prezidentiale/2014.10.08_sectii_de_vot.pdf. De asemenea, MAE a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps. Harta este disponibilă aici: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Mai multe informaţii privind desfăşurarea în străinătate a alegerilor prezidenţiale sunt disponibile accesând secţiunea de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/prezidentiale-2014, precum şi de pe site-urile misiunilor diplomatice.

    Alegătorii netransportabili, deţinuţii, bolnavii internaţi în spitale care solicită urna specială trebuie să depună cereri scrise la secţia de votare până cel mai târziu în preziua alegerilor. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizată la secţiile de votare organizate în străinătate.

    Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Câţi alegători votează, câte secţii de votare avem şi cum arată buletinul de vot

    Raportările anterioare indicau 18.296.567 cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente la data de 14 octombrie. Potrivit AEP, diferenţa a apărut ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităţilor conduse de aceştia şi a importurilor de date programate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Procesul de votare la scrutinul pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă la ora 20.00, ora României, având în vedere diferenţa de fus orar. Următoarele secţii care se vor deschide la ora 22.00, ora României, sunt cele din Australia (Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne).

    În România, urnele se deschid duminică, 2 noiembrie, la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

    Un număr de 18.550 secţii de vot vor fi organizate în toată ţara, 1.245 secţii în Bucureşti, iar 294 secţii pentru cetăţenii români aflaţi în afara României.

    Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot a fost stabilită de Biroul Electoral Central, prin tragere la sorţi. Alegătorii vor găsi candidaţii înscrişi astfel:

    1.Kelemen Hunor (UDMR)

    2.Klaus-WERNER Iohannis (ACL-PNL-PDL)

    3.Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD)

    4.Victor-Viorel Ponta (PSD-UNPR-PC)

    5.William Gabriel Brînză (PER)

    6.Elena-Gabriela Udrea (PMP)

    7.Mirel-Mircea Amariţei (Prodemo)

    8.Teodor-Viorel Meleşcanu – independent

    9.Gheorghe Funar – independent

    10.Zsolt Szilagyi (PPMT)

    11.Monica-Luiza Macovei – independent

    12.Constantin Rotaru (PAS)

    13.Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu – independent

    14.Corneliu Vadim-Tudor (PRM).

    Vezi aici cum arată un buletin de vot: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/10/Specimen-BV.pdf

  • Campania electorală în cifre: cine a încălcat legea şi cum au fost pedepsiţi

    Faţă de campania din 2009, au fost înregistrate de cinci ori mai puţine contravenţii şi de patru ori mai puţine infracţiuni.

    În această campanie electorală s-au aplicat 85 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 46.100 de lei. De asemenea, în urma verificărilor efectuate, au fost constatate 58 de infracţiuni, pentru care sunt cercetate 25 de persoane, faţă de campania din 2009, când au fost cercetate 194 de persoane.

    Pe parcursul acestei campanii electorale s-au desfăşurat 654 de manifestări electorale, în 424 de localităţi, din 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Forţele MAI au asigurat măsurile de ordine publică la toate manifestările.

    Pentru ziua votării, 2 noiembrie, Ministerul Administraţiei şi Internelor a mobilizat peste 58.000 de angajaţi ai MAI – aproximativ 31.300 de poliţişti, 12.500 de jandarmi, 3.600 poliţişti de frontieră, 10.000 de pompieri şi peste 600 de forţe ale altor structuri operative ale ministerului.

    Principalele misiuni vizează asigurarea ordinii publice, paza secţiilor de votare şi prevenirea infracţiunilor electorale.

    În total, 11.300 de angajaţi ai ministerului sunt implicaţi în misiunile de menţinere a liniştii şi siguranţei publice, iar peste 34.200 vor asigura paza secţiilor de votare.

    Alţi 4.700 de specialişti ai Ministerului Afacerilor Interne vor fi mobilizaţi pentru verificarea şi soluţionarea sesizărilor privind incidentele şi evenimentele în legătură cu procesul de votare.

    MAI are, totodată, constituită o rezervă de intervenţie formată din 7.800 de angajaţi ai structurilor de ordine publică.

  • Friguri de toamnă: cum arată bilanţul campaniei pentru prezidenţiale (GALERIE FOTO)

    La fel de slabe au fost şi încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viaţa personală a candidaţilor, ori încercările clasic româneşti, bine exersate în toate campaniile, de înfricoşare, demonizare şi culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze “iresponsabil” cu anumiţi candidaţi, acuzaţi că vor distruge ţara dacă ar ajunge la Cotroceni.

    În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acţiunile justiţiei, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanşate sau anunţate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicaţi în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influenţă pentru amnistie şi graţiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) şi cu amânarea repetată la CCR şi la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilităţii lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acţiuni ale justiţiei, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că “se urmăreşte” scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiţia, serviciile, SUA şi UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupţi, pentru că numai el e de partea binelui şi a dreptăţii.

    Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acţiunilor justiţiei n-a schimbat oricum mare lucru în intenţiile de vot; pentru cei mai puţin decişi, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica şi scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidaţi din eşalonul al doilea, mereu gata să funcţioneze ca destinatari ai votului de protest.

    Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe primele locuri în intenţia de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidaţi, cât şi rezultatele privind ocupanţii locurilor 3-4: sondaj Sociopol – Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI – Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES – Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP – Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC – Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepţia ultimei, care indică egalitate între Ponta şi Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferenţă estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) faţă de Iohannis.