BusinessMagazin

Tag: aderare

  • Diferenţele de dezvoltare dintre regiuni s-au accentuat după aderarea la UE. Cum va corecta regionalizarea dezechilibrele majore?

    Regionalizarea şi descentralizarea nu au niciun temei dacă ele nu conduc la eliminarea disparităţilor uriaşe dintre diferite regiuni ale ţării. Cel puţin aşa susţin respon­sabilii guvernamentali care pregătesc regio­nalizarea. Dar ce i-a împiedicat până acum pe cei din administraţia centrală sau locală să corecteze aceste dezechilibre sau să încerce să o facă?

    Aderarea la Uniunea Europeană nu a con­tribuit la reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni, dimpotrivă. Fondurile structu­rale şi de coeziune – care, după cum le spune şi nu­mele, ar trebui să conducă la ridicarea re­giu­nilor mai sărace – nu au fost folosite decât într-un procent infim – 13% -, drept urmare nu se poate spune că ar fi contribuit major la dez­voltarea unora, în vreme ce allţii au fost ocoliţi. Responsabilii guvernamentali care se ocupă de proiectul regionalizării insistă că reorganizarea va conduce la o mai bună absorbţie a fondu­rilor UE. Dar şi aceste fonduri sunt limitate – cele 20 mld. euro alocaţi României între 2007 şi 2013 nu înseamnă decât 15% din PIB-ul Ro­mâniei din 2012, adică în medie 2% din PIB-ul fiecăruia din anii exerciţiului financiar curent.

    Ministrul dezvoltării Liviu Dragnea insistă că regionalizarea vizează dezvoltarea echilibrată a regiunilor, iar cetăţenii ar urma să primească servicii de o calitate mai bună.

    „Regionalizarea nu reprezintă o necesitate sau un moft, ci este o necesitate pregnantă pentru România“, a susţinut ieri Dragnea la o întâlnire pe tema regionalizării organizată de ambasadele Franţei şi Germaniei, ţări cu tradiţia regionalizării.

    La rândul său, premierul Victor Ponta insistă că regionalizarea are ca scop crearea unei administraţii mai eficiente, care înţelege problemele locale şi care să presupună o utilizare mai bună a fondurilor. Avem o incapatitate majoră de a atrage fondurile UE, spunea premierul: „Structurile regionale au fost cele mai eficiente în efectuarea de proiecte şi absorbţia fondurilor europene, mult mai eficientă decât structurile naţionale“. Într-adevăr, Programul Opera­ţional Regional a atras de la UE 25% din sumele alocate, iar POS Transporturi (gestionat la nivel central) doar 6%. Dar ce a atras POR înseamnă mai puţin de 1 mld. euro, în şase ani de la integrarea în UE. Iar fondurile structurale sunt puţine, 2% din PIB anual şi cu aceşti bani nu reduci diferenţa dintre regiuni, care se adânceşte.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Jertfe pe altarul Schengen

    Amânarea era previzibilă, după de Germania şi Finlanda au dat de înţeles încă dinainte de Consiliul JAI că niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită pentru aderare, iar orice decizie pentru extinderea spaţiului Schengen presupune unanimitate de voturi. Mai mult însă, miniştrii de externe din Germania, Olanda, Danemarca şi Finlanda au redactat o scrisoare în care i-au cerut preşedintelui CE, Jose Barroso, să instituie un mecanism de intervenţie contra ţărilor ce încalcă statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.

    Ideea nu e nouă, în contextul discuţiilor despre Statele Unite ale Europei: a fost vehiculată la nivelul UE începând din vara trecută, după ce comentatorii occidentali au început să pună laolaltă Ungaria şi România ca state unde “cei doi Victori” (Orban şi Ponta) trezesc îngrijorări referitoare la respectarea principiilor democratice. Criza politică românească de atunci a devenit şi motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienţei justiţiei în toate cele 27 de state UE, în timp ce Jose Barroso a propus înfiinţarea biroului procurorului general al UE. Acum însă, dat fiind că aderarea la Schengen este condiţionată de evaluarea prin MCV a ţărilor candidate, e de aşteptat ca elanul de creativitate instituţională să continue, având de data aceasta ca materie primă România şi Bulgaria.

    Dacă premierul Victor Ponta a spus că nu va solicita un nou vot al UE pentru Schengen, preşedintele Traian Băsescu, ca de obicei deasupra politicienilor, a acordat deja un interviu pentru AP, unde a declarat că România “trebuie să facă mai mult spre a combate corupţia dacă vrea să adere la Schengen” şi a provocat clasa politică “să jertfească doi-trei oficiali corupţi” ca să arate că e dornică să lucreze în folosul interesului naţional.

  • Ministrul bulgar de Interne: Este importantă menţinerea unui dialog deschis cu omologul german

     Ministrul bulgar a fost întrebat de jurnalişti, la intrarea la lucrările Consiliului JAI, ce părere are despre poziţia exprimată de Friedrich privind opunerea veto-ului Germaniei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

    “Ieri am avut ocazia să vorbim cu ocazia reuniunii de lucru a PPE. Pentru mine este importantă menţinerea unui dialog constant, deschis şi constructiv şi să căutăm cu toţii o soluţie comună”, a spus Tsvetanov.

    El a arătat că în Consiliul JAI de joi se va face numai o informare privind aderarea la Schengen a celor două ţări, pentru care rămâne să caute în perioada următoare un acord la nivelul tuturor celorlalte state membre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial CE: Susţinem obţinerea unui calendar de aderare la Schengen pentru România şi Bulgaria, dar decizia e a Consiliului JAI

     “Aceasta nu este o surpriză, este poziţia comisarului Malmstrom de mai multe luni. Noi întotdeauna am spus că un calendar clar pentru intrarea în Schengen a României şi Bulgariei este ceea ce am dori să vedem din partea Consiliului JAI”, a afirmat Cercone, în briefingul de presă zilnic de la Bruxelles al Comisiei Europene, răspunzând întrebării unui jurnalist.

    Oficialul CE a amintit faptul că instituţia sa are un rol de observator în privinţa procesului de lărgire a zonei Schengen şi evaluare tehnică a nivelului de pregătire pentru aderare a ţărilor candidate.

    “Cunoaşteţi şi că în acest proces Comisia nu are niciun rol concret în afară de faptul că noi am ajutat la analizarea şi evaluarea pregătirilor pentru aderare făcute de cele două ţări. Şi Consiliul însuşi a ajuns la concluzia că acum sunt pregătite tehnic să intre în zona Schengen şi acum este la latitudinea Consiliului să decidă în unanimitate. Dar în acest proces (de luare a deciziei – n.r.), Comisia are un rol de observator şi, în mod concret, în afară de a exprima dorinţa ca acest lucru să se întâmple, nu este altceva ce Comisia poate face”, a afirmat Cercone.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Antonescu: Din punctul nostru de vedere, aderarea la Schengen nu a fost niciodată prima prioritate

     Crin Antonescu a spus că este perfect solidar cu poziţia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, privind aderarea României la Schengen, el arătând că poziţiile exprimate de oficialii români pe această temă au fost coerente.

    “Sunt perfect solidar cu poziţia ministrului de Externe prin care, dacă cineva doreşte să blocheze discutarea şi luarea acestei decizii, trebuie să aducă argumente. E normal ca România să ceară argumente”, a spus Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu îl contrazice pe ministrul de externe: România nu se poate răzgândi în privinţa aderării la Schengen

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând. Domnul preşedinte Traian Băsescu îl invită pe domnul ministru Titus Corlăţean să renunţe la afirmaţii de acest gen, pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României şi îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces”, se arată într-o declaraţie difuzată de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei.

    “Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. Domnul preşedinte Traian Băsescu susţine, în continuare, că România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen.”

    Premierul Victor Ponta a declarat vineri că Guvernul are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă.

    Ulterior, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI din 7-8 martie va afecta “credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE.

  • Economistul şef Raiffeisen: Este nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale

    “Cred că în momentul de faţă a devenit aproape imposibil, tehnic şi practic, să mai aderăm la zona euro în 2015. Ar fi trebuit să fim deja în mecanismul ratelor de schimb, lucru care nu s-a întâmplat”, a afirmat Dumitru după o conferinţă la BNR. El a arătat că, din perspectiva convegenţei nominale, probabil că în câţiva ani România ar putea fi pregătită dacă implementează o agendă de reforme foarte serioasă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Isărescu: “Există acum o dezamăgire, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu”

    “Desigur că există acum o dezamăgire şi o reacţie de opoziţie faţă de integrare în anumite ţări, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu şi aşteptările au fost prea mari”, a declarat Mugur Isărescu pentru The New York Times.

    În cazul României, posibilitatea BNR de a influenţa deprecierea leului a făcut exporturile mai competitive, ţinând cont că două treimi din exporturi au ca destinaţie zona euro. Mugur Isărescu a clarificat pentru New York Times că ţinta de până acum de aderare a României la zona euro în 2015 “a ieşit din discuţie”, însă a precizat că programele de convergenţă care urmăreşte îndeplinirea de către România a criteriilor de aderare la zona euro, incluzând menţinerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB, constituie o disciplină bună pentru economia ţării.

    Zece dintre ţările foste comuniste din UE sunt în continuare în afara zonei euro. Cehia intenţionează să organizeze un referendum pentru aderarea la zona euro şi a menţionat 2020 cel mai devreme ca posibilă dată de aderare, Ungaria a precizat că nu va adopta moneda unică înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a calificat recent la euro drept o monedă “total neatractivă”, mai scrie cotidianul american.

    BNR a menţinut în această săptămână la 5,25% dobânda de politică monetară, iar majoritatea analiştilor financiari consideră că BNR va menţine aceeaşi dobândă şi în 2013, spre deosebire de opiniile din septembrie, care vedeau o relaxare a politicii monetare la anul. Rata anuală a inflaţiei a crescut însă în septembrie la 5,3%, din cauza preţurilor la importurile alimentare, sabotând ţinta de inflaţie de 2-4%.

    Analiştii BCR estimează pentru decembrie o inflaţie anuală de 5,5% şi cred că şi la anul ţinta va fi depăşită, date fiind liberalizările de preţuri cerute de FMI şi de accizele mai mari la energie, tutun şi alcool; mai mult, consideră că dacă aşteptările de inflaţie s-ar deteriora puternic, n-ar fi exclusă o majorare a dobânzii spre 6% până la sfârşitul lui 2013.

  • Financial Times: UE înăspreşte condiţiile de aderare ca urmare a nerespectării statului de drept în România

    Comisia Europeană a adăugat de asemenea noi măsuri de control şi standarde pentru a monitoriza progresele candidaţilor, asumându-şi puterea de a opri procedurile de aderare dacă există dovezi că un stat candidat nu îndeplineşte reformele necesare. Stefan Fule, comisarul UE pentru extindere, a recunoscut că Bruxelles-ul învaţă din greşelile făcute în cadrul procesului de aderare pentru Ungaria şi România. “Lecţiile învăţate din aderările anterioare subliniază importanţa unei atenţii sporite asupra acestor domenii şi îmbunătăţirea calităţii procesului”, arată un raport al comisiei ce analizează politica de extindere a UE.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Olanda se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la Schengen

    În document, Guvernul arată că cele două ţări au înregistrat progrese importante, dar că sunt necesare mai multe rezultate concrete pentru a fi siguri că reformele sunt sustenabile şi ireversibile, relatează vineri site-ul DutchNews.nl.

    Potrivit textului, “aceste rapoarte arată că aderarea la Schengen cu drepturi depline a României şi Bulgariei nu este în cărţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro