BusinessMagazin

Tag: active

  • Fondurile de pensii Pilon II, cei mai mari investitori ai bursei de la Bucureşti, au ajuns la active de 69,8 mld. lei la final de septembrie 2020, plus 7,85 mld. lei de la începutul anului

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care contribuie obligatoriu 7,6 milioane de salariaţi români, au încheiat luna septembrie din 2020 cu active totale de 69,82 mld. lei, record istoric, în creştere cu 7,85 mld. lei de la începutul anului în principal pe fondul revenirii burselor, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) publicate joi.

    În termeni procentuali creşterea este de 12,67% de la începutul acestui an, arată calculele realizate de ZF. Pe de altă parte, pe parcursul lunii septembrie, activele fondurilor de pensii private Pilon II s-au majorat cu 1,32 miliarde de lei, arată datele ASF.

    La septembrie 2020, fondurile de pensii private Pilon II aveau investiţii de 47,3 miliarde de lei în titluri de stat (67,6% din total), alte 14,2 miliarde de lei în acţiuni, investite în cea mai mare parte la bursa de la Bucureşti (20,3%), dar şi obligaţiuni corporative de 3 mld. lei (4,3%), depozite bancare de 1,76 mld. lei (2,5%) şi alte plasamente.

    Viitorii pensionari ai României, adică acei salariaţi care contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru administrarea privată obligatorie a economiilor pentru bătrâneţe, au virat 4,42 mld. lei (0,91 mld. euro) în prima jumătate din 2020 în conturile celor mai mari investitori ai bursei româneşti – fondurile de pensii private Pilon II.

     

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Aurel Bernat, CEO, BT Asset Management SAI: „Este important ca persoanele active din mediul de business să interacţioneze cu cel educaţional”

    Rol ocupat în companie: Ca CEO al BT Asset Management SAI, sunt responsabil de conducerea executivă a companiei prin organizarea funcţionării acesteia.
    Obiectivele principale sunt creşterea activelor aflate în administrare şi a numărului de investitori, într-un mod sustenabil pe termen lung.
    Sustenabilitatea rezultă prin dezvoltarea permanentă de produse noi, performanţă predictibilă, servicii uşor accesibile şi susţinere permanentă acordată clienţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute anterior: Director vânzari / director general adjunct în cadrul BT Asset Management SAI
    Rolul propus pentru anul 2030: Formator. Dintr-o pasiune (haideţi să-i spunem hobby), ţin legătura cu mediul academic. Mi-ar plăcea să mă văd în 2030 în postura de a împărtăşi experienţe sau trăiri, care să fie în beneficiul celor aflaţi la început de drum. Consider că este important ca persoanele active din mediul de business să interacţioneze cu cel educaţional, măcar periodic, şi să aducă acel concept de „economie reală” către mediul academic.
    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Prefer mai degrabă să descriu un profil de antreprenor împreună cu motivele simple ale acestei admiraţii: în general admir oameni pe care ajung să-i cunosc personal, nu doar citind cărţi sau articole descriptive, oameni care clădesc businessuri de anvergură pornind de la o simplă idee şi mai ales oameni care reuşesc să păstreze frumuseţea modestiei pe termen lung. 

  • Cât de bine se vinde de fapt luxul în criză. O afacere adresată clienţilor pretenţioşi şi-a dublat veniturile chiar în pandemie

    Deşi pandemia l-a obligat să închidă pentru o perioadă uşile restaurantelor şi să tragă obloanele magazinelor din mall pe care le deţine, antreprenorul Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir, a reuşit nu doar să îşi menţină businessul pe linia de plutire, ci chiar să îşi dubleze vânzările în unităţile rămase active, ajutat de doi factori importanţi: nevoia de lux a bucureştenilor, chiar şi în vremuri de criză, şi lipsa locurilor în care şi-o puteau satisface.

    P​rimul său „instinct” după debutul pandemiei a fost să taie costurile, renegociind chiriile şi trimiţând aproape toată echipa în şomaj tehnic. În lunile de lockdown, magazinele Comtesse du Barry şi Petit Bateau din Băneasa Shopping City au fost închise, iar restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, şi ele parte din afacere, au stat o bună perioadă cu obloanele trase. „Ne-au rămas două magazine Comtesse du Barry şi un magazin Petit Bateau «în viaţă», aşa că ne-am concentrat foarte tare pe aceste trei unităţi şi am adus multe produse noi. Am avut un număr mai mare de clienţi în acea perioadă – magazinele noastre sunt frumoase, curate –  le oferă mai multă încredere decât un supermarket. Comtesse du Barry a devenit un magazin de proximitate de lux: am făcut un mic raion de măcelărie în care aducem cele mai bune cărnuri din lume – vită japoneză Kobe, porc iberic, pui de Bresse – toată gama celor mai bune cărnuri care există. Am făcut, de asemenea, un raion de stridii proaspete, somon afumat Balik, caviar, dar şi altele, inclusiv legume de foarte bună calitate. Am crescut foarte mult gama de produse, iar eu am investit mult ca prezenţă în magazine în acea perioadă. Am reuşit astfel să vindem mult mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când bonul mediu era de aproximativ 80 de euro, iar acum a fost cel puţin dublu.” Preotu spune că această valoare s-a păstrat şi după redeschiderea magazinelor pentru că lumea s-a obişnuit cu produsele. Numărul clienţilor a crescut, de asemenea, cu aproximativ 30%, de la 500-600 de clienţi/magazin, cât se înregistra anul trecut, „mai ales în partea de nord a Bucureştiului, care e mai puţin dependentă de turişti şi se adresează mai mult clientelei locale”.
    Anul trecut, grupul Le Manoir, din care în prezent fac parte trei magazine de gastronomie fină Comtesse du Barry, două magazine cu produse pentru copii Petit Bateau, restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, precum şi un magazin gastronomic în Paris, a înregistrat o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de lei. Cu toate că la începutul acestui an aşteptările antreprenorului vizau o creştere de 15-20%, având în vedere o serie de investiţii noi, de aproape jumătate de million de euro, în urma apariţiei pandemiei de COVID-19 estimările s-au schimbat, vizând un rezultat similar cu cel avut în 2019. „Acum mă concentrez să menţin profitul în aceeaşi parametri mai mult decât cifra de afaceri. Anul trecut am avut profit de aproximativ
    1 milion de lei, dar mult a fost reinvestit, investiţiile fiind finanţate mai mult din profit decât din credite. Pentru anul acesta sper să rămânem în aceeaşi parametri.” În cele două unităţi Comtesse du Barry active în perioada stării de urgenţă, cele mai au căutate articole au fost produsele proaspete – brânzeturi, şunci, foie gras, somon – „tot ce nu este conservă, deşi au fost şi clienţi care au cumpărat foarte multe conserve, mai ales la începutul perioadei, ca să stocheze, în caz că nu mai au voie să iasă din casă.” Şi vinurile s-au vândut destul de bine, spune Preotu, pentru că oamenii au luat mai des cina în familie, stând acasă. De departe, unul dintre raioanele care a mers cel mai bine a fost cel de măcelărie. În ceea ce priveşte importurile, antreprenorul spune că, deşi produsele vin din Franţa, unde pandemia a avut un impact major încă de la început, nu au existat probleme cu circulaţia mărfii. „Importul nu a funcţionat greu – la noi nu sunt tiruri. În fiecare săptămână avem un Sprinter care vine cu bunătăţuri, avem transporturi proprii, iar cu furnizorii avem o relaţie apropiată, mă cunosc personal cu proprietarii de la majoritatea businessurilor cu care lucrăm. Am discutat, am găsit soluţii împreună de fiecare dată.”
    O evoluţie s-a remarcat şi în numărul de comenzi cu livrare. „Noi aveam serviciul acesta de foarte mult timp, prin care livrăm clienţilor noştri produsele într-o oră, oriunde în partea de nord-centru a Bucureştiului. Şi nu era un serviciu care funcţiona foarte bine, deoarece clienţii preferau să vină în magazine, să se uite şi să aleagă. Odată cu necesitatea de a sta acasă, lucrurile s-au schimbat. Cam 5% din vânzări s-au înregistrat pe acest canal.”
    Petit Bateau a avut în perioada de lockdown un succes similar, care îşi menţine panta ascendentă şi în prezent, mai ales datorită începerii şcolilor, „un fel de perioadă a Crăciunului pentru businessurile cu produse destinate copiilor”. Explicaţia, spune Preotu, e că foarte multe magazine cu produse pentru copii sunt în malluri, find închise în lunile de izolare, în timp ce „noi aveam unul deschis în Dorobanţi, fiind printre singurele magazine de profil active în acea perioadă.”
    „Şi acolo am avut foarte multe vânzări cu livrare, cam 25%. Vânzătorii vorbeau la telefon cu clienţii cu care se cunoşteau şi le trimiteau poze pe Whatsapp cu produsele, ajutându-i să îşi facă cumpărăturile de la distanţă ca şi cum ar fi fost în magazin, cu filmuleţe, poze, comenzile fiind apoi livrate de şoferii noştri. Clienţii noştri se cunosc cu vânzătorii, e o relaţie mult mai apropiată de vânzare, avem o clientelă fidelă şi s-a creat o familiaritate, care ajută în perioade de genul acesta”, notează Preotu. În Petit Bateau, la mare căutare au fost hainele de copii, mai ales cele pentru bebeluşi – body-uri şi lenjerie, iar bonul mediu a crescut de la circa 60 la 100 de euro.
    Referitor la măsurile de siguranţă, el spune că investiţia nu a fost foarte mare, deoarece unităţile nu au o suprafaţă extinsă. „Din prima zi am pus panouri de plexiglas la casele de marcat şi am luat geluri dezinfectante şi măşti, care erau foarte scumpe în primele zile şi se găseau greu – cred că am plătit chiar şi 4 euro pe mască.”
    Segmentul HoReCa al grupului Le Manoir a fost cel mai grav afectat de pandemie. Restaurantul Sushi Room, vizitat de aproximativ 40 de clienţi pe zi, a fost închis definitiv iar în cazul Le Bistrot Français numărul clienţilor a scăzut de la 50-60 de persoane/zi la circa 20, şi asta pentru că „anul trecut funcţionam 7 zile din 7 iar anul acesta am deschis abia pe 15 august şi am funcţionat doar pe terasă, care are o capacitate de 24 de locuri, şi doar 5 zile pe săptămână, cu cina, în intervalul 18:00-22:00”, notează Preotu. Acum, el se aşteaptă însă ca numărul clienţilor să crească, odată cu redeschiderea spaţiilor interioare ale restaurantelor şi cu sosirea toamnei şi, odată cu ea, a temperaturilor mai scăzute. În cazul cocktail barului The Owl, în primele luni veneau între 50 şi 100 de clienţi, iar antreprenorul spune că acesta funcţionează foarte bine şi acum. Bonul mediu a rămas însă acelaşi, adaugă el: „În cazul Le Bistrot Français bonul mediu este de 350 de lei şi a rămas neschimbat faţă de anul trecut, pentru că nu am scăzut preţurile, iar la The Owl e de aproximativ 50 de lei. Aici, un cocktail este între 25 şi 35 de lei, iar lumea bea unul-două cocktailuri.” În paralel cu businessurile din România, Preotu deţine un magazin gastronomic în capitala Franţei, numit Le Manoir Paris, care a fost deschis în toamna trecută cu o investiţie de circa 250.000 de euro, şi care în prezent „nu câştigă bani dar este pe un fel de linie de plutire, adresându-se mai ales clientelei din cartier.” În primele luni de la deschidere, povesteşte el, unitatea înregistra foarte mulţi clienţi americani şi asiatici, însă ulterior, pe fondul pandemiei, numărul clienţilor, în loc să crească, s-a echilibrat, fiind constituit în prezent exclusiv din rezidenţi. Lunar, magazinul este vizitat de 600-800 de clienţi, iar bonul mediu este în jur de 70 de euro. „Nu e un bon mediu rău pentru Paris”, remarcă antreprenorul.
    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, la 1 martie echipa număra în jur de 85 de persoane la nivel de grup, dintre care aproape 50 de oameni au plecat în şomaj tehnic şi, cu toate că niciun angajat nu a fost concediat, au existat unele contracte în probă care nu au fost reînnoite. „Cred că rămăsesem cu aproape zece persoane în total. Ne-am amintit începuturile noastre, pentru că firma are 16 ani şi am urcat-o încetul cu încetul. Majoritatea din cei zece rămaşi lucrau de cel puţin 10-15 ani în companie şi mi-au spus că este plăcut să fim o echipă performantă în care toată lumea ştie exact ce are de făcut, nu sunt elemente noi şi totul merge perfect, şi asta pentru că în mod normal, de fiecare dată când avem angajaţi noi trebuie formaţi, ceea ce măreşte efortul zilnic şi cel de vânzare”, povesteşte el.
    Faţă de criza din 2009, Preotu spune că provocările pe care le-a întâmpinat acum sunt diferite, pentru că atunci afacerea a fost afectată în special pe segmentul B2B, însă acum ambele segmente au resimţit impactul pandemiei. „Atunci nu am întâmpinat acelaşi tip de probleme. S-au redus bugetele în anumite companii – mese, cadouri, protocoale, s-a evitat cumpărarea de produse mai scumpe în general şi s-a mers pe stricta necesitate, aşa că nu ne-a afectat foarte tare pentru că cei care constituiau clientela noastră nu au fost afectaţi de criza aceea şi noi chiar am avut o creştere în anul respectiv. Criza de acum e total diferită pentru că nu mai avem turişti, nu mai avem mese de business şi protocoale de business.” Pe segmentul B2B, impactul s-a simţit în primul rând cu ocazia sărbătorilor pascale. „În 2019, cred că am făcut 5% din cifra de afaceri totală doar din pachetele achiziţionate de companii pentru acea perioadă. Anul acesta a fost însă aproape inexistent ca şi sezon. De la 150 de companii în 2019, care au cumpărat pachete pe zona corporate, anul acesta au fost sub 10. Multă lume a fost reticentă, erau companii care doreau să facă aceste cadouri, doar că nu ştiau cui să le trimită. Toată lumea era acasă, nu era uşor să reuşeşti să livrezi pachetele sau să le primeşti”, spune Preotu. El speră în schimb ca de Crăciun să nu aibă o scădere foarte mare faţă de anul trecut, când a avut vânzări de aproximativ 5 milioane de lei.
    Cu toate că a resimţit din plin impactul pandemiei asupra businessurilor pe care le conduce, Cristian Preotu are şi pentru anul acesta un plan de investiţii ambiţios. După ce a deschis anul trecut cocktail barul The Owl din Bucureşti şi magazinul gastronomic din Paris, extinzând totodată restaurantul Le Bistrot Français cu un spaţiu de saloane private pentru conferinţe, în urma unei investiţii totale de circa 500.000 de euro, până la 1 decembrie antreprenorul vrea să lanseze, lângă Ateneu, un nou business. „La maison du champagne” (Casa şampaniei) va funcţiona ca un magazin-bar în care clienţii vor putea degusta băutura franţuzească alături de diverse produse de gastronomie fină şi vor avea totodată posibilitatea să facă şi cumpărături. În plus, Preotu vrea să extindă, până la aceeaşi dată, suprafaţa magazinului Petit Bateau din Dorobanţi, de la 80 la 300 de metri pătraţi, transformându-l într-un concept store pentru copii. Pentru ambele proiecte are un buget de investiţii de circa 350.000 de euro. În ciuda faptului că e gata să facă un nou pariu în HoReCa, Preotu spune că pentru jucătorii care se gândesc să intre acum pe această piaţă e un moment foarte prost. „Nu cred că ar trebui să facă investiţii noi în HoReCa. Noi facem această investiţie pentru că avem spaţiu disponibil în zona respectivă şi va fi un loc dedicat şampaniei de unde se va putea şi achiziţiona, va fi şi magazin. Cred însă că e un moment prielnic pentru a cumpăra un restaurant, ca şi speculaţie.”
    Sfatul său pentru antreprenorii aflaţi la început de drum este să îşi diversifice activitatea pentru a supravieţui în astfel de vremuri. „Dacă aveam doar restaurante sau zona corporate, era foarte complicat. Dar având în vedere că am fost diversificaţi inclusiv pe magazine dedicate clienţilor persoane fizice, am reuşit să trecem cu bine de perioada aceasta. Cum spun şi investitorii – nu e bine să ţii toate bilele în acelaşi sac. E indicat să ai şi aur, şi dolar, şi euro, şi acţiuni – trebuie să fii diversificat pentru ca, în cazul în care se întâmplă ceva cu una dintre aceste investiţii, să nu fii atât de tare impactat.”

  • BlackRock, cel mai mare fond de investiţii din lume, crede că angajaţii nu se vor întoarce niciodată 100% la birou

    Larry Fink, CEO-ul celui mai mare manager de active din lume, crede că angajaţii din cadrul BlackRock nu se vor întoarce niciodată în totalitate la birou, scrie CNBC.

    „De fapt, cred că se vor întoarce aproximativ 60-70% în cazul în care angajaţii vor lucra la birou prin rotaţie” spune Fink.

    BlackRock ajunge în prezent active de 7.400 de miliarde de dolari, iar compania a înregistrat anul trecut venituri de 14,5 miliarde de dolari.

    „Va fi o nouă forţă de muncă. Vom fi martorii unei noi paradigme, şi cred că va fi una mai bună.”

    Companiile de pe întreg teritoriul planetei şi-au trimis angajaţii acasă la începutul primăverii pentru a încetini răspândirea virusului SARS-CoV-2, Fink numind faptul că putem lucra de acasă „una dintre cele mai mari descoperiri ale umanităţii”.

    Totuşi, CEO-ul crede că unele sarcini sunt executate mai bine în cadrul unui birou şi există câteva dezavantaje când angajaţii lucrează de acasă.

    „Societăţile nu sunt făcute pentru a lucra la distanţă, iar societatea este cea care ne leagă şi uneşte ca organizaţie. Nu sunt sigur cât de bine o ducem în ceea ce priveşte cultura organizaţională. Însă la nivel operaţional, ne descurcăm fantastic.”

     

  • Frica de o criză economică accentuată îi impinge pe membrii unui club exclusivist de miliardari americani cu sute de investitori să ia o decizie importantă pentru prevenirea problemelor financiare

    Un grup de investitori multimilionari din SUA stochează numerar la niveluri fără precedent, pe fondul incertitudinilor apărute în mediul economic în urma răspândirii pandemiei de COVID-19, scrie Bloomberg.

    Tiger 21, un club din care fac parte mai mult de 800 de investitori, a raportat joia aceasta că depozitele de numerar ale membrilor săi au crescut până la 19% din valoarea totală a activelor, după ce, la debutul pandemiei, valoarea acestora crescuse până la 12%.

    Aproape un sfert din investitorii din Tiger 21 se aşteaptă ca actuala criză să continue până la sfârşitul lunii iunie 2021. „Este o schimbare extraordinară – statistic, este cea mai mare şi mai rapidă schimbare în alocarea activelor pe care Tiger 21 a văzut-o”, a declarat Michael Sonnenfeldt, preşedintele clubului, ai cărui participanţi au de obicei active în valoare de peste 100 de milioane de dolari.

    Cu aproape 180.000 de decese cauzate de coronavirus, SUA este printre cele mai afectate naţiuni şi în trimestrul doi a îndurat cea mai gravă recesiune din istorie, iar economiştii avertizează că aceasta se va prelungi dacă parlamentarii nu reuşesc să ofere încă 1 trilion de dolari la fondurile de ajutor în această toamnă.

  • COVID-19 ia cu asalt un judeţ din România, cu nouă focare active de coronavirus

    Nouă focare de Covid-19 sunt active, miercuri, în judeţul Prahova, cu un total de 218 persoane infectate.

    Cele mai multe focare active sunt înregistrate în centre medico-sociale.

    „Conform DSP Prahova, în prezent, 9 focare sunt declarate active, cu un total de 218 persoane. Trei sunt la agenţi economici, unul în cadrul unui department al unei instituţii publice, patru la centre medico-sociale destinate îngrijirii persoanelor adulte (două dintre ele sunt în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, două sunt private) şi unul la un centru de plasament minori (în subordinea DGASPC)”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Prahova.

    Potrivit acestuia, în judeţ au fost înregistrate în ultimele 24 de ore 65 de noi cazuri de îmbolnăvire.
    De la începutul epidemiei şi până în prezent, în Prahova, 3.899 de persoane au fost confirmate ca fiind infectate cu virusul SARS-CoV-2, iar 134 au murit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • ​În România sunt 125 de focare active la societăţi comerciale, iar 229 sunt în cadrul unor instituţii de stat

    ​În România, în acest moment, sunt 354 de focare de coronavirus active la nivel naţional, potrivit datelor oferite de Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI), la solicitarea ZF.

    Dintre acestea, 125 sunt înregistrate în rândul agenţilor economici, societăţi comerciale, cum ar fi de exemplu fabrici, uzine. Astfel, o tremie dintre focarele de Covid 19 din ţară sunt în cadrul unor companii.

    Restul de 229 de focare sunt în cadrul instituţiilor de stat, spitale, centre de bătrâni.

    Numărul de focare creşte semnificativ de la o săptămână la alta. Săptămâna trecută, secretarul de stat al MAI Raed Arafat, înainta cifra de 300 de focare active la nivel national.

    „Cea mai afectată zonă administrativ-teritorială, cu focare înregistrate în rândul agenţilor economici este Bucureştiul cu 11 focare, urmată de Braşov cu 9 focare”, au mai transmis reprezentanţii CNCCI, o structură înfiinţată la nivel naţional şi judeţean, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne.

    ZF a scris în iulie despre faptul că răspândirea necontrolată a virusului Covid-19 afectează puternic dome­niul producţiei în Româ­nia, fabricile loca­le devenind rând pe rând adevărate focare de infecţie, cu zeci de angajaţi în izolare sau chiar şi spitalizaţi.

    De la abatoare cum a fost cazul Smithfield, la producători cum ar fi Arctic din Găeşti, Kandia din Bucureşti, producători de componente auto, fabrici de confecţii, liderul pieţei de curierat Fan Courier, toate aceste companii s-au confruntat cu angajaţi care au avut coronavirus, oprind pentru o perioadă de câteva zile producţia pentru a dezinfecta spaţiul de lucru.

  • Centrele de asistenţă socială din Vâlcea, focare de COVID-19

    Au fost confirmate peste 200 de cazuri de infectare în centrele pentru bătrâni şi pentru persoane cu dizabilităţi din judeţul Vâlcea. În total, sunt cinci focare active în judeţ.

    Centrul Zătreni este cel mai afectat, cu 109 de cazuri pozitive.

    Printre bolnavi, se numără şi personalul medical şi cel de asistenţă.

    Şi centrele Bistriţa şi Lungeşti au foarte multe persoane infectate, 64, respectiv 21.

    Urmează centrul Nicolae Bălcescu, cu nouă cazuri şi cel de recuperare şi reabilitare Băbeni, cu 10 cazuri pozitive.

    De la începutul pandemiei, 607 de oameni au fost confirmaţi cu coronavirus în Vâlcea

  • ​Hidroelectrica are undă verde de la statul român pentru a depune oferta de achiziţie a CEZ România

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, a primit joi aprobarea statului român, în calitate de acţionar majoritar, pentru a depune oferta angajanta de achiziţie a activelor CEZ din România, în ceea ce ar putea fi una dintre cele mai mari tranzacţii din energie din ultimii ani şi în urma căreia Hidroelectrica şi-ar putea diversifica sursele folosite pentru producţia de energie. 

    “Cu majoritatea voturilor deţinute de acţionari, aprobă întocmirea şi depunerea unei oferte angajante a Hidroelectrica, singura pentru perimetrul tranzacţiei sau în consorţiu, la termenul solicitat de CEZ, în cadrul procesului de vânzare a grupului CEZ România, condiţionată de aprobarea ulterioară a acesteia de către Adunarea Generală a Acţionarilor”, este decizia luată joi la AGA Hidroelectrica. Fondul Proprietatea nu s-a prezentat astăzi la AGA, arată documentul din convocator.

    De asemenea, Hidroelectrica a primit aprobare şi pentru a se împrumuta în scopul achiziţiei de participaţii, în vederea diversificării portofoliului.  

    Săptămâna aceasta, Fondul Proprietatea, acţionar cu 20% al Hidroelectrica, spunea că achiziţia CEZ nu ar fi una oportună, întrucât ar putea afecta procesul de listare al Hidroelectrica şi evaluarea potenţială a companiei.

    La începutul lunii iunie, Electrica (EL), companie la care statul are 48,8% a anunţat că intenţionează ca în consorţiu cu Hidroelectrica şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) să achiziţioneze active ale CEZ România.
     
    CEZ vrea să iasă din România pentru a se concentra pe dezvoltarea în Cehia a unor centrale nucleare.
     
    Grupul din energie CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia. Cehii sunt prezenţi pe piaţa românească din 2005, când au preluat distribuţia de energie electrică Electrica Oltenia SA.
     
    CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântanele, Cogealac şi Gradina, o investiţie de 1,1 miliarde de euro. Cele 240 de turbine eoliene deţinute de grupul CEZ au fost puse în funcţiune la sfârşitul anului 2012, la patru ani de la debutul lucrărilor.
     
    La jumătatea lunii iunie, Hidroelectrica a primit aprobarea acţionarilor pentru proiectul de investiţii cerut de Ministerul Energiei pentru relansarea economiei după Covid-19. Cei doi acţionari au aprobat ieri un proiect de investiţii de 26 de miliarde de lei pentru următorii cinci ani care prevede de asemenea şi diversificarea obiectului de activitate al Hidroelectrica, respectiv pe lângă producţia de energie hidroelectrică şi producţia eoliană.
     
    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat T1/2020 cu afaceri de 848 milioane de lei, în scădere cu 14,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, şi cu un profit net de 430 milioane de lei, minus 13,6%, potrivit raportului trimestrial al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar.