BusinessMagazin

Tag: actionari

  • Soluţia ingenioasă găsită de o companie pentru a-şi fideliza angajaţii. Echipele din România, incluse în proiect

    Brico Dépôt România, parte a grupului Kingfisher, oferă tuturor angajaţilor săi un plan strategic de acţiuni, într-un proiect dezvoltat la nivelul întregului grup. Fiecare dintre cei circa 2.500 de angajaţi ai Brico Dépôt vor avea ocazia să devină acţionari în cadrul companiei mamă. În plus, fiecare acţiune cumpărată de un angajat va fi dublată de companie.

    Planul de acţiuni este disponibil pentru toţi cei 74.000 de angajaţi Kingfisher, iar aceştia se pot înscrie în program în perioada 12 octombrie – 20 noiembrie 2020. Ei vor trebui să aloce o sumă fixă pe o perioadă de şase luni pentru a cumpăra acţiuni şi să le păstreze timp un an, pentru a beneficia de acţiunile dublate.

    În România, valoarea contribuţiilor a fost stabilită între 50 şi 1.250 de lei pe lună, acestea fiind deduse automat din salariile angajaţilor în perioada ianuarie 2021 – iunie 2021. Acţiunile vor fi cumpărate în iulie 2021 şi compania va dubla numărul lor, astfel încât fiecare angajat care s-a înregistrat în program va avea la final de două ori mai multe acţiuni decât a achiziţionat iniţial. Participanţii vor beneficia, de asemenea, de eventualele dividende distribuite în această perioadă. Ele vor fi reinvestite automat în acţiuni, fiind, de asemenea, dublate de companie. După un an, în iulie 2022, acţiunile, atât cele achiziţionate, cât şi cele dublate, vor fi deblocate şi vândute automat la preţul pieţei.
     

  • Un an de revoluţie în capitalism

    Actul în cauză, „Statement on the Purpose of a Corporation”, este semnat de o bună parte a membrilor Business Roundtable (BRT), clubul directorilor excutivi ai unora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi afirmă că firmele nu ar trebui să servească doar acţionarilor, ci şi să aducă valoare clienţilor, să investească în angajaţi, să-şi trateze corect furnizorii şi să sprijine comunităţile locale din care fac parte. BRT, reprezentată de personaje epice ale lumii de business precum Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, şi Jamie Dimon, preşedintele JPMorgan, vrea astfel să transforme după zeci de ani de existenţă capitalismul acţionarilor în „stakeholder capitalism”.  

    Cine citeşte Wall Street Journal, principalul ziar de business din America, află că „a fost un an bun pentru capitalismul stakeholderilor”, că executivii din BRT s-au ridicat la nivelul angajamentelor asumate, dar şi că noul tip de capitalism „este doar pentru văzul lumii” deoarece dacă executivii chiar ar fi intenţionat să schimbe scopul companiilor lor, ar fi trebuit cel puţin să se consulte cu boardurile lor. WSJ a avut iniţial o poziţie „antirevoluţionară”. Financial Times, farul lumii de business din Europa, dă un răspuns mai nuanţat.  

    În WSJ, Joshua Bolten, preşedinte şi CEO al BRT, scrie că firmele şi-au respectat angajamentele. Chiar şi înainte ca pandemia de COVID-19 să lovească, multe companii din organizaţie făceau investiţii substanţiale în formarea profesională a lucrătorilor, în salarii şi beneficii mai bune şi pentru sprijinirea comunităţilor cu probleme. Ei au solicitat creşterea salariului minim federal şi concediu medical plătit pentru îngrijirea membrilor familiei, continuă Bolten. Răspunzând pandemiei, companiile au oferit bonusuri şi majorări de salarii lucrătorilor din prima linie. Câteva şi-au adaptat operaţiunile pentru a acoperi penuriile de echipamente din sistemul medical. Multe îşi susţin cu generozitate comunităţile. În timpul pandemiei, companiile au prioritizat sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi clienţilor. Companiile de energie au promis că nu vor tăia curentul clienţilor care nu pot plăti.

    Unele sunt în fruntea eforturilor de a dezvolta un vaccin. Executivii au făcut presiuni asupra factorilor de decizie pentru ca aceştia să ajute persoanele şi întreprinderile mici afectate de criză. În ultimele săptămâni, ei şi-au asumat noi angajamente pentru promovarea egalităţii rasiale şi a diversităţii în propriile companii, mai spune Bolten. De cealaltă parte, Lucian Bebchuk şi Roberto Tallarita, directorul şi, respectiv, directorul asociat al Programului Harvard Law School de guvernanţă corporativă, au publicat un articol în care fac un rezumat al studiului lor „Promisiunea iluzorie a guvernanţei stakeholderilor” ce va fi publicat în toamnă. 

    Declaraţia prin care peste 180 de CEO ai unor companii majore s-au angajat acum un an „să ofere valoare tuturor actorilor” a fost considerată pe larg ca semnalând o schimbare viitoare în modul în care vor opera companiile, scriu cei doi autori. „Articolul semnat de noi prezintă dovezi că declaraţia a fost în mare parte o manevră de PR” continuă ei.
    Pe baza întrebărilor trimise companiilor ai căror executivi au semnat declaraţia din august 2019, Bebchuk şi Tallarita au găsit că deciziile de punere în aplicare a angajamentelor au fost luate în general de către executivi fără aprobare din partea consiliilor de administraţie. Deoarece deciziile corporative cu importanţă semnificativă sunt supuse în general aprobării consiliului de administraţie, acest lucru reflectă percepţiile executivilor că angajamentele lor nu ar duce la schimbări semnificative în tratamentul părţilor interesate – stakeholderii.

    Concluzii similare rezultă din analizarea tuturor ghidurilor de guvernanţă corporativă aprobate de consiliile companiilor care sprijină declaraţia. Cei doi cercetători au constatat că noile linii directoare, multe actualizate după emiterea declaraţiei, arată în cea mai mare parte că acţionarii au clar prioritate. „Analiza indică faptul că liderii corporativi au stimulente puternice să aducă beneficii stakeholderilor doar în măsura în care acest lucru nu ar afecta valoarea acţiunilor. Această concluzie va fi foarte dezamăgitoare pentru unii şi binevenită pentru alţii. Dar trebuie să fie clar pe ce se concentrează liderii din companii şi ce intenţionează ei să ofere. Josh Bolten, directorul executiv al BRT, a respins ca fiind „lipsite de profunzime” astfel de critici. „Majoritatea executivilor care au semnat acea declaraţie consideră că acesta este modul în care trebuie să îşi conducă acum compania, deci de ce ar trebui să obţină aprobarea consiliului de administraţie?” a spus Bolten. Chiar dacă mulţi executivi au considerat-o ca fiind o afirmare a priorităţilor lor deja existente, declaraţia a fost încă un angajament „aspiraţional” de a face mai mult, a spus el. „Dacă aruncaţi o privire asupra a ceea ce au făcut marile corporaţii din America în timpul pandemiei, rezultatele sunt puternice.”

    Financial Times are o poveste mai aromată despre primul an de viaţă al capitalismului stakeholderilor. În SUA, când lumea a fost obligată să stea în casă, în martie, gunoiul a încetat să se mai acumuleze lângă magazine, şcoli şi stadioane, ceea ce a făcut să dispară 40 milioane de dolari din veniturile societăţii de administrare a deşeurilor (Waste Management) în doar două săptămâni. Jim Fish, directorul executiv al companiei, a răspuns nu prin reducerea costurilor, ci prin garanţii către personal că vor primi salariul întreg pe durata pandemiei şi oferind întreprinderilor mici servicii gratuite timp de o lună după ce acestea s-au redeschis.„Acţionarii erau oarecum ceva secundar sau chiar mai departe în mintea mea”, îşi aminteşte el. „Ştiam eu în adâncul minţii mele că va fi un cost pentru acţionari? Bineînţeles că ştiam, dar mă gândeam mai mult la ce vor face familiile oamenilor pe care i-aş fi putut concedia.” Afacerea de colectare şi procesare a deşeurilor nu este ceva care să trezească simpatie, iar acţionarii sunt obişnuiţi să fie prima prioritate a conducerii, aşa cum a fost în ultima jumătate de secol. Însă acţiunile lui Fish au reflectat o schimbare de dispoziţie în America corporativă de la criza financiară globală, reflectată cel mai bine în declaraţia executivilor din BRT de anul trecut. Acum, criza COVID-19 pune presiuni fără precedent asupra corporaţiilor şi o serie de investitori, academicieni şi activişti susţin că este nevoie de schimbări mai precise pentru ca noul capitalism să se ridice la nivelul promisiunilor făcute de creatorii săi.
    Membrii Business Roundtable s-au confruntat cu acuzaţii de ipocrizie în timpul pandemiei, cu, spre exemplu, angajaţii acuzând McDonald de acordarea unui concediu medical plătit insuficient şi Walmart că nu a ascultat problemele privind siguranţa la locul de muncă sau criticând Amazon pentru retragerea bonusului de risc oferit iniţial. Just Capital, care urmăreşte impactul companiilor asupra societăţii, a constatat că BRT a livrat rezultate mixte. Companiile ai căror directorii generali au semnat celebra declaraţie s-au comportat mai bine decât alţii în a  oferi totul, de la concedii medicale plătite la asistenţă financiară în timpul crizei.
    Totuşi, studiul Just Capital a constatat că americanii consideră că firmele mari nu respectă în totalitate responsabilităţile pe care le au faţă de angajaţi, clienţi, comunitate şi mediu. BRT se confrunta cu critici gălăgioşi şi înainte ca pandemia să lovească. Într-o tabără au fost adepţii radicali ai economistului Milton Friedman, înaltul preot al capitalismului acţionarilor, care  insistau că companiile ar trebui să se concentreze pe a face bani şi că acest principiu nu trebuie schimbat. În cealaltă tabără au stat susţinătorii investiţiilor pe teme de mediu, societate şi guvernanţă, care erau îngrijoraţi că membrii BRT proiectau doar o imagine bună de luat ochii lumii în loc să-şi schimbe modul sălbatic de a gândi. Oricum, acţionarii păreau să nu creadă că vor fi aşezaţi pe locul în spate, spune Shiva Rajgopal, profesor de Columbia Business School. „Când aceşti tipi au semnat declaraţia BRT, preţurile acţiunilor acestor firme nu s-au mişcat… Nu a fost niciun tremur”, a remarcat el. Acest scepticism a fost justificat, consideră el, prin modul în care stakeholderii au fost trataţi în trecut de către companii.

     

     

    Într-un studiu realizat alături de Aneesh Raghunandan de la London School of Economics, Rajgopal a descoperit că membrii BRT au fost indicaţi pentru mult mai multe abateri privind mediul şi condiţiile de muncă decât executivii altor companii. Un apărător al BRT a menţionat, totuşi, că majoritatea celorlalte corporaţii erau mult mai mici decât membrii organizaţiei sale. Apple are totuşi o capitalizare cât PIB-ul unei ţări. Anne Simpson, care conduce activitatea de guvernanţă la Calpers, cel mai mare fond de pensii din America, împărtăşeşte o altă critică a lui Rajgopal: aceea că companiile americane au încurajat un regim al drepturilor acţionarilor „fără dinţi”, ceea ce a făcut greu ca
    board-urile să poată fi trase la răspundere pentru angajamentele asumate faţă de stakeholderi. Spre exemplu, Darren Woods, directorul general al ExxonMobil, a semnat declaraţia BRT pentru ca apoi grupul său să ceară jandarmului pieţelor financiare americane, Securities and Exchange Commission, să îl protejeze de votul acţionarilor privind emisiile de gaze cu efect de seră.
    Directorii şi executivii americani sunt încă în urma colegilor internaţionali în ceea ce priveşte convingerea că capitalismul se schimbă fundamental, potrivit unui sondaj realizat de Diligent la care au participat 400 de lideri de afaceri. Există însă un consens din ce în ce mai mare că este nevoie de mai multă muncă pentru a integra capitalismul stakeholderilor în luarea deciziilor consiliilor de administraţie – şi pentru a măsura impactul acestuia. Un grup de la şcoala de afaceri Saïd din Oxford susţinut de investitori a publicat un cadru pentru a încuraja consiliile să îşi transforme discuţiile despre scop în acţiune. „Scopul trebuie să fie mai mult decât un slogan de marketing”, au spus autorii.
    Presiunile investitorilor au făcut mai mult decât BRT pentru a concentra consiliile de administraţie pe un scop mai larg, a declarat Rebecca Henderson de la Harvard Business School, autoarea cărţii „Regândirea capitalismului”. Ea argumentează însă că declaraţia BRT are importanţă. „Se pare că mulţi lideri de afaceri chiar credeau că misiunea lor era doar maximizarea valorii pentru acţionari”, a spus ea. „Este un dezastru, aşa că un lucru simplu precum schimbarea limbajului este un lucru bun.” În ceea ce-l priveşte pe domnul Fish de la societatea de gestionare a deşeurilor, o atenţie mai mare dată stakeholderilor poate totuşi aduce în timp beneficii acţionarilor. De când compania a luat măsuri pentru a ajuta întreprinderile mici cu probleme, a povestit el, loialitatea clienţilor a crescut şi ponderea celor care-şi anulează contractele a scăzut la valori minime record.

  • CEC confirmă oficial că Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionarii băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a acţionarilor CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul de Finanţe, a aprobat numirea Mirelei Călugăreanu, membru ne-executiv al Consiliului de Administraţie al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului.

    Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte a fost revocat, acesta rămânând membru ne-executiv în cadrul Consiliului de Administraţie.

    Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi ne-executivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor Consiliului de Administraţie, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    Astfel, componenţa consiliului de Administraţie al băncii este formată din Mirela Călugăreanu – preşedinte al Consiliului de Administraţie, membru ne-executiv, Valentin Mavrodin – membru ne-executiv, Ciprian Badea – membru ne-executiv, Mirela Şitoiu – membru ne-executiv, Mihai Gogancea Vatasoiu – membru ne-executiv, Bogdan Constantin Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte la Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, este membru al CA din 2017. În prezent, este  preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Are peste 29 de ani de experienţă în Finanţe Publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a  Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF.

    Mirela Călugăreanu a fost coordonator al proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale, în parteneriat cu Banca Mondială, prin care s-a urmărit informatizarea instituţiei. Mirela Călugăreanu este absolventă ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe.

  • Cine este tânăra care conduce un business românesc de peste 50 de milioane de euro din Rădăuţi

    Daniela Bîzgan conduce, din rolul de director general, compania de distribuţie de electrocasnice Marelvi Impex, înfiinţată de familia sa în Rădăuţi. În 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, businessul Marelvi genera venituri de peste 256 de milioane de lei.

    „Extinderea companiei pe zona de logistică a fost una dintre priorităţile noastre. Am făcut noi investiţii în extinderea spaţiilor de depozitare din Rădăuţi şi Bucureşti, dar am investit şi în noi utilaje şi echipamente IT. Creşterea cifrei de afaceri la un nou istoric şi încheierea de noi parteneriate cu branduri de renume au fost de asemenea importante realizări atât pentru mine, cât şi pentru întreaga echipă Marelvi”, descrie Daniela Bîzgan cele mai recente reuşite ale businessului Marelvi. Acesta este cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România, clădit de tatăl Danielei Bîzgan, Dumitru Mihalescul. „Femeile au încercat de-a lungul timpului să-şi îmbunătăţească poziţia în societate şi au reuşit de nenumărate ori să obţină rezultate remarcabile, însă cu multe sacrificii. O femeie are mult mai multe responsabilităţi, iar multe dintre ele sunt conexe activităţii de business. Din dorinţa de a îndeplini cât mai multe sarcini, femeia modernă trebuie să fie multitasking – trebuie să fie manager, mamă şi soţie în acelaşi timp”, spune Daniela Bîzgan. Chiar dacă atunci când au loc discuţii în zona de business nu simte că ar fi tratată diferit, se simte în dezavantaj atunci când au loc diverse activităţi ce ţin de zona de recreere sau de activităţile sportive în care socializarea poate aduce un plus businessului. „De cele mai multe ori abordarea businessului de către femei şi bărbaţi este foarte asemănătoare, însă diferenţierea o face stilul de conducere. Dacă bărbaţii se orientează mai mult pe acţiune, femeile sunt mai receptive şi iau decizii bazate atât pe experienţă, cât şi pe intuiţie, reuşind să empatizeze mai bine”, spune ea.
    Crede că „întocmirea unui plan este esenţială – un plan bun face cât o mie de calcule” şi le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep cariera să ţină cont de acest lucru: „Dacă planul este bun, o va ajuta să îşi construiască o viziune care să îi fie de folos pe termen lung. Perseverenţa, răbdarea şi prioritizarea acţiunilor sunt la fel de importante – acestea o vor ajuta să îşi construiască o strategie de succes”.

    Profilul Danielei Bîzgan a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN şi publicat anul acesta.

  • Care este povestea Amaliei Buliga, CEO şi acţionar al Diverta

    „Este esenţial să găsim un echilibru între viaţa profesională şi cea personală. Timpul petrecut cu familia şi prietenii apropiaţi mă încarcă şi cred că am găsit echilibrul între cele două. Şi mai cred că cele două se completează reciproc. Este necesară doar puţină organizare”, a spus Amalia Buliga, CEO şi acţionar Diverta, în interviul acordat pentru realizarea profilului său din anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Printre cele mai recente realizări profesionale, Amalia Buliga menţionează stabilizarea Diverta şi începerea etapei de consolidare, care a însemnat nu doar deschideri de magazine, ci şi îmbunătăţiri aduse unor unităţi. „Deschiderea magazinului din Lipscani a însemnat pentru Diverta tranziţia la o nouă etapă. Am început rebrandingul reţelei în magazinele top 10, iar procesul va continua în funcţie de performanţele fiecărui magazin. Este un pas natural să reinventăm Diverta, să fim în pas cu  necesităţile consumatorilor, iar feedbackul pieţei este unul bun”, adaugă ea. Pentru anul în curs şi-a propus să continue strategia începută anul trecut. „Mizăm mult şi pe creşterea organică a respectivelor magazine. Ne-am propus să îmbunătăţim tot mai mult experienţa de shopping, nu numai pe partea de mercantizare, ci şi pe partea de consiliere în magazinele noastre.” De-a lungul carierei, executivul de la Diverta spune că nu a avut, ca femeie, nici avantaje, nici oportunităţi. „Am fost mereu încrezătoare în capacităţile mele de a-mi îndeplini aspiraţiile de carieră şi m-am concentrat spre a-mi demonstra în primul rând faptul că pot să ajung acolo unde mi-am propus.” În opinia sa, pentru o tânără aflată la începutul parcursului profesional este foarte important să stabilească care îi sunt obiectivele în carieră şi care sunt provocările cu care se poate întâlni de-a lungul acesteia. „Cu ajutorul unui mentor poate să ajungă să-şi atingă aceste obiective.”

  • ​Wirecard, o nouă prăbuşire la bursa germană. În doar două zile, preţul unei acţiuni a companiei la care era acţionar şi NN Pensii a scăzut de cinci ori, la 21 de euro

    Acţiunile procesatorului german de plăţi Wirecard înregistrează o nouă prăbuşire la Bursa de la Frankfurt după ce două bănci din Asia, care ar fi trebuit să deţină cele 1,9 miliarde de euro de numerar lipsă din bilanţul Wirecard, au negat existenţa oricărei relaţii de business cu compania din Munchen.

    Wirecard, companie cu un birou şi în România, se află astfel în faţa unei crize de numerar, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    NN Pensii, care în raportul pe 2019 arăta că avea o investiţie de 130 de milioane lei la Wirecard, a transmis ieri, la solicitarea ZF, că a vândut acţiunile la Wirecard. NN Pensii nu a răspuns când a avut loc vânzarea.

    Wirecard este în centrul unora dintre cele mai mari scandaluri din ultimii ani, după ancheta ziariştilor de la Financial Times din octombrie 2019, iar ulterior, dupa auditul KPMG, care nu a reuşit să combată acuzaţiile ziariştilor britanici, ci mai mult a ridicat semne de întrebare cu privire la transparenţa acestei companii.

    Bloomberg notează că vânzări agresive se înregistrează şi pe obligaţiunile Wirecard, întrucât emisiunea de obligaţiuni de 500 de milioane euro are scadenţa în 2024. În septembrie 2018, atunci când Wirecard a intrat in structura indicelui DAX, avea o capitalizare de 24,6 miliarde de euro, pentru ca acum valoarea de piaţă să fie de 2,4 milioane de euro, fiind vorba de o scădere de 10 ori în mai puţin de 2 ani.

    Prăbuşirea Wirecard trimite unde de şoc în sectorul bancar german, în contextul în care, de exemplu, Commerzbank, o bancă germană despre care presa internaţională scrie că are o relaţie de business cu Wirecard, a scăzut joi cu 7%

  • ​BREAKING NEWS: Wirecard, companie la care sunt acţionari şi 2 milioane de români prin NN Pensii, se prăbuşeşte cu 65% la Bursa din Frankfurt

    Wirecard, procesator de plăţi german, la care sunt acţionari şi 2 milioane de români prin intermediul fondului de pensii NN, fiind cea mai mare expunere a unui fond Pilon 2 din România pe o companie străină, se prăbuşeşte cu 65% la Bursa din Frankfurt la ora redactării acestei ştiri şi înregistrează cea mai proastă şedinţă de tranzacţionare a unei acţiuni din istoria indicelui DAX.

    Dacă NN, cel mai mare fond de pensii Pilon 2 din România, are la Wirecard acelaşi număr de acţiuni ca la finele anului 2019, atunci investiţia sa la acest emitent a scăzut de la 130 de milioane lei, la aproape 43 de milioane lei, declin care cuprinde şi dinamica negativă a Wirecard de la începutul anului şi până la şedinţa de ieri, dar la care se adaugă şi prăbuşirea de astăzi.

    Prăbuşirea este determinată de faptul că 1,9 miliarde de euro sub formă de cash au dispărut, ceea ce a speriat investitorii care au îndurat deja foarte multe scandaluri cu privire la această companie, se arată într-un articol Bloomberg.

    Faptul că 1,9 miliarde de euro au dispărut fără urmă pune la îndoială abilităţile de management ale companiei şi chiar existenţa acesteia, notează sursa citată. Ernst&Young nu a putut confirma existenţa cash-ului în conturi, se arată într-un comunicat de joi al Wirecard.

    „Suntem uimiţi!”, spune Ingo Speich, administrator de fonduri la Deka Investments, un acţionar de top 10 al Wirecard. „Un nou început în ceea ce priveşte conducerea este mai urgent decât oricând”, declară acesta.

    Cel mai mare fond de pensii din România arată în raportul pe 2019, cel mai recent, că are o investiţie de 130 de milioane lei la Wirecard. ZF a scris recent că un alt investitor instituţional din România are acţiuni la Wirecard, respectiv SIF Transilvania.

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.

  • Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, se adresează celor 32.000 de acţionari: Poziţia financiară a băncii, nivelul de lichiditate şi capitalizarea ne ajută să tranversăm cu încredere această perioadă. Angajamentul nostru este că vom continua finanţarea economiei pentru a genera valoare pe termen lung pentru toate părţile implicate

    Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, a transmis joi un mesaj pentru cei aproape 32.000 de acţionari, făcând o analiză a situaţiei actuale, a impactului COVID19 auspra băncii, economiei şi al fluxurilor operaţionale, şi asigurându-i că banca este bine poziţionată pentru a trece prin criză.

    ”Pentru că sunt timpuri la care nu s-ar fi gândit nimeni, prin acest mesaj aş dori să vă spun cum vedem la Banca Transilvania noua realitate pentru BT şi stakeholderii noştri, ce facem pentru români şi cum ne-am implicat în lupta împotriva COVID-19 pentru a ajuta oamenii, spitalele, România”, spune Ciorcilă.

    El a adăugat că actualul context este o provocare inclusiv pentru Banca Transilvania. Este o nouă reinventare pentru BT, a patra în povestea sa – în fapt, o adaptare la situaţia actuală, care nu are precedent.

    ”Încă de la începutul crizei, atitudinea băncii noastre a fost de proactivitate, de susţinere a clienţilor, angajaţilor şi partenerilor băncii. Peste 500.000 de clienţi beneficiază de măsuri şi facilităţi pe care le-am anunţat cu prioritate şi care îi ajută acum să meargă mai departe”.

    În acelaşi timp, BT a contribuit cu 2 milioane de euro pentru spitale şi comunităţi din peste 30 de localităţi, pentru a susţine efortul de prevenţie, de limitare a răspândirii pandemiei şi de creştere a accesului oamenilor la testare şi tratament.

    ” Ce am construit până acum la BT – de la visul frumos al fondatorilor, devenit cea mai mare bancă din ţară – ne dă curaj, mai ales pentru că ştim că suntem unul dintre stâlpii pe care se sprijină România şi că facem parte din viaţa a peste 3 milioane de clienţi şi a 10.000 de angajaţi”

    Horia CIorcilă este preşedintele boardului Băncii Transilvania de peste 20 de ani, fiind unul dintre fondatorii băncii şi cel mai mare acţionar individual.

    Banca Transilvania a anunţat joi rezultatele financiare trimestriale. Banca a raportat pentru T1/2020 un profit net de 260,9 mil. lei, în scădere cu 40,1% faţă de perioada similară a anului trecut, rezultat influenţat de declanşarea crizei generată de pandemia de COVID-19. BT are o capitalizare de 10,5 miliarde lei . 

     

    Vedeţi aici mesajul integral al lui Horia Ciorcilă:

    Stimaţi acţionari,

    Pentru că sunt timpuri la care nu s-ar fi gândit nimeni, prin acest mesaj aş dori să vă spun cum vedem la Banca Transilvania noua realitate pentru BT şi stakeholderii noştri, ce facem pentru români şi cum ne-am implicat în lupta împotriva COVID-19 pentru a ajuta oamenii, spitalele, România.

    În cei 26 de ani de când a început povestea noastră, Banca Transilvania a reinvestit în România, în creşterea responsabilă şi sustenabilă aproape tot profitul obţinut şi am reuşit astfel să susţinem economia, companiile, antreprenorii şi visele românilor. Toate acestea ne-au pregătit inclusiv pentru provocări precum cele prin care trecem cu toţii azi.

    Contextul de acum este o provocare inclusiv pentru Banca Transilvania. Este o nouă reinventare pentru BT, a patra în povestea sa – în fapt, o adaptare la situaţia actuală, care nu are precedent. Încă de la începutul crizei, atitudinea băncii noastre a fost de proactivitate, de susţinere a clienţilor, angajaţilor şi partenerilor băncii. Peste 500.000 de clienţi beneficiază de măsuri şi facilităţi pe care le-am anunţat cu prioritate şi care îi ajută acum să meargă mai departe.

    Solidaritate. Mai mult decât banking

    Ne bucurăm că am reuşit să contribuim cu 2 milioane de euro pentru spitale şi comunităţi din peste 30 de localităţi, pentru a susţine efortul de prevenţie, de limitare a răspândirii pandemiei şi de creştere a accesului oamenilor la testare şi tratament.

    Cu prioritate, au fost luate măsuri pentru siguranţa şi sănătatea clienţilor şi angajaţilor noştri. Am făcut tot ce s-a putut pentru a oferi clienţilor acces la bani – peste 400 de sedii BT sunt deschise, bancomantele sunt alimentate permanent, avem soluţii multe pentru self-banking. Am continuat să finanţăm oamenii şi companiile. Am accelerat proiecte de banking online: practic, am schimbat tot calendarul de lansări pentru această perioadă, echipele s-au mobilizat, aşa încât am venit cu soluţii noi pentru clienţi: de la deschiderea unui cont de la distanţă, la noutăţi legate de banking prin telefon, la susţinerea antreprenorilor să îşi multe afacerea în online, pentru a continua vânzările.

    Noua matematică

    Cu minusuri, cu plusuri, mai mult ca oricând cifrele înseamnă acum oameni – angajaţi, pacienţi, eroi. Încrederea, plusul nostru, vine în primul rând din interior. În linia întâi sau de acasă, în agenţii sau la sediul central, pe mail sau pe telefon, echipa Băncii Transilvania este pe poziţii pentru clienţii noştri. Încrederea vine, de asemenea, de la clienţi şi acţionari, care apreciază parcursul băncii şi ceea ce facem.

    Ce ne dă curaj

    Poziţia financiară a băncii, nivelul de lichiditate şi capitalizarea robustă, abordarea sustenabilă, investiţiile de până acum în digital ne ajută să traversăm cu încredere această perioadă. Mai mult, fără toate acestea nu am fi putut să susţiem clienţii afectaţi de actualul context economic şi social.

    Ce am construit până acum la BT – de la visul frumos al fondatorilor, devenit cea mai mare bancă din ţară – ne dă curaj, mai ales pentru că ştim că suntem unul dintre stâlpii pe care se sprijină România şi că facem parte din viaţa a peste 3 milioane de clienţi şi a 10.000 de angajaţi.

    Cu antreprenoriatul în ADN, angajamentul Băncii Transilvania este continuarea finanţării economiei

    Ştim care sunt responsabilităţile băncii în efortul comun de a trece peste această perioadă. Avem încredere că vom reuşi datorită punctelor noastre forte: relaţia cu clienţii, investitorii şi angajaţii, capitalizarea băncii, abordarea prudentă, capabilităţile noastre şi experienţa echipei.

    Mulţumesc acţionarilor băncii pentru încrederea în capacitatea Băncii Transilvania de a gestiona noua realitate, de a sprijini economia României şi de a continua dezvoltarea sănătoasă a băncii, generând valoare pe termen lung pentru toate părţile implicate. Ne bucură că Banca Transilvania este un reper pentru piaţa de capital din România şi că inclusiv un număr mare de investitori din alte ţări susţin strategia şi planurile noastre.

    Mulţumesc întregii echipe BT pentru dedicare, implicare. Cu toţii au fost şi sunt în linia întâi pentru a oferi românilor normalitate în această perioadă. Este o dovadă de mobilizare, de responsabilizare, solidaritate, de ataşament faţă de Banca Transilvania.

    Cu toţii aveam şi trebuie să continuăm să avem planuri şi vise. Curaj, România!

    Horia Ciorcilă

    Preşedinte Consiliul de Administraţie, Banca Transilvania

     

  • Miliardarul rus Dimitri Pumpianski tot mai aproape de delistarea TMK Artrom de la BVB: ASF şi-a dat acordul pentru retragerea acţionarilor din companie

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat luni pe Bursă că aprobă anunţul prin care TMK Europe, acţionarul majoritar al producătorului de ţevi industriale TMK Artrom (ART), îşi exprimă intenţia privind iniţierea procedurii retragerii acţionarilor societăţii, la preţul de 6,0398 lei pe acţiune.

    “În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data aprobării, anunţul este adus la cunoştinţa publicului prin intermediul pieţei pe care se tranzacţionează acţiunile emitentului. Acţiunile industriale TMK Artrom vor fi suspendate de la tranzacţionare începând cu a treia zi lucrătoare de la data publicării anunţului”, transmit reprezentenaţii ASF.

    În luna februarie, TMK Artrom (ART), companie cu 662 mil. lei capitalizare, a publicat la Bursa de la Bucureşti un raport în care arată că acţionarul majoritar, respectiv TMK Europe, cu o participaţie de 98,8%, companie controlată la rândul său de miliardarul rus Dimitri Pumpianski, vrea să iniţieze procedura de retragere a acţionarilor.

    În toamna anului trecut SIF Oltenia şi-a vândut deţinerea la TMK Artrom, iar ulterior producătorul de ţevi industriale a desfăşurat o ofertă de preluare a restului acţiunilor, încheiată la finele lunii ianuarie din 2020. Oferta a fost intermediată de IFB Finwest. Astfel Dimitri Pumpianski a plătit 43 mil. lei pentru 7,1 mil. acţiuni, adică 84% din numărul de acţiuni care au făcut obiectul ofertei, respectiv 6,1% din capitalul social.

    Miliardarul rus a ajuns la o deţinere de 98,8% din companie, adică peste pragul de 95% pe care legislaţia îl permite pentru iniţierea procedurilor de delistare.