BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Megatranzacţiile de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii ating un nou record, de 1.190 miliarde dolari

    Totalul tranzacţiilor care depăşesc individual 10 miliarde de dolari a depăşit recordul din 1999 săptămâna aceasta, după ce joi compania franceză de telecom Altice a anunţat o înţelegere de 17,7 miliarde de dolari pentru achiziţia Cablevision.

    Tot în această săptămână, cel mai mare producător de bere din lume, AB InBev, a anunţat planuri pentru o tentativă de preluare a rivalului SABMiller. O tranzacţie ar depăşi pragul de 100 de miliarde de dolari şi s-ar situa astfel printre cele mai mari şase preluări de până în prezent.

    Ca număr, tranzacţiile de peste 10 miliarde de dolari se situează în acest an la 47, la numai o operaţiune distanţă de recordul înregistrat în 2006, înaintea crizei financiare, notează publicaţia britanică.

    Boom-ul de fuziuni şi achiziţii coincide cu o perioadă lungă de dobânzi scăzute, extinsă joi de Rezerva Federală a SUA, care a ales să nu înăsprească politica monetară din cauza temerilor privind evoluţia economiei globale. Dobânzile mici au permis companiilor să se împrumute ieftin pentru a finanţa tranzacţii de amploare.

    În plus, companiile se află şi sub presiunea acţionarilor să utilizeze mai profiabil lichidităţile mari de care dispun, folosite în ultimii ani mai ales pentru răscumpărări de acţiuni.

    Consultanţii din SUA şi Europa se aşteaptă ca ritmul megatranzactiilor să rămână ridicat, chiar dacă evoluţiile istorice sugerează că ar putea urma o perioada de încetinire, potrivit Financial Times.

    Datele furnizate de compania de software financiar Dealogic arată că ciclurile de activitate intensă înregistrate în 1997-2000 şi 2005-2008 au fost urmate de corecţii puternice ale burselor şi de declinul fuziunilor şi achiziţiilor.

  • Camera Deputaţilor cumpără un nou sistem de vot electronic, Senatul – timbre securizate acces auto

    Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, forul legislativ intnţionează să cumpere un sistem integrat de conferinţă, vot electronic, sonorizare, traducere simultană, comunicaţii audio, video şi date în sala de plen a Camerei Deputaţilor. Valoarea estimată fără TVA a acestui sistem este de 1,935,483.87 lei.

    Procedura este prin licitaţie deschisă.

    De asemenea, Camera Deputaţilor achiziţionează lucrări de retehnologizare a ascensoarelor din cadrul Palatul Parlamentului şi întocmirea documentaţiei tehnice aferente, inclusiv servicii privind reautorizarea funcţionării şi punerea în funcţiune. Valoarea estimată a lucrărilor este de 1,524,193.54 lei, din care: 1.512.096,77 lei pentru lucrările de retehnologizare şi 12.096,77 lei pentru documentaţia tehnică aferentă.

    Senatul cumpără 5.000 de timbre securizate pentru acces auto, care sunt autocolante, cu diametrul de 25 mm, de culoare argintie, cu stema Senatului şi cu textul “ACCES” – de culoare neagră.

    Forul legislativ achiziţionează şi 2.000 de carduri de acces din material PVC laminat lucios de culoare albă şi cu imprimare prin retransfer direct pe card, dar şi 1.650 de becuri led la care perioada de garanţie solicitată pentru buna funcţionare a produsului este de 24 de luni şi de-a lungul acestei perioade furnizorul va înlocui toate becurile arse în urma funcţionării pe cheltuiala sa.

    Senatul mai cumpără ciocan rotopercutor – 3 bucăţi, 2 maşini de găurit şi înşurubat, o maşină de şlefuit, o maşină de frezat, 3 canistre din metal, 2 butoaie de plastic, 100 de saci de 40 kg de ciment, dar şi 100 de cutii de vopsea albă, 20 de tuburi de vopsea decorativă, soluţii colorare vopsele, ocru-galben (oxid de fier), sienna natural (oxid de fier), umbra natural (oxid de fier), galben lămâi, oranj, ocru, cărămiziu.

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.

  • Tranzacţia de 500 de milioane de dolari prin care Facebook a cumpărat LiveRail duce România în topul fuziunilor şi achiziţiilor din Europa Centrală şi de Sud-est în 2014

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a fost dominată în 2014 de investitorii financiari şi de tranzacţiile interne, numărul acestor tranzacţii cumulând 55% din total. Industria serviciilor a fost cea mai activă în fuziuni şi achiziţii, în timp ce tranzacţiile cele mai mari au avut loc în IT, servicii şi imobiliare. România a marcat anul acesta cea mai mare tranzacţie din domeniul IT şi tehnologie, prin achiziţionarea companiei LiveRail Inc de către Facebook cu suma de 500 milioane dolari.

    În 2014, investitorii din Germania şi Austria au fost cei mai importanţi investitori externi în piaţa din România, cu 9 şi respectiv 6 tranzacţii fiecare totalizând 8% din total, urmaţi de cei din Olanda, comparativ cu 2013 când Polonia era cel mai activ investitor extern.

    Din numărul total de 182 de tranzacţii finalizate, 47% au fost încheiate de către investitori strategici – cu 16% mai puţin decât în 2013, în timp ce restul au fost încheiate de investitori financiari. Procentul investitorilor financiari a înregistrat o nouă creştere în 2014, ajungând la 53%, de la 37% cât reprezentau în 2013, ceea ce evidenţiază faptul că  fondurile private de investiţii identifică mai uşor obiective potrivite portofoliului lor în România.

    Industria serviciilor a fost cel mai atractiv sector (după numărul de tranzacţii), cu 25 de tranzacţii în 2014. Aceasta a fost urmată de sectorul de retail şi distribuţie (cu 20 de tranzacţii) şi sectorul IT (cu 16 tranzacţii). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul IT, urmat de cel al serviciilor.

  • Primul bilanţ al tiparniţei

     Primele obligaţiuni cumpărate au fost cele ale principalelor economii din zona euro – germane, franceze, italiene şi belgiene – , cu efectul previzibil de a împinge puternic în jos randamentul acestora, până la minime record.

    Deocamdată, efectul a fost că euro a coborât în doar trei zile până la minimul ultimilor 12 ani, respectiv 1,051 dolari/euro, iar randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut rând pe rând, din Spania şi Italia până în Finlanda şi Austria, conform Bloomberg. Şeful BCE, Mario Draghi, a susţinut utilitatea programului, estimând că inflaţia în zona euro ar urma să reînceapă să crească spre finele anului, stimulând astfel relansarea economiei, şi a remarcat că în urma primelor achiziţii au scăzut deja cos-turile de îndatorare nu numai pentru Germania, ci şi pentru ţări cu probleme ca Portugalia, în ciuda crizei din Grecia, ceea ce sugerează că programul de achiziţii de active ar putea proteja ţările din zona euro de contagiune în cazul agravării conflictului dintre Grecia şi creditori.
     

  • Euro a atins un nou minim al ultimilor 11 ani faţă de dolar, înainte de şedinţa BCE

     Euro s-a depreciat joi până la 1,1026 dolari pe unitate pe pieţele asiatice, stabilizându-se la valoarea de 1,1048 de dolari pe unitate. Prin comparaţie, miercuri seara, euro era cotat la 1,1075 de dolari pe unitate la New York, potrivit MarketWatch.

    La ora 10:00 (ora României), euro se tranzacţiona pentru 1,1040 dolari pe unitate, în scădere cu 0,3%, pe pieţele din Londra, marcând cel mai jos nivel din septembrie 2003, potrivit Financial Times.

    În luna ianuarie, BCE a anunţat iniţierea unui program de relaxare cantitativă, care presupune cumpărarea de obligaţiuni, inclusiv titluri guvernamentale, în valoare totală de 1.080 de miliarde de euro.

    Acest program este prevăzut să înceapă în luna martie şi să dureze până în septembrie 2016.

    În aceste condiţii, analiştii anticipează că preşedintele BCE Mario Draghi va prezenta detaliile programului în conferinţa de presă de la ora 15:30 (ora României), în urma şedinţei de politică monetară de joi.

    Adoptarea acestor noi măsuri de achiziţii de active este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor, în condiţiile în care dobânda de politică monetară a ajuns la nivelul minim record de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.
     

  • Noua lege a achiziţiilor: Va fi introdusă o nouă metodă de atribuire – parteneriatul pentru inovare

    Noua procedură, conform primului draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX, va stabili obiective intermediare de derulare şi care va permite rezilierea contractului după fiecare fază de evaluare.

    Documentul stabileşte că o autoritate contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează separat activităţi de cercetare şi dezvoltare.

    “Autoritatea contractantă aplică parteneriatul pentru inovare atunci când identifică necesitatea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziţionarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piaţă”, se arată în proiect.

    În documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă va indica cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească orice ofertă, informaţiile furnizate trebuind să fie suficient de precise pentru a permite firmelor să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă să participe la procedură.

    Numai firmele invitate, după evaluarea informaţiilor furnizate, pot participa la procedură, autoritatea contractantă având dreptul de a limita numărul de candidaţi care vor fi selectaţi pentru a depune oferte, cu condiţia să existe un număr suficient de candidaţi disponibili.

    Parteneriatul va avea obiective intermediare care trebuie atinse de către parteneri, cu plăţi în tranşe, obiective pe baza cărora autoritatea contractantă poate hotărî, după fiecare fază, să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu condiţia ca în documentaţia de atribuire să fie menţionate posibilităţile respective, precum şi condiţiile în care poate face uz de ele.

    Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.

    În ianuarie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat o directivă care arată că cercetarea şi inovarea, inclusiv eco-inovarea şi inovarea socială, sunt considerate principalele motoare ale dezvoltării economice sustenabile şi prin care introduce metoda “parteneriatului pentru inovare”, explicând-o prin necesitatea creării unei proceduri de achiziţie speciale pentru servicii sau lucrări inovatoare în contextul imposibilităţii contractării din piaţă a unor soluţii deja existente care să satisfacă standardele de calitate sau cerinţele solicitate de autorităţile contractante pentru asigurarea unor servicii publice calitative.

    Comisia arată că această nouă procedură specială va permite autorităţilor contractante să participe la un proiect de inovare pe termen lung, având ca scop dezvoltarea şi achiziţionarea ulterioară a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrări noi, inovatoare, fără a mai fi nevoie de derularea unei proceduri separate de achiziţii publice în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra acestuia.

  • Noua lege a achiziţiei: Contract acordat pe calitate, statul poate să nu explice clar refuzul ofertei

    Procedura este prevăzută în primul draft al proiectului noii legi a achiziţiilor publice, consultat de MEDIAFAX şi care reglementează regimul juridic al contractelor de achiziţie publică, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi aspecte legate de derularea contractului.

    Premierul Victor Ponta s-a referit de mai multe ori la problemele generate la licitaţii de actuala legislaţie a achziţiilor publice, inclusiv de obligaţia instituţiilor de stat de a cumpăra bunuri şi servicii raportându-se cu prioritate la criteriul preţului cel mai scăzut şi nu la calitate, iar Guvernul a încercat să modifice legea, existând însă obiecţii din partea Comisiei Europene.

    Documentul elaborat acum stabileşte că, fără a afecta dispoziţiile legislative sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, identificată însă pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă, şi care poate include cel mai bun raport preţ-calitate evaluat pe baza unor factori care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale.

    Printre aceşti factori vor fi calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia, precum şi organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului.

    Vor putea fi luate în calcul şi serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, precum data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

    “Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preţ sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor intra în competiţie numai pe criterii de calitate”, se arată în document.

    În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.

    La finalul licitaţiei, autorităţile contractante vor informa, cât mai curând posibil, pe fiecare candidat şi ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte atribuirea contractului, încheierea unui acord-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura.

    La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, autorităţile contractante, cât mai curând posibil şi în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă şi/sau neconformă, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să fie încheiat un acord-cadru, precum şi informaţii referitoare la desfăşurarea şi progresul negocierilor şi al dialogului cu ofertanţii.

    În acelaşi timp, însă, autorităţile contractante vor avea dreptul să nu comunice anumite dintre aceste informaţii privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, dacă divulgarea acestora ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale, ar constitui un obstacol în aplicarea unei prevederi legale sau ar fi contrară interesului public şi dacă ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici, publici sau privaţi, sau ar prejudicia concurenţa loială dintre aceştia.

    Documentul va fi discutat interministerial înainte să fie finalizat şi înaintat Guvernului spre aprobare.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.