BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Planurile austriecilor de la Billa pentru 2012: “Preluăm oricând magazine, cu mare plăcere”

    “Oricând, cu mare plăcere”, răspunde Sorana Georgia, CEO al Billa România, întrebată despre posibilitatea de a prelua magazine, de preferat chiar reţele. “Nu numai că vrem, dar şi putem”, punctează ea un element cheie al ecuaţiei. “Grupul e foarte mulţumit de noi, avem cifre bune. Anul acesta a fost unul bun, chiar dacă primele luni au fost mai grele”, declară Georgia. Chiar după sărbătorile de Paşti, vânzările au început să crească şi tendinţa se păstrează până acum, atât pe ansamblul afacerii, cât şi comparând evoluţia magazinelor din acest an cu cea din 2011.

    După mai mulţi ani în care aşteptările retailerilor de revenire a consumului au fost înşelate, veştile despre creşterea vânzărilor par mai degrabă o surpriză. Oficialul Billa spune referitor la această evoluţie pozitivă că există o întreagă serie de speculaţii, inclusiv cele privind revenirea veniturilor la niveluri dinaintea măsurilor de austeritate. Pe de altă parte, rămâne vizibilă schimbarea comportamentului de consum: cumpărătorii sunt mai chivernisiţi, preferând să treacă mai des pragul magazinelor decât să-şi umple coşurile peste măsură. În plus, este în creştere şi vânzarea de mărci proprii “dacă au o relaţie calitate-preţ decentă”, punctează Sorana Georgia. De câţiva ani retailerii s-au angajat într-un veritabil cros de a pune pe rafturi mărci private.

    Despre acest fenomen, oficialul Billa comentează: “Nu poţi păcăli oamenii decât o dată”. Cu toate că mărcile proprii îşi fac drum spre gospodăria românilor, după ce ani în şir au fost evitate, de cele mai multe ori ponderea lor este de numai o cifră din totalul vânzărilor comercianţilor. Piaţa bunurilor de larg consum are o valoare anuală estimată la 22 de miliarde de euro, iar reţelele moderne de comerţ au înghiţit peste jumătate din vânzările totale. Mai mult, ponderea acestora nu poate decât să crească, în condiţiile în care micii comercianţi nu pot face faţă nici competiţiei tot mai ascuţite, nici dificultăţilor cu care se confruntă, în general, mediul economic în ultimii ani.

    Retailerul austriac are acum 3.600 de angajaţi şi 66 de spaţii, cinci dintre ele fiind inaugurate în cursul acestui an. Pe picior de deschidere stau şi altele – ca spaţiile din Constanţa şi Mangalia. “Rămâne de văzut care dintre ele va obţine mai întâi autorizaţiile necesare pentru a putea deschide”, spune Georgia, care are 48 de ani şi a fost numită la conducerea reţelei în vara anului trecut. De-a lungul carierei sale, a lucrat pentru Metro Cash & Carry România (1997-2005), Real, a fost director executiv al lanţului Spar în România şi a condus parfumeriile Marionnaud.

    Românca a preluat conducerea diviziei locale a Billa într-un moment în care retailerul are vânt în vele pentru expansiune. Pe de o parte, chiriile sunt mai ieftine acum decât în perioada de creştere economică şi costurile de construcţie pentru proiectele ridicate de la zero sunt mai mici, iar, pe de altă parte, grupul-mamă are bani de investit, pentru că în urmă cu mai bine de un an şi jumătate a vândut reţeaua Selgros Cash & Carry către elveţienii de la Coop.

    La nivelul întregii pieţe însă sunt mai multe lanţuri care mizează pe extindere în această perioadă, retailerii plănuind să deschidă anul acesta în jur de 250 de noi spaţii. Cu această cifră, numărul de magazine moderne ar putea depăşi anul acesta pragul de 1.000. În cursă s-au înscris atât belgienii de la Mega Image care au deschis deja în jur de 40 de noi spaţii în 2012, adică mai multe decât în întregul an trecut, şi Lidl, care a anunţat pentru acest an 70 de noi spaţii. Şi Profi a crescut ritmul deschiderilor, plănuind să deschidă anul acesta 40 de noi supermarketuri. Şi francezii de la Carrefour au continuat investiţiile, reţeaua de supermarketuri ajungând deja la 59 de spaţii. Una peste alta, nu trece nicio săptămână fără ca un nou magazin să nu fie anunţat şi mai activi decât în anii trecuţi sunt şi H&M şi alţi comercianţi.

  • Dedeman deschide al 29-lea magazin, al treilea inaugurat în 2012

    Situat la mai puţin de 10 minute de centrul oraşului, pe Strada Cireaşov, ieşirea spre Piteşti, magazinul are o suprafaţă construită de peste 11.000 mp. şi dispune de 250 de locuri de parcare.
    Valoarea investiţiei Dedeman din Slatina este de 10 milioane de euro, iar lucrările au fost finalizate la aproximativ trei luni de la inaugurarea magazinului din Râmnicu Vâlcea.

    “Am fost capabili să obţinem rezultate bune într-un climat economic dificil şi într-o piaţă extrem de competitivă. Ne dezvoltăm în (…) şi să ne poziţionăm cât mai bine pentru viitor, atunci când economia îşi va reveni”, Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman.Echipa magazinului din Slatina numără 174 de angajaţi specializaţi. Oferta însumează peste 45.000 de articole din domenii precum: materiale de bază în construcţii, gresie şi faianţă, instalaţii termice, instalaţii sanitare, instalaţii electrice, mobilă, decoraţiuni interioare, electrocasnice şi electronice, utilaje, scule şi accesorii şi produse pentru grădină.

    Dedeman are şi o serie de servicii auxiliare între care livrarea mărfurilor la domiciliu, soluţii de finanţare, consultanţă gratuită, service în garanţie şi postgaranţie pentru centrale termice şi scule electrice, proiectare băi şi bucătării, mixare vopsele, comenzi speciale, confecţionare perdele, retur produse. Magazinul din Slatina este cel de-al treilea inaugurat anul acesta, după spaţiile din Constanţa (al doilea magazin Dedeman din judeţ) şi Râmnicu Vâlcea şi va fi urmat de cel puţin încă o unitate, ce urmează a fi deschisă în toamnă, la Bistriţa.

    Astfel, Dedeman păstrează ritmul susţinut al deschiderilor, cu 4-5 inaugurări pe an, pentru a-şi îndeplini, până în 2015, obiectivul de a deţine 45 de magazine la nivel naţional.
    Pentru anul în curs, compania are ca target creşterea cifrei de afaceri cu 10% faţă de 2011, când aceasta a depăşit două miliarde de lei.
    Dedeman în cifre
    – 29 magazine, două centre logistice, parc auto propriu;
    – peste 45.000 de produse ce acoperă 11 domenii;
    – peste 5.500 de angajaţi;
    – peste 300.000 mp suprafaţă de vânzare;
    – între 6.000 – 18.000 mp suprafaţa unui magazin;
    Dedeman este afacerea a doi antreprenori români, fondată în 1992.

  • Auchan a ajuns la 10 magazine

    “Este un dublu eveniment: deschiderea celui de-al 10-lea hipermarket Auchan din România şi lansarea primului Auchan City – noul concept de hipermarket, de 5000 mp, predominant alimentar”, declară Patrick Espasa, director general Auchan România. El a adăugat că, în ciuda contextului economic dificil, compania îşi propune să ajungă la 15 hipermarketuri în 2015, în baza unui buget de investiţii de 150 mil. euro.

    Primul hipermarket Auchan a fost deschis primul hipermarket Auchan, la Bucureşti, în cartierul Titan. Cu o reţea care a ajuns acum la zece spaţii, oficialii Auchan plănuiesc să deschidă următorul hipermarket în cursul acestui an, în Giuleşti, Bucureşti. Auchan România înregistra, la 31 mai 2012, 4.500 de angajaţi iar anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 1,84 miliarde de lei.

  • Agricola a deschis două magazine în două zile

    “Ne-am gândit să abordăm clienţii care alocă mai puţin timp gătitului şi care sunt pretenţioşi cu ceea ce mănâncă. Prin urmare, magazinul Agricola din Palas Mall îşi întâmpină clienţii şi cu o gamă variată de piese din carne de pui rotisate, pentru o masă caldă, semipreparate pentru o cină rapidă şi gustoasă, precum şi specialităţi coapte la rotisor. Oferim astfel soluţii rapide şi la îndemână”, a declarat Irina Comănescu, directorul reţelei de magazine Agricola Bacău.

    Noul magazin din Palas Mall Iasi este al 65-lea din reţeaua de retail Agricola, compania intenţionând să ajungă la 75 pană la sfârşitul acestui an.Al 66-lea magazina fost deschis astăzi, în Piaţa Veterani, cartieul Militari din Bucureşti. Potrivit strategiei de expansiune reţeua Agricola Bacău va creşte de la 43 de magazine, la 1 decembrie 2010, la un număr total de 170 de magazine in anul 2014, în condiţiile unui climat economic stabil.

    Agricola Bacău este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie.În 2010, Agricola Bacău deţinea 14% din piaţa cărnii de pui şi era lider cu 19% din piaţa de semipreparate şi produse de tip ready-meal. Conform studiilor, Salamul de Sibiu Agricola Bacău era lider în total segment Salam de Sibiu comercializat în România, cu 45% cotă de piaţă valorică în mai 2011.
    În portofoliul companiei se regăsesc: carne de pui refrigerată, preparate şi specialităţi din carne fierte afumate; salamuri crude uscate, semipreparate şi produse tip ready meal din carne şi vegetale; ouă şi praf de ouă.
    Din grupul Agricola Bacău fac parte: Agricola Internaţional, Salbac , Europrod, Avicola Lumina-Constanţa, Aicbac, Comcereal, Suinprod Siret, Agricontruct, G.A. Nutriţie Animală.

  • Mega Image ajunge în mai la 139 de magazine

    În oraşul de la malul mării reţeaua de supermarketuri a ajuns să numere cinci spaţii.Mâine, 24 mai, se va deschide şi un nou magazin Shop&Go, în Aleea Covasna, în Bucureşti. Magazinul va avea o suprafaţă de vânzare de aproximativ 110 mp. Reţeaua Mega Image ajunge astfel la un total de 133 magazine, sub brandurile Mega Image şi Shop&Go.Reţeaua de supermarketuri plănuieşte să inaugureze alte trei noi spaţii până la finalul lunii mai.

    Fondat în 1995, Mega Image este parte din grupul Delhaize iar în prezent este unul dintre cele mai mare lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde 133 de supermarketuri în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (112) şi Shop&Go (21).Pe segmentul supermarketurilor, în România mai sunt prezente reţele precum Billa, Carrefour Market, dar şi reţele ale producătorilor de mezeluri, de pildă, ca Angst, Agricola sau Cris-Tim.

  • Luxul se mută de pe Calea Victoriei pe Dorobanţi

    Bucureştiul a fost împărţit în ultimii ani în poli de interes. Centrul Vechi a atras cafenelele şi restaurantele, Calea Victoriei a mers pe mâna magazinelor de lux, în timp ce Calea Moşilor a optat pentru bănci şi farmacii. Zona Dorobanţi a devenit încă de acum aproape un deceniu zona cafenelelor “de fiţe”, şi nu fără motiv, în condiţiile în care, încă de la începutul anilor 2000, numele de rezonanţă, atât în materie de clienţi, cât şi de localuri, au venit aici.

    În ultimii ani însă, atenţia celor care ies în oraş s-a orientat fie către zona Decebal, fie către Centrul Istoric, care astăzi a adunat peste 150 de localuri. Ce rezervă astfel destinul pentru zona Dorobanţi?
    Andrei Alecu, unul dintre cei doi români care au adus Hugo Boss pe piaţa locală, spunea în urmă cu circa două luni că în prezent Calea Victoriei este zona zero pentru comerţul de lux, însă pe viitor s-ar putea contura o nouă arteră de shopping, şi anume Calea Dorobanţi. Andrei Alecu, fiul lui Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus unul dintre cele mai importante lanţuri de restaurante din România, McDonald’s, a poziţionat magazinul Hugo Boss pe Calea Victoriei, care până acum a fost singura posibilitate. Partenerul său este Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care deţine importatorul de băuturi Lerida International.
    Alecu spunea în urmă cu câteva luni că multe branduri de lux internaţionale nu permit deschiderea de magazine decât în zone stradale, astfel că, după ocuparea singurei artere de această natură din România – Calea Victoriei, va fi nevoie de apariţia unei alte rute de shopping.

    Primele cărămizi pentru construcţia unei noi artere au fost deja puse de câteva nume de lux, precum monobrandurile Canali şi Moschino şi multibrandurile Distinto şi The Place Concept Store, toate poziţionate pe Calea Dorobanţi. Ultimul nume care se va adăuga acestei liste este Victoria 46.

    Această nouă arteră de lux are o caracteristică diferită faţă de Calea Victoriei, respectiv toate magazinele de lux de aici sunt deţinute de români. Familia Şeitan deţine aici magazinele Moschino, Canali şi Distinto iar Iulia Dobrin deţine The Place. Aceasta din urmă este cunoscută ca fiind proprietara brandului de lenjerie de lux ID Sarrieri.

    Multibrandul Victoria 46, unul dintre cele mai cunoscute magazine de lux din România, amplasat în prezent pe Calea Victoriei, se mută începând cu data de 1 iunie pe Calea Dorobanţi 126-130, în spaţiul ocupat anterior de magazinul de mobilă de lux Rovere. Va fi un concept cu totul nou, iar suprafaţa magazinului va fi aproape dublă comparativ cu cea actuală. Magazinul va fi deschis iniţial în acelaşi concept – multibrand – ca şi pe Calea Victoriei. “Începând cu sezonul primăvară-vară 2013 însă, vom deschide a doua fază a proiectului, un concept de department store, care la parter va avea un model de shop in shop pentru Christian Dior, Lanvin, Alexander Mcqueen şi încă două branduri. La etaj va rămâne multibrand”, spune Dorothy Constantin, managing partner în cadrul High Fashion Concept, grupul care deţine şi Victoria 46.

    Numele magazinului va rămâne în continuare acelaşi, Victoria 46, deşi acesta vine de la adresa unde se afla iniţial multibrandul (Calea Victoriei, numărul 46). “Victoria 46 este un brand înregistrat, foarte cunoscut pe piaţă. Astfel, indiferent unde se află magazinul, numele rămâne acelaşi”, explică Dorothy Constantin (28 de ani), care se află în acţionariatul High Fashion Concept alături de Andreea Altay.

  • Opinie Ştefania Harabagiu, Brand Suport: Mai credem în promoţii?

    Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul IV al anului trecut 48,5% din cheltuieli au fost pentru produse agroalimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice şi tutun. Criza nu a trecut, chiar dacă în primul trimestru am asistat la o timidă revigorare a consumului. Aşadar, consumatorul va fi în 2012 la fel de chibzuit.

    Fiecare shopper pleacă “înarmat” spre supermarket cu o listă de cumpărături, dar la fel de adevărat este că există modificări ale deciziei de cumpărare în faţa raftului. Pentru că o reducere de buget te face mult mai atent şi mai raţional în alegerile făcute. Produsele nu mai sunt cumpărate de dragul shopping-ului, ci pentru necesitate şi contează care brand este mai convingător.

    Şi există o multitudine de posibilităţi de a convinge: reduceri semnificative de preţ, 11 gratis, 1 al doilea produs cu 50% reducere, loturi de produse asociate, oferirea unei cantităţi suplimentare de produs fără modificarea preţului, cadouri instant, concursuri, tombole. Favorită este reducerea de preţ – tipul de promoţie la care reacţionează cei mai mulţi dintre cumpărători.

    Indiferent însă de promoţie, trebuie ţinut seama de faptul că un consumator nu petrece foarte mult timp la raft şi caută cât mai multe beneficii la produsul ales, la un preţ cât mai avantajos. Dacă reuşeşti să convingi clientul de modul în care beneficiul adus rezonează cu nevoile sale, produsul – indiferent dacă face sau nu obiectul unei promoţii – îşi găseşte, în mod sigur, locul în coşul de cumpărături.

    Diversele statistici şi analize arată că mai mult de jumătate dintre cumpărători sunt influenţaţi de promoţii. Şi totuşi comportamentul de consum este influenţat de mulţi alţi factori.

    Dacă ne referim strict la buget, cu siguranţă o reducere semnificativă de preţ va atrage atenţia, dar nu garantează cumpărarea. Un produs prea ieftin poate fi suspect şi apar întrebări referitoare la calitate, termen de valabilitate ş.a.m.d. O reducere la o marcă despre care consumatorul are foarte puţine informaţii nu va avea rezultatul scontat. Un rol important îl joacă şi locul de unde produsul este achiziţionat – în reţelele moderne de comerţ, retailerul garantează pentru calitate, iar promoţia de preţ poate funcţiona şi pentru mărci mai puţin cunoscute.

    Decizia de cumpărare are la bază experienţa personală, recomandările prietenilor şi cunoştinţelor (femeile sunt cele care caută mai activ aceste informaţii), tipul de produs căutat, vârsta cumpărătorului (cei cu vârste înaintate sunt mai sensibili la promoţii). În ultima perioadă, o influenţă mare o are şi internetul. Conform unui studiu GfK, 84% dintre utilizatorii români de internet din mediul urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decât cele pe care le aveau iniţial pe listă, după ce au căutat informaţii online (tendinţă mai accentuată în cazul bărbaţilor – 62%, al persoanelor între 25 şi 34 ani – 63%, cu educaţie superioară – 65% şi al celor din Bucureşti – 70%). Sunt însă eficiente aceste promoţii? Răspunsul este “da”, însă numai în cazul în care o parte a celor care au cumpărat produsul aflat în promoţie vor deveni consumatori fideli şi după ce perioada de promovare se încheie.

    Este evident că promoţiile de preţ aduc pe termen scurt o creştere a volumului de vânzări, dar repetate, pe termen lung, nu fac decât să erodeze brandul. Consumatorul nu mai este atent la valoarea, la calităţile brandului, şi se va deplasa uşor către alte produse aflate în promoţie; vorbim aici de atragerea aşa-numiţilor vânători de promoţii. Aşadar, în loc să îşi construiască o poziţionare solidă pe piaţă şi în mintea consumatorului, aceste branduri vor sfârşi în a investi în noi şi noi promoţii în încercarea de a ţine aproape un număr cât mai mare de consumatori “neloiali”.

    Soluţia de ieşire din acest cerc vicios sunt promoţiile creative, care vin ca o completare în imaginea brandului respectiv, care ajută la construirea acesteia. Or, acest lucru nu îl poţi face decât dacă înţelegi nevoia şi motivaţia cumpărătorului în momentul în care ia decizia de achiziţie în magazin. Noi ştim foarte bine acest lucru şi de aceea fiecare proiect îl începem cu o vizită în magazine. Pentru a comunica valorile şi beneficiile unui brand trebuie mai întâi să le cunoşti “la ele acasă” – nu poţi să ai pretenţia de a oferi o experienţă a brandului atât timp cât tu nu ai fost “atins” de in-store experience. În concluzie, răspunsul la întrebarea “Putem să mai credem în promoţii?” este simplu: da, putem să mai credem în promoţii inovative şi creative, care ies în evidenţă prin originalitate, care păstrează în centru deopotrivă nevoia consumatorului pe care o serveşte brandul construit “in-store” cu inteligenţă şi bun-simţ.

    Ştefania Harabagiu este fondatoarea companiei Brand Support.

  • Reţelele de supermarketuri înghit spaţiile tradiţionale

    100 de hectare de teren în centrul Braşovului, 13.000 mp pentru un nou magazin Auchan, o investiţie de 50-60 de milioane de euro doar pentru prima din cele cinci faze ale proiectului Coresi. Sunt doar câteva cifre “puse pe masă” de reprezentanţii filialelor locale ale Auchan şi Immochan, care fac parte din grupul Auchan. Strategia acestora nu este totuşi singulară pe piaţa românească: de la începutul anului zeci de noi magazine şi-au deschis porţile. Reţele de magazine ca Mega Image, Carrefour Market, H&M sau Billa sfidează parcă scăderea puterii de cumpărare şi nu trece săptămână fără anunţarea unei inaugurări.

    Reţeaua de hipermarketuri Auchan, care are acum nouă magazine, din care două deschise în a doua parte a anului trecut, are un program de extindere bine stabilit. Pe 31 mai vor să deschidă un magazin în Palas Iaşi, altul în Giuleşti (Bucureşti) în decembrie, iar în 2013 hipermarketurile Auchan Tricodava şi cel din proiectul Coresi Braşov. “Ne interesează foarte mult numărul de vizitatori”, spune Patrick Espasa, directorul general al Auchan România. Argumentul este foarte logic: traficul ridicat menţine interesul viu şi pentru magazinele din galeria comercială ce însoţeşte un hipermarket. Lanţul francez a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei (433 de milioane de euro), în creştere cu 6,7% faţă de 2010. “Anul acesta am putea ajunge la vânzări de 2,2-2,3 miliarde de lei (500 milioane de euro)”, declară Espasa. Pentru planurile de extindere – şase noi hipermarketuri până în 2015 – francezii sunt pregătiţi să investească 150 de milioane de euro. Cu sume generoase este pregătită să iasă la rampă şi compania soră a reţelei de supermarketuri, Immochan România, divizia imobiliară a grupului, care însoţeşte activitatea comercială a retailerului.

    Vârful de lance al Immochan în România este Coresi Shopping Center, un proiect ce va fi dezvoltat în inima Braşovului, pe o suprafaţă de 100 de hectare. Tractorul Braşov este una dintre cele mai importante foste platforme industriale din ţară, spaţiul fiind generos, respectiv circa 10% din suprafaţa oraşului. Platforma este acum în paragină, iar pe cele 100 de hectare vor fi dezvoltate, în mai multe faze, o zonă comercială, una rezidenţială şi una de birouri. Tatian Diaconu, director general al Immochan România, spune că pentru dezvoltarea acestui proiect este nevoie de circa zece ani şi, în plus, ritmul este legat şi de factori precum contextul economic şi găsirea unor parteneri pentru dezvoltarea segmentului rezidenţial, de pildă. El precizează totuşi că Immochan nu şi-a propus să facă speculă imobiliară, adică să vândă teren la bucată la preţuri mai mari. “Nu excludem însă colaborările sau vânzările, dacă Immochan va controla proiectul până la final”, adaugă Diaconu.

    O strategie de extindere în această perioadă are o sumă de avantaje, punctează Adrian Comăneci, manager în cadrul companiei de consultanţă Contrast Management-Consulting (CMC). Retailerii beneficiază de spaţii comerciale la preţuri avantajoase, de o concurenţă redusă din partea magazinelor de comerţ tradiţional (care au fost puternic afectate de scăderea consumului) şi de o atenţie sporită din partea clienţilor, “care au început să aprecieze din ce în ce mai mult noua ofertă propusă prin formatele noi: proximitate, diversitatea produselor, preţuri accesibile”, precizează Comăneci. Cinci sau chiar şase magazine Belforno Fresh va deschide anul acesta Titan, una dintre cele mai mari companii de morărit şi panificaţie. “Oportunitatea principală în această perioadă este ocuparea unor locaţii foarte bune”, declară Violeta Niculae, marketing manager, Titan. Ea completează însă că sunt deopotrivă şi pericole, unul dintre cele mai importante fiind timpul scurt de pregătire a oamenilor – în cazul extinderii rapide. “Ceea ce ar însemna, în cele din urmă, servicii slabe calitativ oferite consumatorilor”, spune Niculae. În 2011 11% din vânzările companiei s-au datorat propriei reţele de magazine. “În ultimii ani trendul a fost crescător, iar ţinta noastră este, evident, să menţinem acest ritm”, adaugă reprezentanta Titan. Lanţul Belforno Fresh a avut anul trecut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro, iar previziunile pentru 2012 se referă la o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro.

    Titlul de cel mai agresiv retailer al momentului este însă adjudecat de lanţul belgian de supermarketuri Mega Image, care a ajuns la o reţea de 124 de magazine, dintre care 108 sub marca Mega Image şi alte 16 sub sigla Shop & Go. Numai pentru luna aprilie au fost planificate trei noi deschideri.

  • Dedeman deschide al 28-lea magazin

    Magazinul de la Râmnicu Vâlcea, al doilea spaţiu pe care Dedeman îl deschide în acest an, are o suprafaţă construită de peste 12.700 mp, din care 1900 mp sunt destinaţi unei sere complet automatizate, cu climă controlată. Totodată magazinul dispune de o parcare proprie, cu 290 de locuri. Magazinul are 45.000 de oferte pe rafturi şi 172 de angajaţi.

    Investiţia se ridică la 12 milioane de euro, fiind finalizată în timp record, în ciuda vremii potrivnice de la începutul anului. Dedeman a mai deschis un magazin la Cosntanţa, pe 8 martie, şi are în plan alte trei inaugurări. “Ne dorim astfel să păstram ritmul susţinut al extinderii, care are ca obiectiv atingerea unui număr de 45 de magazine la nivel naţional până în 2015”, declară Dragoş Pavăl, preşedinte Dedeman.

    Totodată, inaugurările din anul anul în curs au ca scop şi creşterea cifrei de afaceri cu 10% faţă de anul 2011, când valoarea înregistrată a depăşit două miliarde de lei.
    Dedeman are peste 5.000 de angajaţi şi peste 290.000 mp suprafaţă de vânzare.

  • Agricola Bacău vrea să deschidă patru magazine proprii în mai

    Pe 1 mai se va inaugura un nou magazin Agricola la Botoşani, în Complexul Bucovina, cu o suprafaţă totală de 70 mp. La jumătatea lunii viitoare vor fi deschise alte două magazine, unul în Bucureşti, pe Calea Moşilor, de 120 mp, iar altul în Galaţi, care dispune de 50 mp amenajaţi în Complexul Ancona. Pe 31 mai, odată cu inaugurarea Complexului Palace din spatele Palatului Culturii din Iaşi, va fi deschis un nou magazin Agricola de 55 mp.

    De la începutul anului şi până acum au fost remodelate 17 magazine, după noul concept care a fost dezvoltat împreună cu firma Ideasie, din Franţa.
    “Aceste 17 magazine remodelate se adaugă celor 19 reamenajate anul trecut, astfel încât mai avem de lucrat până la finalul anului la 24 de magazine preexistente în reţeaua noastră”, declară Irina Comănescu, directorul reţelei de magazine Agricola Bacău.

    Potrivit strategiei de expansiune, reţeaua Agricola Bacău va creşte de la 43 de magazine, la 1 decembrie 2010, la un număr total de 170 de magazine în 2014, în condiţiile unui climat economic stabil.
    Reprezentanţii companiei estimează că reţeaua se va extinde anul acesta până la 80 de unităţi. Investiţia medie în remodelarea magazinelor existente este estimată la 15.000 de euro/magazin, exclusiv echipamentele frigorifice de expunere a produselor.

    “Noua structură a magazinelor noastre face ca identificarea produselor pe rafturi să fie mai uşoară, iar noua imagine este mai călduroasă. Am atras astfel şi un target mai tânăr în magazine, iar asta se vede chiar prin creşterea cantităţilor de produse ready meal şi semipreparate vândute”, a subliniat Irina Comanescu.

    În primele 3 luni ale anului reţeaua de magazine Agricola a realizat o cifră de afaceri estimată la 15 milioane lei, cu 7% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.Anul trecut, Agricola Internaţional SA Bacău – principala companie a grupului, a înregistrat o cifră de afaceri de peste 336 mil. lei (circa 78,15 mil. euro), faţă de 280 mil. lei în 2010. La nivelul Grupului Agricola, în 2011 cifra totală de afaceri a fost de peste 508 mil. lei.