BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Un start-up din Silicon Valley deţinut şi de români a atras investiţii de 28 de milioane de dolari

    Zipongo, un start-up american în care producătorul local de aplicaţii online Zitec deţine o participaţie minoritară, a încheiat o nouă rundă de finanţare, în care a atras investiţii în valoare de 18 milioane de dolari, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Până în prezent, proiectul a beneficiat de o finanţare totală de 28 de milioane de dolari.

    Lansată în iunie 2011, de către Jason Langheier, doctor şi masterand în Sănătate Publică, platforma Zipongo.com include şi integrează diferite aplicaţii menite să schimbe comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte nutriţia. În funcţie de preferinţele utilizatorului, acesta poate primi reţete, liste de cumpărături sau recomandări de restaurante. Recomandările sunt generate pe baza unor algoritmi specializaţi, în funcţie de datele despre utilizator colectate în respectiva aplicaţie.

    La noua rundă de investiţii au participat Mayfield Fund, din al cărui portofoliu mai fac parte şi alte proiecte din domeniul sănătăţii (Basis Science, HealthTap, Lantern, Brighter, Finrise), precum şi investitorii implicaţi deja, printre care Excel Venture Management.

    Compania românească Zitec a fost printre primii susţinători şi investitori în startup-ul american, în timp ce a fost responsabilă şi de dezvoltarea tehnologică a platformei Zipongo până înainte de prima serie de finanţare, asigurând astfel tranziţia acestui start-up, printr-o serie de pivotări al modelului de afaceri, până la prima finanţare calificată.

    ”Investiţiile în startup-uri globale reprezintă în continuare o prioritate pentru noi, datorită faptului că permit echipei să lucreze cu tehnologii noi, în domenii noi, dar mai ales cu modele de business inovatoare, perfect adaptate transformării digitale. Astfel, putem înţelege mai bine viitorul în ceea ce priveşte aplicaţiile online şi aplica cu succes tot know-how-ul la nivelul clienţilor din România”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec.

    “Obţinerea unei noi runde de finanţare, în Silicon Valley, de către unul dintre startup-urile susţinute de Zitec încă de la început este pentru noi încă o confirmare că strategia noastră a funcţionat”, a mai spus Lăpuşan.

    În prima etapă de dezvoltare, startup-ul s-a focusat pe wellness, iar în a doua are în vedere implicarea în prevenţia obezităţii şi diabetului, dar şi a altor afecţiuni, pe viitor, cum ar fi  bolile inflamatorii intestinale şi cancer prin conceptul de „alimentaţie ca medicament/food as medicine”.

    Potrivit reprezentanţilor Zipongo, alimentanţia personalizată reprezintă cel mai puternic medicament generic, fiind mai eficient din punct de vedere al costurilor, având mai puţine reacţii adverse şi beneficii pentru mai multe afecţiuni.

    Pentru a oferi recomandări care au un efect direct asupra sănătăţii, compania pune accent pe datele despre utilizator, această strategie incluzând un parteneriat cu firma 23andMe pentru a face recomandări în funcţie de trăsăturile genetice, şi ia în calcul inclusiv exploatarea microbiomului.

    Zitec este una dintre companiile lider în industria IT din România, specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, precum şi servicii de online marketing. Compania are un ritm de creştere anual susţinut, afaceri de 4,5 milioane euro în 2015 şi circa 40% din venituri provenite din proiecte externe, dezvoltate pentru parteneri din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia sau Olanda.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Puteţi citi mai multe despre companiile şi proiectele selectate în acest număr special în ediţia tipărită a revistei începând cu 5 decembrie 2016. De-a lungul acestei săptămâni articolele vor fi disponibile şi pe site.

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pe parcursul ultimilor ani discuţiile despre inovaţie s-au înmulţit, însă statistica arată că de fapt rezultatele nu se îmbunătăţesc cu viteza cu care se popularizează termenul; ba mai mult decât atât, tendinţa de inovare a companiilor din România este în scădere, şi nu cu 1-2%, ci cu aproape opt puncte procentuale faţă de nivelul din 2010-2012, până la 12,8%, în intervalul 2012-2014.

    În 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. Spre comparaţie, doar Facebook a investit în cercetare şi dezvoltare 4,8 miliarde de dolari într-un an – în timp ce în cazul Volkswagen, compania care investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare – investiţiile s-au plasat la 13,2 miliarde de dolari, iar în cazul Apple, la 8,1 miliarde de dolari.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,4%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    Aurelian Moraru, director general al Kromatic, povesteşte despre spălătoria inteligentă dezvoltată de compania pe care o conduce. „Bineînţeles că inovaţia a cerut destul de mult timp şi efort din partea mea şi a colegilor noştri, iar în final soluţia pe care am găsit-o a fost să identificăm textilele, să le dăm o identitate unică folosind microcipuri şi dezvoltând, bineînţeles, pe această tehnologie acest concept de «smart textiles» care a dus la un centru de cercetare în cadrul companiei, cu diverse rezultate pe care noi le considerăm notabile.” Şi dă drept exemplu scăderea resurselor specifice spălătoriilor, un management mult mai bun, raportări online către clienţi, securitatea produselor textile şi un foarte bun return of investment, indicator financiar extrem de important în orice business. „Este important ca toţi cei care reuşesc să facă ceva să vină cu o inovaţie, cu o invenţie, să împărtăşească noutatea”, adaugă Aurelian Moraru.

    Alma Malaş, senior manager în cadrul Metro Systems Romania, spune că firma pentru care lucrează deserveşte clienţi dintr-un număr impresionant de ţări. „Din acest motiv, inovaţia este practic pe primul plan în preocupările noastre.” De profesie IT-ist, Alma Malaş spune că a lucrat în acest domeniu toată viaţa şi că a profitat de toate oportunităţile meseriei: de a recunoaşte patternuri, de a observa cum se dezvoltă, cum se pot implementa mai departe. „În ultimii ani, aş spune că una din preocupările pe care mi le manifest alături de colegii mei este aceea de a înţelege cum poţi transforma o companie de câteva sute de oameni într-o companie care să aibă un spirit inovator, care să gândească altfel şi care să iasă din tiparele a ceea ce a făcut până într-un anumit moment.”

    Radu Constantinescu, managing partner al Qualitance, spune că firma pe care o conduce a fost preocupată încă de la înfiinţare „să aducem cât mai multă valoare adăugată în ceea ce facem”; un prim pas a fost să înveţe de la persoane care se pricep mai bine şi au reuşit să creeze un grup de consilieri în Silicon Valley. Pasul următor a fost să meargă către zona în care pot oferi companiilor mari servicii în zona de inovaţie în tehnologie. Iar anul acesta au deschis o astfel de linie; printre primii clienţi s-a numărat grupul Virgin, cu care au făcut designul unei noi linii de business şi al unor aplicaţii care să susţină acea zonă. „Pilonii pe care ne bazăm, pe lângă inovaţia tehnologică, tehnologii emergente, realitate virtuală, big data sau machine learning, sunt design thinking şi rapid prototyping ca acceleratori pentru inovaţie”, adaugă Radu Constantinescu.

    Adina Ionescu, director Departament Dezvoltare Durabilă în cadrul producătorului de mobilă Lemet, spune: „Investiţiile au reprezentat întotdeauna pentru noi o prioritate; trendul ascendent al investiţiilor s-a oprit undeva în 2008, când s-a încheiat un prim ciclu economic şi pentru noi”. Odată cu venirea crizei a început alt ciclu economic. La ediţia de anul trecut a proiectului Celor mai inovatoare companii din România, Lemet a primit un premiu pentru o linie de producţie, iar Adina Ionescu povesteşte că fabrica a fost gândită, iniţial, pentru producţii de serii mari. Până în 2008, cei mai mulţi clienţi nu doreau mobilier personalizat; odată cu venirea crizei preferinţele s-au schimbat şi şi-au dorit piese de mobilier cât mai personalizate, în serii cât mai mici. Lemet a trebuit să se adapteze şi a comandat producătorului de echipamente o investiţie de 4 milioane de euro, realizată în 2011 cu fonduri europene. „Dacă pe liniile pentru serii mari panourile aveau aceeaşi dimensiune şi productivitatea era undeva la 5.000 de panouri identice pe 8 ore, această linie poate să producă panouri succesive diferite, atât ca dimensiune cât şi ca decoruri. Colegii noştri de la tehnic, împreună cu inginerii producătorilor de utilaje au creat un sistem complet automatizat în care panoul, pe întreg ciclul de producţie de la debitare până la ambalare, nu este manipulat intermediar şi nu trece de două ori prin acelaşi utilaj. A fost o inovaţie pentru noi, am avut vizite din America de Sud sau din Europa, din branşa noastră pentru a vedea cum am gândit noi această linie”.

  • Care este cea mai preţioasă resursă de pe pământ şi de ce poate fi una dintere cele mai bune investiţii pentru viitor

    Eoin Fahy, economistul şef al Kleinwort Benson Investors, firmă de investiţii din Dublin, şi-a făcut o carieră de succes investind în apă. “Este evident. Apa este cea mai preţioasă resursă de pe pământ”, a spus Fahy pentru BBC.

    Spre deosebire de petrol, pentru apă nu există variante alternative.

    Problema nu este faptul că nu există suficientă apă pe glob, ci faptul că nu este destulă apă potabilă pentru toată lumea. Doar 1% din apa de pe glob este consumată de oameni, potrivit agenţiei pentru protecţia mediului din Statele Unite. Construirea fabricilor de desalinizare, cele care transformă apa sărată în apă potabilă, este încă  foarte scumpă.

    Poluarea reprezintă altă cauză a scăderii stocului de apă potabilă. China este un punct fierbinte din punctul de vedere al disponibilităţii apei potabile. Jumătate din râurile şi lacurile ţări sunt poluate, iar majoritatea apei potabile vine din sudul ţări, dar în nord densitatea populaţiei este cea mai mare. Naţiunile Unite estimează că între 2014 şi 2050 nu mai puţin de 292 milioane de oameni o să se mute în zonele urbane ale ţări. Pentru a rezolva infrastructura de apă a ţării, China ar trebui să cheltuiască trilioane de dolari, potrivit unui raport al companiei McKinsey.

    Această problemă reprezintă si o oportunitate de investiţie. “Modul cel mai simplu în care să faci bani ar fi să investeşti în companiile care sunt implicate în îmbunătăţirea calităţii apei”, a spus Fahy. “Dar şi investiţiile în companii care construiesc fabrici de desalinizare sau în companii care construiesc baraje sau centre de tratare a apei”, a adăugat el.

    Altă metodă de a investi în apă este prin cumpărare. În Australia, investitorii pot cumpără suprafeţe de apă, pe care le pot închiria altor companii care vor să folosească apa (de exemplu, companii din domeniul agriculturii).

    “Lipsa apei potabile este una dintre cele mai mari probleme cu care ne vom confrunta în următorii 10-20 de ani”, a concluzionat  Eoin Fahy

  • Cum au reuşit doi români să scoată milioane de euro din piatră seacă

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere. Au reuşit astfel ca în fiecare din cei nouă ani de activitate ai firmei ce vinde piatră naturală să bifeze creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20 şi 40%. Pentru anul în curs, previzionează afaceri de 5,5 milioane de euro, iar strategia de anul viitor include extinderea pe două pieţe externe.

    „Am fost primii care am mizat pe online ca nişă într‑un domeniu dominat de vânzări directe şi deplasarea pe şantiere”, descrie antreprenoarea Mariana Brădescu motivele pentru care împreună cu soţul său, Sergiu Constantinescu, au ales denumirea mărcii – PiatraOnline – în urmă cu aproape un deceniu; afacerile sunt operate de firma Rock Star Construct. Alături de platforma Piatraonline (relansată anul acesta şi care are în portofoliu peste 1.500 de repere din 15 ţări), afacerea include şi un showroom în Bucureşti cu piatră naturală provenită din cariere din străinătate, din ţări precum Turcia, Egipt, India, China, Spania, Bulgaria. Potrivit antreprenorilor, de la înfiinţare şi până acum firma Rock Star Construct a vândut peste un milion de metri pătraţi de piatră naturală. Cei doi previzionează venituri de aproximativ 5,5 milioane de euro până la finalul acestui an. În plus, în baza cererilor primite, dar şi a produselor pe care le au în showroom şi în magazinul online, anticipează o creştere a cifrei de afaceri cuprinsă între 20 şi 30% pentru 2017.

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au început să lucreze în domeniul construcţiilor imediat după terminarea facultăţii. Antreprenoarea a făcut studii de management şi marketing, iar soţul său a terminat studii de administraţie publică. Mariana Brădescu şi-a început cariera în cadrul firmei părinţilor săi, axată pe producţia de pavaje din beton şi piatră decorativă din beton, activitatea ei constând în dezvoltarea bazei de clienţi. Sergiu Constantinescu a fondat firma Rock Star Construct la sfârşitul anului 2007, „din dorinţa de a inova într-un domeniu destul de anost”, perioadă în care a cunoscut-o şi pe soţia şi partenera sa în afaceri. „În primii ani, am făcut totul singuri şi am îndeplinit toate rolurile dintr-o companie: achiziţii, parteneriate, vânzări, relaţia cu clienţii şi financiar”, povesteşte Brădescu. Au deschis astfel primul magazin online din România dedicat exclusiv comercializării pietrei naturale, într-o perioadă în care vânzările online erau puţin dezvoltate în România, axându-se de la început pe livrarea la nivel naţional. „Ne‑am început activitatea exact în anii de criză – am început cu adevărat activitatea în această piaţă în 2009, an în care criza economică era în plină desfăşurare. Aşadar, am fost nevoiţi să învăţăm să cum să ne descurcăm într-o piaţă în cădere, unde disponibilul financiar era foarte puţin, astfel încât trebuia să lupţi pentru fiecare client în parte”, descrie Brădescu începuturile afacerii. Investiţiile de început în Rock Star Construct sunt de ordinul sutelor de mii de euro. „La momentul înfiinţării, investiţiile nu au fost atât de mari deoarece am pornit cu stocuri mici şi o listă foarte mică de furnizori. Pe parcurs am decis să investim în mod susţinut în stocuri – acestea reprezintă investiţiile cele mai mari”, explică antreprenoarea.

    În 2010 au deschis primul showroom, un spaţiu de circa 300 mp în Bucureşti. 2011 a fost însă anul care a marcat creşterea afacerii piatraonline.ro. S-au orientat în acel an pe comercializarea modelelor de piatră folosite pentru placări exterioare şi au inclus în oferta lor două dintre cel mai bine vândute produse: marmura şi travertinul. Tot în 2011 au semnat primele contracte de exclusivitate cu câteva cariere şi au început colaborări cu ţări noi: Turcia, Germania şi Egipt. Au devenit de asemenea furnizor din Marea Britanie şi Europa pentru tratamente şi soluţii profesionale pentru îngrijirea pietrei naturale. În următorii ani şi-au extins gama de produse, au mărit echipa Rock Star Construct şi au început să lucreze la realizarea showroomului de piatră naturală de 1.000 de metri pătraţi, inaugurat în 2014, în urma unei investiţii de 350.000 de euro. În acelaşi an, au relansat şi magazinul online – pe o nouă platformă – au dublat mărimea echipei (care în prezent numără circa 30 de angajaţi) şi şi-au inaugurat un departament intern de creaţie.

    Anul trecut, compania a înregistrat o creştere de peste 40% a cifrei de afaceri. „Ne-am propus de la an la an să avem o creştere cuprinsă între 30 şi 50 % a businessului piatraonline.ro. Am mizat pe o comunicare foarte bună cu clienţii noştri şi pe strategii avansate de marketing online şi offline”, descrie Mariana Brădescu rezultatele recente ale companiei.

    În prezent, preţurile pentru produsele comercializate de Rock Star Construct încep de la 32 lei mp cu TVA, pentru piatra poligonală kavala (varianta rustică a placărilor), şi ajung până la 300-400 de lei în cazul mozaicurilor din marmură de Thasos, unul dintre cele mai scumpe materiale la nivel mondial. Potrivit antreprenorilor, cel mai popular material vândut pe site-ul lor este travertinul. Ei spun că nu se adresează unui profil specific de clienţi: „Sunt deopotrivă clienţi care vor să cumpere 10 mp de piatră naturală pentru diverse amenajări interioare, dar şi clienţi cu ansambluri rezidenţiale, constructori, arhitecţi, spaţii comerciale etc.”

    Anul acesta, 60-65% din vânzări au fost de tipul B2C. „Ne-am bazat pe zona de online şi în aceasta se regăsesc mai mult clienţii B2C. Cu siguranţă 2017 va fi marcat de o creştere a segmentului de B2B prin lansarea unor facilităţi pentru această zonă, cum sunt constructorii şi arhitecţii”, descrie antreprenoarea una dintre preocupările pentru anul viitor. De altfel, Mariana Brădescu spune că una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă este îmbinarea clienţilor B2C şi B2B în acelaşi context. Totodată, faptul că acesta este un domeniu încă nou şi necunoscut în România se traduce printr-o muncă de educare a pieţei şi de informare corectă a clienţilor, în special în zona de B2C, spune antreprenoarea. „Cea mai mare dificultate de care ne lovim în acest domeniu este faptul că oamenii nu sunt suficient de bine informaţi şi, de multe ori, optează pentru un material total nepotrivit proiectului lor atât din punct de vedere al calitătii, cât şi al aspectului.” O parte din angajaţii lor, arhitecţi şi designer specializaţi, oferă şi consultanţă în acest sens.

    Din strategia lor nu a lipsit şi organizarea campaniilor de Black Friday – au organizat prima astfel de campanie în toamna lui 2014. Aceasta a fost o iniţiativă bine primită de piaţă, în contextul în care, în 2015, valoarea vânzărilor pentru primele trei ore de Black Friday a fost de peste 214.000 de lei (respectiv peste 48.000 de euro), iar la final de zi valoarea a ajuns la o valoare de trei ori mai mare (aproximativ 150.000 de euro). Cele mai comandate produse au fost foile de ardezie şi travertin, iar 80% dintre comenzi au venit de pe magazinul online al firmei, potrivit Marianei Brădescu. Pentru ediţia din acest an, reprezentanţii companiei au pregătit clienţilor peste 20.000 de metri pătraţi de materiale de construcţii şi au avut vânzări de peste 320.000 de euro pentru produsele din piatră naturală.

    Potrivit Marianei Brădescu, investiţiile companiei cresc de la o zi la alta, în funcţie de numărul de repere din gama lor de produse. Totodată, investiţii se fac şi în utiljaje, tehnologizări şi automatizări. „Suntem într-un proces de creştere şi dezvoltare continuă. Am decis, ca strategie de business, să reinvestim profitul pentru a accelera şi a îmbunătăţi procesele interioare şi  calitatea serviciilor oferite clienţilor”, descrie antreprenoarea una dintre principalele concentrări ale companiei. Doar în ultimele luni, investiţiile totale ale companiei au ajuns la aproximativ 60.000 euro. Mare parte din acestea au fost direcţionate în campania de marketing ce a vizat rebrandingul companiei, inclusiv un nou logo. O parte din investiţii au fost direcţionate spre zona de dezvoltare managerială şi de sisteme: o platformă website nouă, sisteme de vânzări şi management informaţional, organizare internă în ceea ce priveşte echipa de specialişti. „Credem că înainte de toate trebuie să avem un sistem intern foarte bine organizat, după care să ţintim o creştere mai mare”, explică Brădescu.

    Pregătirea minuţioasă este necesară mai ales în contextul în care compania pregăteşte pentru 2017 intrarea pe două pieţe noi, direcţie în care spun că au demarat câteva acţiuni, dar nu oferă încă detalii referitoare la acestea. Planurile pentru anul viitor vizează şi extinderea capacităţii de stocare, astfel încât compania să poată oferi 99% din produse în stoc permanent – în prezent capacitatea actuală de stocare este folosită la maximum.

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.

  • S-a deschis un nou mall, la Piatra-Neamţ, în urma unei investiţii de 25 mil. euro

    După finalizarea unei investiţii de 25 de milioane de euro, noul centru comercial din reşedinţa judeţului Neamţ îşi primeşte vizitatorii.

    Shopping City din Piatra Neamţ a fost dezvoltat de New Europe Property Investment plc (NEPI), iar una dintre ancorele noului spaţiu comercial este hipermarket-ul Carrefour, primul din această zonă al grupului francez. Galeria reuneşte peste 70 de spaţii comerciale şi are peste 1.500 de angajaţi.

    „În ultimii ani, NEPI a investit intens în România (…) Shopping City Piatra-Neamţ fiind al doilea centru comercial pe care îl inauguram în acest an, după Shopping City Timişoara. În primul an de funcţionare ne aşteptăm să ne treacă pragul peste 5,5 milioane de vizitatori.”, a declarat Sebastian Mahu, asset manager în cadrul NEPI.

    Centrul comercial, ce acoperă o suprafaţă totală închiriabilă de 28.000 de metri pătraţi, este dispus pe două niveluri şi include o parcare exterioară de 1.000 de locuri, accesibilă prin cele două sensuri giratorii create la intrările din Bulevardul Decebal şi Strada Bistriţei. Parterul găzduieşte branduri de modă, sport, frumuseţe, bijuterii şi accesorii, home&deco, articole pentru copii şi jucării, tehnologie, dar şi farmacii, bănci, petshop, service auto, servicii de optică.

    Nivelul 1 este dedicat zonelor de food court si divertisment, completate de o terasă exterioară ce oferă o panoramă a culmilor muntoase. Zona găzduieşte restaurante şi cafenele, unele în premieră în judeţ, precum şi diverse opţiuni de petrecere a timpului liber pentru toate vârstele, asigurate de cazinoul MaxBet, zona de recreere MaxFun şi locul de joacă Paradisul Copiilor.

    Cinematograful multiplex Cinema City are şase săli, unde vizitatorii vor putea urmari, începând din a doua parte a lunii decembrie, filme în formate 2D şi 3D.

    Hipermarketul Carrefour are o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi, şi o gamă de peste 50.000 de articole. Printre brandurile prezente în Shopping City Piatra-Neamţ se numără: C&A, New Yorker, Intersport, Pepco, Takko Fashion, Secuiana, Textil Market, Orsay, Neo Fashion, TMX, Gatta, Otter, CCC, Deichmann, Benvenuti, Marelbo, Banca Transilvania.

    NEPI este un grup de investiţii şi dezvoltare listat la Busa de Valori din Johannesburg (JSE) şi la Bursa de Valori din Bucureşti (BVB). Grupul a fost înfiinţat în anul 2007 pentru a achiziţiona, a dezvolta şi a gestiona cele mai importante proprietăţi pe zona de retail din ţările emergente ale Uniunii Europene, cu potenţial de creştere pe termen lung.

    Din portofoliul NEPI mai fac parte Mega Mall, Mall Promenada, Vulcan Value Center, Shopping City Timişoara, City Park Constanţa, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Galaţi Shopping City, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva  şi alte centre comerciale în întreaga ţară, dar şi în Serbia şi Slovacia. NEPI deţine şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The LakeView, Aviatorilor 8 în Bucureşti, City Business Centre în Timişoara şi The Office în Cluj.

    În România, grupul Carrefour operează 283 de magazine dintre care 31 hipermarketuri, 112 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, un magazin online şi 86 de magazine Billa.

  • S-a deschis un nou mall, la Piatra-Neamţ, în urma unei investiţii de 25 mil. euro

    După finalizarea unei investiţii de 25 de milioane de euro, noul centru comercial din reşedinţa judeţului Neamţ îşi primeşte vizitatorii.

    Shopping City din Piatra Neamţ a fost dezvoltat de New Europe Property Investment plc (NEPI), iar una dintre ancorele noului spaţiu comercial este hipermarket-ul Carrefour, primul din această zonă al grupului francez. Galeria reuneşte peste 70 de spaţii comerciale şi are peste 1.500 de angajaţi.

    „În ultimii ani, NEPI a investit intens în România (…) Shopping City Piatra-Neamţ fiind al doilea centru comercial pe care îl inauguram în acest an, după Shopping City Timişoara. În primul an de funcţionare ne aşteptăm să ne treacă pragul peste 5,5 milioane de vizitatori.”, a declarat Sebastian Mahu, asset manager în cadrul NEPI.

    Centrul comercial, ce acoperă o suprafaţă totală închiriabilă de 28.000 de metri pătraţi, este dispus pe două niveluri şi include o parcare exterioară de 1.000 de locuri, accesibilă prin cele două sensuri giratorii create la intrările din Bulevardul Decebal şi Strada Bistriţei. Parterul găzduieşte branduri de modă, sport, frumuseţe, bijuterii şi accesorii, home&deco, articole pentru copii şi jucării, tehnologie, dar şi farmacii, bănci, petshop, service auto, servicii de optică.

    Nivelul 1 este dedicat zonelor de food court si divertisment, completate de o terasă exterioară ce oferă o panoramă a culmilor muntoase. Zona găzduieşte restaurante şi cafenele, unele în premieră în judeţ, precum şi diverse opţiuni de petrecere a timpului liber pentru toate vârstele, asigurate de cazinoul MaxBet, zona de recreere MaxFun şi locul de joacă Paradisul Copiilor.

    Cinematograful multiplex Cinema City are şase săli, unde vizitatorii vor putea urmari, începând din a doua parte a lunii decembrie, filme în formate 2D şi 3D.

    Hipermarketul Carrefour are o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi, şi o gamă de peste 50.000 de articole. Printre brandurile prezente în Shopping City Piatra-Neamţ se numără: C&A, New Yorker, Intersport, Pepco, Takko Fashion, Secuiana, Textil Market, Orsay, Neo Fashion, TMX, Gatta, Otter, CCC, Deichmann, Benvenuti, Marelbo, Banca Transilvania.

    NEPI este un grup de investiţii şi dezvoltare listat la Busa de Valori din Johannesburg (JSE) şi la Bursa de Valori din Bucureşti (BVB). Grupul a fost înfiinţat în anul 2007 pentru a achiziţiona, a dezvolta şi a gestiona cele mai importante proprietăţi pe zona de retail din ţările emergente ale Uniunii Europene, cu potenţial de creştere pe termen lung.

    Din portofoliul NEPI mai fac parte Mega Mall, Mall Promenada, Vulcan Value Center, Shopping City Timişoara, City Park Constanţa, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Galaţi Shopping City, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva  şi alte centre comerciale în întreaga ţară, dar şi în Serbia şi Slovacia. NEPI deţine şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The LakeView, Aviatorilor 8 în Bucureşti, City Business Centre în Timişoara şi The Office în Cluj.

    În România, grupul Carrefour operează 283 de magazine dintre care 31 hipermarketuri, 112 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, un magazin online şi 86 de magazine Billa.

  • ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii

    Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.

    „În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.

    OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.

    În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii

    Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.

    „În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.

    OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.

    În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barrier, creştere de 35% în primele 9 luni ale lui 2016

    Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, unul dintre cei mai mari jucători în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, anunţă, după primele 9 luni ale acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 35%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Ritmul de creştere al cifrei de afaceri se datorează, după spusele reprezentanţilor companiei, primului ciclu de investiţii în valoare totală de 12 milioane de euro, al cărui efect se vede în creşterea vânzărilor. Un alt factor de creştere în acest an este extinderea reţelei de magazine în sistem de franciză la nivel naţional, anul acesta fiind deschise la Constanţa, Ploieşti, Galaţi, Braşov, urmând ca până la finalul anului să se deschidă un nou showroom în Mangalia. În afara dezvoltării reţelei de magazine în franciză, compania comercializează produsele Barrier prin parteneriatele încheiate cu peste 300 de colaboratori în toate judeţele ţării.

    „Investiţiile în utilajele şi tehnologiile de ultimă generaţie realizate în ultimii ani şi-au demonstrat cu prisosinţă eficienţa şi au favorizat creşterea economică şi, în acelaşi timp, au condus la creare de noi locuri de muncă. Am pus la punct un sistem de producţie adaptat cerinţelor în schimbare ale pieţei, un sistem care permite clienţilor acces la inovaţiile din domeniu. Pe baza acestor rezultate, preconizăm că până la sfârşitul anului vom înregistra o creştere de 40% comparativ cu 2015”, a declarat Adrian Gârmacea, director general al companiei.

    Cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri provine din vânzările interne, în timp ce exporturile reprezintă circa 22% din totalul cifrei de afaceri. Ca pondere a produselor în realizarea cifrei de afaceri, ferestrele şi uşile termoizolante reprezinta cea mai mare parte (80%), în timp ce uşile de garaj totalizează 15%, iar rulourile contabilizează 5%.