BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • O familie de antreprenori a investit 100.000 de euro într-o cofetărie cu prăjituri tradiţionale

    Alin Chivu şi familia sa au investit 100.000 de euro în deschiderea unei cofetării dedicate prăjiturilor tradiţionale, cea mai mare parte din aceasta fiind direcţionată în amenajarea şi designul noului spaţiu, cât şi în utilaje şi echipamente performante. Potrivit antreprenorilor, investiţia se va amortiza în aproximativ trei ani.

    Localizată în zona Dorobanţi-Floreasca pe Strada Banul Antonache numărul 59, cofetăria este a treia deschisă de familia Chivu sub brandul Casa Victoria, după locaţiile din Piaţa Domenii  şi Bucureştii Noi.

    Familia Chivu a început să facă afaceri încă din anul 1990.  În 2002, s-au lansat afacerii cu cofetării Casa Victoria. Ideea de a deschide o cofetărie axată pe produse tradiţionale a venit în urma experienţei prăjiturilor făcute în casă. “Povestea noastră a început de la o idee simplă: am fost curioşi să aflăm dacă senzaţionalul cozonac făcut de mama ar avea acelaşi succes şi în afara familiei. Reacţiile primilor clienţi ne-au depăşit toate aşteptările. Cozonacii mamei au devenit în scurt timp atât de populari încât am început să luăm în serios ideea”, au declarat antreprenorii.


     

  • Primul club de noapte din lume aflat în întregime sub apă – FOTO

    Subsix este primul club de noapte aflat la 6 metri sub apă. Acesta este poziţionat  în largul insulei Niyama, Maldive, potrivit BBC.

    Localul a fost deschis în 2010 şi era construit deasupra apei, apoi a fost mutat într-o grădină de corali atent reconstruită de biologi marini. Cinci ani mai târziu, clubul de noapte se află complet sub apă.

    Clienţi pot manca, dansa şi bea în timp ce diferite specii de peşti înoată în jurul ferestrelor uriaşe.  Pentru a ajunge la club, clienţii trebuie să meargă în larg cu o barcă.

    GALERIE FOTO

  • Atenţie la scrisorile nigeriene; Sprijiniţi-i pe speculatori!

    Protejarea producţiei interne de orice este o temă perenă, analizată intens dar rămasă fără finalizare. Probabil iniţiatorii proiectului vor fi gândit în aceeaşi linie, dar au început să are ogorul din mijloc, iar bunele lor intenţii nu vor compensa nicicum lipsa unei baze reale pentru un asemenea proiect. În felul meu sunt un susţinător al cauzei, pentru că sunt un cumpărător „de piaţă ţărănească“ şi nu de supermarket. Dincolo de acesta, să vedem care este realitatea.

    Corul casandrelor agro-alimentare se plânge de importurile considerabile de produse alimentare şi de cheltuielile pe care le facem şi de faptul că suntem o ţară care care ar putea hrăni 60 de milioane de oameni, dar care nu reuşeşte să îşi asigure un minim de consum. Toată lumea îţi va povesti despre productivitatea scăzută şi costurile mari şi despre taxe şi nemuncă, dar nimeni nu spune că suferim din cauză că nu sunt destul de mulţi speculatori.

    Renunţând la peiorativul dispreţuitor cu care am fost setaţi să-i privim pe speculatori, aceştia sunt în stare – nu singuri, este adevărat – să dinamizeze agricultura şi industria alimentară locale. Ar putea să determine ţăranul să muncească oferindu-i un preţ corect pentru cereale, lapte şi carne. Speculatorii ar putea pune la punct nişte sisteme coerente din punct de vedere logistic, financiar şi tehnic de colectare a produselor, care să întregească lanţurile rupte dintre producători şi procesatori şi magazine. Speculanţi care să se concureze între ei şi astfel să mişte piaţa. Imobilismul înseamnă perpetuarea stării de sărăcie. Ne trebuiesc speculatori care să speculeze şi instituţii care să-i controleze şi să tempereze eventualele excese. Iar în momentul în care lanţurile se vor îmbina şi reţelele de magazine se vor putea aproviziona în mod constant şi la calitatea pe care o doresc, nici nu va mai fi nevoie de o lege specială pentru aşa ceva.

    A doua discuţie este despre bani. Să explic: am citit un studiu excelent despre o iniţiativă se poate dovedi cea mai reuşită iniţiativă de stimulare a antreprenoriatului şi de creare a locurilor de muncă din lume. Este vorba de Nigeria, unde guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit, iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000. Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afacerile care funcţionează, taxele încasate de stat şi toate veniturile conexe.

    Să comparăm sumele cu cele 135 de milioane de euro – valoarea ajutoarelor de stat pe care guvernul actual anunţa că le acordă pentru crearea a 6.000 de locuri de muncă – este adevărat, cu grad înalt de calificare. Dar, totuşi, o altă împărţire simplă înseamnă 22.500 de euro pentru un loc de muncă (sunt calculele Ziarului Financiar din vara anului trecut). Suma nu este mare, pentru că un studiu al Băncii Mondiale estima cheltuielile pentru crearea unui loc de muncă undeva la 90.000 de euro. În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât toate ajutoarele de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză se dovedesc a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale?

    La un moment dat acestor idei li s-a spus „bani din elicopter“. Sincer, cred în acest moment că ar fi fost o soluţie mult mai bună decât oricare alta.

    Şi poate ar trebui să privim mai cu atenţie la scrisorile nigeriene, cele care ne promit câte 50.000 de dolari.

    O pictură de Michael Echekoba, născut la Londra dar crescut în Nigeria, „Sărbătoare“ pe numele ei.

     

  • Una dintre cele mai frumoase cetăţi din România, deschisă publicului după cinci ani de restaurare. Galerie FOTO spectaculoasă

    După cinci ani, Cetatea Oradea şi-a deschis larg porţile pentru vizitatori. Personajele de poveste au păşit triumfător peste pod, pătrunzând pe sub zecile de steaguri arborate, amintind de vechile sărbători din Evul Mediu.

  • MedLife ar putea ajunge la o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro până la sfârşitul anului

    Operatorul de servicii medicale private MedLife, a raportat la nivelul primelor nouă luni din acest an o cifră de afaceri cumulată în valoare de 67,8 milioane euro, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, strict la nivelul trimestrului III din 2015, compania a anunţat o creştere de 25% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Rezultatele obţinute sunt în linie cu obiectivele de business anunţate, ritmul de creştere al companiei fiind în continuare dublu faţă de media pieţei. Potrivit lui Mihai Marcu, preşedintele Consilului de Administraţie al MedLife, compania va depăşi 90 de milioane de euro din creştere organică şi sunt premize să depăşească 100 de milioane de euro în acest an, dacă va finaliza achiziţiile demarate.

    Potrivit reprezentanţilor MedLife, aceste rezultate se datorează şi unui aflux important de pacienţi care se observă pe toate segmentele de activitate: clinici, spitale, maternităţi şi laboratoare, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor de creştere economică, dar şi a încrederii faţă de serviciile medicale oferite în mediul privat. „Asistăm la o creştere din ce în ce mai mare a numărului de pacienţi care sunt dispuşi să aleagă sistemul medical privat în detrimentul spitalelor de stat sau chiar al celor din străinătate. Zilnic ne trec pragul mii de pacienţi care îşi fac analize, aleg să nască sau să se opereze la noi, iar numărul acestora este într-o dinamică continuă. Am depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în rândul clienţilor din sfera de retail (fee for service), iar în rândul abonaţilor am ajuns, la finalul lunii septembrie, la un număr de 430.000 de clienţi, respectiv la o cotă de piaţă de peste 50% din sectorul corporate la nivel naţional. Este pentru prima dată când un operator medical din România ajunge la o astfel de performanţă”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte al Consiliului de Administraţie MedLife.

    Totodată, reprezentanţii companiei arată că evoluţia din primele nouă luni se datorează şi noilor unităţi deschise în ultima perioadă. Astfel, dacă în 2014 MedLife a inaugurat 3 unităţi noi, hyperclinicile din Iaşi, Galaţi şi Constanţa, anul acesta numărul unităţilor noi deschise se ridică la cinci – compania a deschis o hyperclinică în Berceni, o clinică de stomatologie în Unirii, un spital în Titan, un centru de excelenţă în cardiologie intervenţională în Griviţa şi o hyperclinică la Cluj, acest din urmă proiect urmând să fie inaugurat oficial la finalul lunii octombrie.

    Suplimentar proiectelor de dezvoltare de tip green field, MedLife a continuat să investească în achiziţii. Astfel, în luna februarie anul acesta, compania a finalizat preluarea pachetului majoritar de 55% din cadrul grupului Sama&Ultratest din Craiova, marcând astfel prezenţa la nivel naţional şi, totodată, a şasea tranzacţie de preluare a unui operator local, derulată în ultimii cinci ani.

    „Credem că am acumulat o experienţă importantă în achiziţii, detaliu care ne ajută foarte mult în relaţia cu noii noştri parteneri. Mai mult, spre deosebire de concurenţii noştri care, fie încă nu au experienţa necesară, fie au efectuat achiziţii prin diluarea acţionarilor fondatori, în cazul MedLife toate cele 6 companii achiziţionate, fără excepţie, sunt conduse şi în prezent de persoanele care au fondat companiile, chiar şi business-urile preluate în proporţie de 100%. Acest context ne încurajează să continuăm acest demers, antreprenorii români, fondatori ai companiilor medicale, fiind interesaţi de dezvoltarea businessurilor proprii alături de MedLife.  În acest moment, avem în lucru şase tranzacţii de dimensiuni medii şi mici şi suntem în discuţii pentru demararea unei tranzacţii de dimensiuni mai mari. Dacă finalizăm toate cele şase tranzacţii medii şi mici demarate deja, vom adăuga aproximativ 9-10 milioane de euro la cifra de afaceri, astfel încât să ajungem la 100 de milioane de euro sau chiar să depăşim această valoare. Dacă reuşim să materializăm discuţiile pentru încă o tranzacţie de peste 10 milioane de euro, vom crea un ecart între noi şi competitori de peste 50 de milioane de euro” a spus Mihai Marcu.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei serviciilor medicale private din acest an, reprezentanţii companiei spun că trendul a fost unul pozitiv, ritmul de creştere fiind de 8-10%. Pronosticul pentru finalul de an rămâne, însă, unul rezervat, datorită măsurilor legislative anunţate în ultima perioadă, care ar putea duce la creşterea sau la stagnarea pieţei. Potrivit acestora, hotărârea privind majorarea cu 25% va avea un impact important asupra întregului sistemul medical şi implicit asupra sectorului privat, prin urmare toate majorările bugetare care vor fi aplicate trebuie susţinute transparent pentru toate instituţiile sanitare, atât în sistemul public cât şi în cel privat.   

    „Finanţarea instituţiilor sanitare de către Casa Naţională de Asigurări, se face în baza a trei indicatori principali: numărul de paturi, ICM-ul (indicele de complexitate a cazurilor) şi TCP-ul (tariful per caz ponderat). În cazul de faţă, numărul de paturi rămâne neschimbat în acest moment, ICM-ul este calculat în baza situaţiilor raportate de către spitale la nivelul anului 2014 şi singurul indicator care poate suferi modificări rămâne tariful per caz ponderat alocat de CNAS. Prin urmare, singura măsură reală care poate fi aplicată transparent de către stat pentru a susţine majorarea salarială este creşterea tarifului per caz ponderat, măsură ce se aplică în egală măsură atât spitalelor publice cât şi celor private. În opinia noastră, alte modalităti de finanţare a spitalelor decât cele stabilite în contractul cadru şi normele metodologice de aplicare ale acestuia sunt total netransparente şi duc într-o zonă clară de neloialitate concurenţială. În acest sens, intenţionăm să adresăm o solicitare expresă către Consiliul Concurenţei în cursul acestei săptămâni”, a mai spus Mihai Marcu.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife. În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 18 laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecolgie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 30 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 12 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

     

  • Un nou CENTRU COMERCIAL în România, de 180 de mil. euro. Când va fi deschis ParkLake şi ce va cuprinde

    Centrul comercial ParkLake, dezvoltat în parteneriat de Sonae Sierra şi Caelum Development pe locul fostei baze sportive Spartac din Titan, va avea finanţarea asigurată, după încheierea unui acord de împrumut de 83 milioane euro de la o bancă austriacă, cu OTP Bank ca agent de garantare.

     

    ParkLake Joint Venture a încheiat un acord de împrumut pentru 83 milioane euro cu un grup de finanţatori format din OTP Bank Ungaria, OTP Bank Romania şi banca austriacă Hypo NOE Gruppe Bank, se arată într-un comunicat al ParkLake.

  • Anunţul Kaufland: Mutare SURPRIZĂ a celui mai puternic comerciant din România

    Grupul german Kaufland, cel mai puternic comerciant din România cu peste 100 de hipermarketuri cu preţuri mici şi cu afaceri de 1,8 mld. euro anul trecut, va face o mutare surpriză pe tabla de şah a retailului, potrivit unui anunţ al companiei.

    Nemţii sunt prezenţi astăzi pe şapte pieţe din Europa, respectiv Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România, cu peste 1.100 de magazine.

     
     
     
     

     

  • Peek & Cloppenburg îşi deschide cel mai mare magazin din România în Mega Mall

    Bucureşti, 29 septembrie 2015 – Cu ocazia inaugurării magazinului Peek & Cloppenburg, joi, 1 octombrie, Mega Mall adaugă în portofoliul său cea mai mare reprezentanţă Peek & Cloppenburg din România, acesta devenind unul dintre cele mai mari magazine de fashion din ţară. Odată cu deschiderea magazinului, vizitatorii Mega Mall se vor putea bucura de aproape 500 de branduri în plus celor existente.

    De asemenea, în ziua inaugurării, cumpărătorii vor fi întâmpinaţi cu o ofertă specială: la cumpărături de peste 199 de lei, aceştia vor beneficia de reduceri de până la 20%.

    Cu peste 60 de magazine în ţara mamă şi alte 45 de magazine în Austria şi Europa Centrală şi de Est, retailerul german inaugurează în Mega Mall cel de-al treilea magazin din Bucureşti şi cel de-al patrulea din România. Magazinul va avea o suprafaţă impresionantă de aproximativ 5.000 metri pătraţi, desfăşurată pe 2 niveluri, nivelul 1 şi parter, în zona atrium sud, iar accesul în magazin se face de pe ambele niveluri. Peek & Cloppenburg din Mega Mall va găzdui până la 500 de branduri, acoperind toate gamele de produse pentru bărbaţi, femei, cât şi pentru copii: Hugo Boss, Michael Kors, Marc Cain, Ralph Lauren, CK, Gas, GC Fontana, Armani Jeans, Versace Collection, Love Moschino, Pierre Cardin, Brax, Levis, Wellensteyn, Marc O’Polo, Guess, Pepe Jeans, Diesel, G-Star Raw, Christian Berg, McNeal, Review şi multe altele.

    Din mixul de mărci bărbăteşti, bucureştenii vor putea găsi Marc O’Polo, Tommy Hilfiger, Hugo Boos cu brandurile Boss Orange şi Boss Black, MCNEAL, REVIEW, Polo Ralph Lauren, Armani Jeans, iar dintre brandurile pentru femei, Marc Cain, Marco O’Polo, Hugo Boss cu brandul Boss Black, Gerry Weber, S.Oliver, Polo Ralph Lauren, Tommy Hilfiger şi Armani Jeans.

    “Deschiderea celui mai mare Peek & Cloppenburg din România confirmă încă o dată faptul că Mega Mall face parte din elita centrelor comerciale ale Bucureştiului. Începând cu data de 1 octombrie, suntem mândri să venim în întâmpinarea publicului nostru cu aproape 500 de branduri în plus, toate acestea sub umbrela unuia dintre cei mai mari şi apreciaţi retaileri de pe piaţa europeană” a declarat Tiberiu Smaranda, Director Executiv NEPI.

    Magazinul Peek & Cloppenburg îşi va deschide porţile joi, 1 octombrie, începând cu ora 10:00 şi îşi va aştepta vizitatorii cu oferte speciale, băuturi, muzică live, un make-up corner şi multe alte surprize.

    Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe www.facebook.com/MegaMallBucuresti sau pe site-ul Mega Mall, www.MegaMallBucuresti.ro.

    *** Despre Mega Mall

    Mega Mall este cel mai nou centru comercial inaugurat în Bucureşti de fondul de investiţii NEPI. În urma unei investiţii de 165 de milioane de euro, acesta acoperă în total 230.000 metri pătraţi, fiind în prezent centrul comercial cu cea mai mare suprafaţă construită din România. Mall-ul dispune de un spaţiu închiriabil de 72.000 de metri pătraţi, dispuşi pe 4 niveluri, ce găzduieşte în prezent 220 de magazine, dar şi o parcare cu o capacitate de 3.000 de locuri dispuse pe 6 niveluri, dintre care 1.000 sunt situate pe acoperiş.

    Mega Mall aduce şi o serie de premiere în retailul romanesc, care le oferă bucureştenilor experienţe unice de divertisment: sala de fitness WorldClass, de 2.500 de metri pătraţi, dotată cu o piscină semi-olimpică, cinematograful Cinema City cu 14 săli şi tehnologia 4Dx, un nou concept de spaţii de distracţii cu casino, deschis non-stop, un sports bar, unde pot fi urmărite transmisiuni sportive live, dar şi un loc de joacă, adus de Gymboland, pentru copiii de toate vârstele.

    Aici sunt prezente unele dintre cele mai mari reprezentanţe ale magazinelor de fashion, încălţăminte, îngrijire şi accesorii din ţară, printre care H&M, Zara, Koton, Mango, Marks & Spencer, Peek & Cloppenburg, New Yorker, Pull&Bear, C&A, LC Waikiki, Bershka, Sephora, Stradivarius, Orsay, adidas, Nike, Lee Cooper, Tom Tailor, Douglas, NEXT, Tommy Hilfiger, Musette, Hervis, Bata, Stefanel, ECCO, Intersport, MAC, Benvenuti şi Aldo. Tot la Mega Mall au fost inaugurate primele magazine Reserved Man, Pupa, Sport Vision, Buzz, Marks & Spencer Food din România.

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.

  • Duel germano-polonez pe piaţa românească de încălţăminte

    România a devenit a patra cea mai importantă piaţă pentru brandul polonez de încălţăminte CCC după numărul de ma­ga­zine deschise, la doar trei ani de la intrarea pe piaţa lo­cală.

    Brandul CCC, adus în franciză în România,  a ajuns la 36 de unităţi la jumă­ta­tea anului şi va con­ti­nua ex­pan­siunea chiar mai ra­pid în ur­mă­toarea perioadă.

    „Există potenţial pen­tru dublarea re­ţelei sau chiar mai mult. În trei ani am ajuns la 36 de maga­zi­ne, iar pe viitor vom continua ex­pan­siunea chiar mai ra­pid“, spun re­pre­­­zen­tanţii Peeraj Brand Inter­na­tional, gru­pul care a adus pe piaţă fran­ciza CCC.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro