BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Tineri manageri de top 2016: Oana Truţa, vicepreşedinte şi analist de investiţii Franklin Templeton Investments

    35 DE ANI   /   VICEPREŞEDINTE / ANALIST INVESTIŢII   /  FRANKLIN TEMPLETON INVESTMENTS

    CIFRA DE AFACERI ÎN 2014: 58,4 milioane leili

    PROFIT ÎN 2014: 11,8 milioane lei

    La 35 de ani, Oana Truţa este vicepreşedinte şi analist de investiţii în cadrul Franklin Templeton Investments, unde lucrează din anul 2010, având responsabilităţi de analiză a companiilor listate şi nelistate. Are 12 ani de experienţă în pieţele financiare şi de capital, lucrând, înainte de a se alătura echipei Franklin Templeton, pentru compania de brokeraj Interdealer Capital Invest din Cluj-Napoca, timp de şase ani.

    La începutul carierei sale a fost analist de investiţii, iar din 2010 lucrează la Bucureşti la Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea. „Mă ocup, alături de colegii mei, de administrarea deţinerilor pe care Fondul Proprietatea le are în special în companiile de stat din România.“ În această calitate a fost numită membru în mai multe consilii de administraţie ale unor companii de stat, precum Transgaz, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord.

    „Aspectele cu care m-am confruntat de-a lungul timpului în încercarea de a transparentiza şi eficientiza activitatea companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea sunt unice. Îmi e foarte greu să accept că unele lucruri nu le pot schimba: perioada dintre 2010-2012 şi până la intrarea Hidroelectrica în insolvenţă a fost pentru mine extrem de dificilă: pe de o parte înţelegeam potenţialul imens pe care îl are compania, iar pe de altă parte simţeam că lucrurile nu se îmbunătăţesc la nivelul firmei şi al managementului.“

    Întrebată care este cea mai mare reuşită din cariera sa, ea răspunde: „Unele lucruri nu pot fi înţelese decât dacă te uiţi prin oglinda retrovizoare la ce s-a întâmplat. Bănuiesc că pentru mine cea mai mare satisfacţie e să văd cât de mult s-au transformat companiile de stat de când noi am început să administrăm Fondul Proprietatea“. În acest demers, completează ea, s-a adăugat şi efortul altor instituţii internaţionale care au înţeles valoarea pe care aceste companii pot să o creeze în România şi care au promovat împreună implementarea principiilor de conducere corporatistă. „Transformarea a fost miraculoasă, dacă ne gândim, spre exemplu, că din 2009 până în prezent pentru Hidroelectrica profitul net a crescut de peste 20 de ori, iar pentru distribuţiile Electrica de până la zece ori.“ Licenţiată a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Oana Truţa a obţinut o diplomă de masterat în cadrul aceleiaşi instituţii şi a participat la un program de internship în cadrul Cato Institute din Washington DC, SUA. În ce priveşte planurile sale pe termen lung, Oana Truţa spune că „domeniul acesta al restructurării şi reorganizării unor companii mi se potriveşte cel mai bine“.
     

  • Se deschid trei sesiuni de depunere a proiectelor cu finanţare europeană

    Astfel, în perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, solicitanţii de finanţare europeană nerambursabilă pot depune proiecte pentru investiţii în exploataţii agricole din sectorul vegetal şi din cel zootehnic, prin submăsura 4.1.

    Totodată, în intervalul 16 decembrie 2016, ora 9.00 – 28 februarie 2017, ora 16.00, se pot depune proiecte pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol (prin submăsurile 16.4 şi 16.4a).

    De asemenea, se primesc cereri de finanţare în cadrul schemei pentru micii fermieri (submăsura 6.5) în perioada 15 decembrie 2016, ora 9.00 – 15 mai 2017, ora 16.00. Această submăsură este lansată pentru prima oară în această perioadă de finanţare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDAL în USR: Cine este bancherul care a condus campania USR şi acum este atacat de soţul lui Clotilde Armand că e omul lui Soros

    Nicuşor Dan şi USR – Uniunea Salvaţi România – sunt surpriza alegerilor parlamentare, având în vedere că au obţinut 9% la alegerile din 11 decembrie la nivel naţional. Sergiu Moroianu, soţul consilierei locale USR Clotilde Armand, a atacat partidul şi pe şeful de campanie al acestuia, Matei Păun, folosind o retorică similară cu a campaniei concurenţei politice. El a argumentat pe contul de Facebook că Matei Păun nu şi-a divulgat cv-ul, averea şi sursele de venit, precum şi că ar fi susţinut de Roxana Wring, „apropiată de ong-urile din reţeaua Soros”. 

    SCANDAL în USR: Cine este bancherul care a condus campania USR şi acum este atacat de soţul lui Clotilde Armand că e omul lui Soros 

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • O nouă categorie de produse

    Producătorul de mobilier Lemet şi-a propus să dezvolte o nouă linie de producţie, pentru a adăuga noi game de produse. Utilajele au fost achiziţionate de la producători europeni de maşini-unelte, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:
    Compunerea fluxurilor de producţie.

    EFECTELE INOVAŢIEI:
    Identificarea nevoilor din piaţă, desenarea fluxurilor, îmbinarea echipamentelor au dus la reducerea costurilor şi controlul calităţii finale printr-un proces propriu asimilat de Lemet. Compania poate produce acum  scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Tot la capitolul efectelor se înscriu creşterea a cifrei de afaceri a companiei şi a exportului cu peste 10 procente şi crearea a 27 de locuri noi de muncă.

    DESCRIERE:
    Demararea investiţiilor a fost declanşată de nevoia de a diversifica producţia de mobilier în acord cu evoluţia cererii din piaţa de profil şi cu tendinţele descoperite la nivel european. Compania urmărea să adauge o nouă categorie de produse: mese şi scaune. Pentru a le produce, Lemet avea nevoie de două fluxuri de noi de producţie, care să încorporeze tehnologie de cea mai nouă generaţie şi să răspundă obiectivelor de business ale companiei. Pentru a realiza acest lucru, Lemet a achiziţionat utilajele de la producători de maşini-unelte europeni din Italia şi Germania, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    „Graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea considerabilă a costurilor de producţie şi lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similare; Realizarea internă a activităţii de lăcuire a reperelor din MDF/PAL destinate fronturilor plane şi profilate pentru bucătării, camere de zi, dormitoare, mobilier de baie face ca elasticitatea fabricilor de pe platforma Lemet să crească considerabil”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet. Producătorul de mobilă are acum 820 angajaţi, o cifră de afaceri la nouă luni de 214,3 milioane lei, în creştere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În reţeaua de magazine Lem’s, numărul de angajaţi se apropie de 850; lanţul reuneşte 100 de magazine de mobilă şi are la nivel naţional o suprafaţă de vânzare cumulată de peste 70.000 mp. 73 din cele 100 de magazine sunt operate în sistem de franciză şi 18 sub branduri locale, nouă sunt propriu; reţeaua are şi un centru logistic.
    La finalul investiţiei au rezultat două noi fabrici cu patru fluxuri noi de producţie, cu un grad înalt de tehnologizare şi automatizare, capabile să producă: scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Mai mult, graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea costurilor de producţie şi de lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similar. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de şapte luni şi a fost finanţat din fonduri proprii şi din bani europeni, valoarea totală a proiectului fiind de peste 23,35 milioane de lei.
     

  • Încă o fabrică se deschide în România

    Producătorul de sisteme de siguranţă auto Autoliv România, al optulea cel mai mare exportator din economia locală, cu cinci fabrici în Transilvania şi Banat, va deschide anul viitor o nouă unitate de producţie pe piaţa locală, în localitatea Oneşti, judeţul Bacău, aceasta fiiind una dintre puţinele investiţii ale unui producător de componente auto în regiunea Moldovei.

    „Am reuşit să atragem în zona noastră compania Autoliv, fiindcă am fost deschişi să-i ajutăm cu ceea ce au avut nevoie şi le-am pus la dispoziţie ceea ce ne-au cerut. Pe lângă asta, a fost vorba şi de noroc“, a spus Nicolae Gnatiuc primarul din Oneşti.

    Încă o fabrică se deschide în România

  • Premieră: Ajutoare de stat pentru stimularea investitorilor de tip „business angels”

    Guvernul a stabilit joi, printr-un memorandum, instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investiţii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

    Schema nu instituie direct măsuri de ajutor de minimis, ci prevede facilităţi fiscale pentru persoanele fizice care investesc în societăţi, conform Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels.

    Astfel, ajutorul de minimis se acordă ca finanţare de risc, sub forma investiţiilor de capital în numerar la societăţile în care investitorii aleg să investească. Investiţia efectuată este asimilată cu acordarea unui ajutor de minimis întrucât este realizată în vederea acordării de facilităţi fiscale persoanei fizice, în calitate de investitor, implicându-se astfel resurse bugetare de stat prin renunţarea la încasarea unor venituri sub forma de impozite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul surpriză făcut de şeful companiilor lui Ţiriac. ”Pregătim investiţii de zeci de milioane de euro”

    „Pe Buzeşti proiectul de birouri este într-un stadiu avansat, problema este viteza cu care se mişcă autorităţile. Ultima oară, acum câteva zile, proiectul era blocat la Ministerul Culturii. La Cultură ai pe aceeaşi listă şi acoperişul din curtea mânăstirii, dar şi un proiect de zeci de milioane de euro. Nu înţeleg de ce aceste proiecte mici nu pot fi tratate la nivel local şi sunt pe aceeaşi listă şi cu aceeaşi prioritate cu cele mari. Asta este problema acum, blocajul în relaţia cu autorităţile“, explică Dragoş Dinu, CEO al Ţiriac Holdings, prezent ieri alături de Ion Ţiriac la inaugurarea patinoarului Telekom Arena.

     

  • Povestea omului care a fondat zeci de companii şi a convins miliardari să investească în proiectele lui. Este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi tineri antreprenori ai lumii

    Moshe Hogeg este un bărbat de 35 de ani din Israel cunoscut pentru numărul impresionant de start-up-uri pe care le-a fondat.

    El a reuşit să îi convingă pe Leonardo DiCaprio şi miliardarul Carlos Slim să investească într-o aplicaţie care seamănă destul de mult cu Instagram; a reuşit să strângă peste 1 milion de dolari de la directori ale unor companii de tehnologie pentru a lansa o aplicaţie de mesagerie care nu face decât un singur lucru: permite utilizatorilor să îşi trimită, unii altora, cuvântul “yo”; iar anul acesta, el l-a convins pe Tom Hardy să promoveze un smartphone de 14.000 de dolari.

    Pentru mulţi, Moshe Hogeg este faţa antreprenoriatului din Israel: fondul său de investiţii Singulariteam a finanţat peste 10 companii anul trecut, mai mult decât oricare alt investitor.

    Hogeg descrie marketingul ideal ca o combinaţie între controversă, puterea starurilor şi noroc. Toate aceste ingrediente au fost prezente recent la un eveniment de la Londra, când Hogeg a prezentat un telefon de 14.000 de dolari avându-i alături de Leonardo DiCaprio şi Tom Hardy.

    Hogeg a petrecut şapte ani în armată, dezvoltând un sistem care permite folosirea echipamentelor de către mai multe divizii, salvând astfel sume importante de bani. El a părăsit instituţia în 2007, în grad de comandant, pentru a se dedica afacerilor.

    De cele mai multe ori, Hogeg apare la evenimente în tricou, cu barbă şi purtând ochelari de hipster. Cu toate acestea, el este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi tineri antreprenori ai lumii.

  • Povestea omului a fondat zeci de companii şi a convins miliardari să investească în proiectele lui. Este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi tineri antreprenori ai lumii

    Moshe Hogeg este un bărbat de 35 de ani din Israel cunoscut pentru numărul impresionant de start-up-uri pe care le-a fondat.

    El a reuşit să îi convingă pe Leonardo DiCaprio şi miliardarul Carlos Slim să investească într-o aplicaţie care seamănă destul de mult cu Instagram; a reuşit să strângă peste 1 milion de dolari de la directori ale unor companii de tehnologie pentru a lansa o aplicaţie de mesagerie care nu face decât un singur lucru: permite utilizatorilor să îşi trimită, unii altora, cuvântul “yo”; iar anul acesta, el l-a convins pe Tom Hardy să promoveze un smartphone de 14.000 de dolari.

    Pentru mulţi, Moshe Hogeg este faţa antreprenoriatului din Israel: fondul său de investiţii Singulariteam a finanţat peste 10 companii anul trecut, mai mult decât oricare alt investitor.

    Hogeg descrie marketingul ideal ca o combinaţie între controversă, puterea starurilor şi noroc. Toate aceste ingrediente au fost prezente recent la un eveniment de la Londra, când Hogeg a prezentat un telefon de 14.000 de dolari avându-i alături de Leonardo DiCaprio şi Tom Hardy.

    Hogeg a petrecut şapte ani în armată, dezvoltând un sistem care permite folosirea echipamentelor de către mai multe divizii, salvând astfel sume importante de bani. El a părăsit instituţia în 2007, în grad de comandant, pentru a se dedica afacerilor.

    De cele mai multe ori, Hogeg apare la evenimente în tricou, cu barbă şi purtând ochelari de hipster. Cu toate acestea, el este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi tineri antreprenori ai lumii.