BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Moştenitorii soţiei lui Joseph Goebbels, CEA MAI BOGATĂ familie a Germaniei. Ce avere au rudele apropiatului lui Hitler

    Copiii lui Harald Quandt, fiu al soţiei lui Goebbels dintr-o altă căsnicie, au în prezent o avere netă de aproximativ 24,5 miliarde de lire sterline (31,18 miliarde de euro), scrie dailymail.co.uk.

    Familia Quandt, care deţin 46,7 la sută din acţiunile producătorului german BMW, i-au depăşit la avere pe fondatorii lanţurilor de supermarket Lidl şi Aldi, lideri în topul bogaţilor naţiunii de-a lungul ultimului deceniu, potrivit revistei Manager.

    Una dintre cele mai influente femei ale regimului nazist, Magda Goebbels, s-a căsătorit cu aliatul lui Adolf Hitler în 1931. Cu zece ani în urmă, Magda se căsătorise cu Günther Quandt, cei doi având un fiu pe nume Harald.

    În 1929, Magda l-a părăsit pe Quandt şi s-a căsătorit cu Goebbels doi ani mai târziu. Hitler a fost cavalerul lor de onoare. Harald Quandt a trăit cu mama sa şi cu Goebbels înainte să se înroleze în armata germană, în 1939. Harald a fost şi într-o tabără a prizonierilor britanici de război în Libia, până când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, din buncărul din Berlin al lui Hitler.

    “E probabil ca tu să fii singurul care poate continua tradiţia familiei noastre”, a scris Magda atunci. La scurt timp după trimiterea scrisorii, aceasta şi Goebbels şi-au omorât cei şase copii, după care s-au sinucis când forţele sovietice încercau să pătrundă în buncăr.

    Harald şi fratele său vitreg Herbert au moştenit mai târziu averea familiei Quandt, construită prin producţia de arme şi rachete pentru nazişti, potrivit The Times.

    Herbert a împiedicat prăbuşirea BMW în anii ’60 după susţinerea unor noi modele de automobile, iar succesul uriaş înregistrat de atunci de către companie i-a ajutat pe cei doi să urce treptat în clasamentul bogaţilor din Germania.

    Harald a murit într-un accident de avion în 1967, în Italia, iar Herbert a murit în 1982.

    Fiicele lui Harald Quandt, Coleen-Bettina Rosenblat-Mo, în vârstă de 51 de ani, Anette-Angelika May Thies, de 59 de ani, Gabriele Quandt, de 61 de ani, şi Katarina Geller-Herr, de 62 de ani, s-au păstrat departe de atenţia publică, în ciuda averii lor.

     

    Cine a fost Ministrul Propagandei naziste Joseph Goebbels

    Goebbels a fost unul dintre cei mai importanţi şi influenţi oameni din Germania nazistă. Hitler l-a numit la conducerea aparatului de propagandă al partidului în 1929, oferindu-i un rol esenţial în implementarea agendei dictatorului.

    Joseph Goebbels a organizat atacuri împotriva evreilor, le-a interzis accesul în lumea artei şi a presei, a cenzurat ştirile şi a susţinut filmele de propagandă nazistă.

    Odată ce al Doilea Război Mondial s-a întors în favoarea Aliaţilor, Goebbels a intensificat propaganda cu scopul de a convinge poporul german de ideea de “război total” şi de mobilizare.

    Apropiatul lui Hitler şi soţia sa şi-au pus capăt vieţii, după ce şi-au omorât cei şase copii cu pastile de cianură la o zi după ce Hitler s-a sinucis în 1945.

     

    Topul bogaţilor Germaniei

    1. Familia Quandt – acţionari la BMW – 31,18 miliarde euro

    2. Familiile Karl Albrecht şi Heister – proprietari Aldi Sued – 18,3 miliarde euro

    3. Familia Schaeffer – producători de rulmenţi cu bile – 17,6 miliarde euro

    4. Theo Albrecht Jr. – proprietar Aldi Nord – 16,5 miliarde euro

    5. Dieter Schwartz – proprietar Lidl – 14,5 miliarde euro.

  • O nouă grevă la Lufthansa în Germania, în domeniul transportului de marfă

    Piloţii de la Lufthansa Cargo, activitatea de transport de mărfuri a grupului, vor înceta lucrul miercuri la ora locală 3.00 (4.00, ora României), fără întrerupere, până joi la ora locală 22.30 (23.30, ora României) şi “nu vor opera niciun zbor cu plecare de pe aeroporturile germane”, a anunţat Cockpit într-un comunicat.

    Sindicatul a efectuat deja patru greve de la sfârşitul lui august şi până în prezent, după încetarea negocierilor cu conducerea grupului Lufthansa asupra modalităţilor de pre-pensionare a piloţilor. Ultima grevă, pe 30 septembrie, care a afectat zboruri de lung curier, s-a soldat cu anularea a aproximativ 50 de zboruri şi a afectat aproximativ 20.000 de pasageri.

    Conflictul dintre Lufthansa şi piloţi durează de mult timp, dar s-a transformat într-un “dialog al surzilor” în ultimele săptămâni, cele două părţi păstrându-şi poziţiile şi respingându-se reciproc din cauza grevelor.

    “Deoarece conducerea Lufthansa se încăpăţânează de luni de zile să menţină cerinţe maximale, sindicatul se vede nevoit să treacă la noi acţiuni”, subliniază Cockpit.

    “Lufthansa s-a dovedit pregătită de un compromis în negocieri cu organizaţia Cockpit şi a propus negocieri asupra problemelor aflate în litigiu. În acest condiţii, acest nou apel la încetarea lucrului nu este nici de înţeles şi nici rezonabil”, a reacţionat grupul într-un comunicat separat.

    Lufthansa a anunţat deja că 21 de zboruri sunt programate să decoleze din Frankfurt în perioada în care este anunţată greva. Grupul va prezenta miercuri un plan alternativ, se arată în comunicat.

  • Berlinul reia vânzările de armament către state arabe – presă

    Conform publicaţiei din Munchen, care citează un document al Comisiei pentru Afaceri economice din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului) referitor la o reuniune a Consiliului federal de securitate, aceste livrări – blindate, diverse sisteme de armament etc. – sunt destinate unor ţări precum Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Algeria.

    Cotidianul adaugă de asemenea că Iordania şi Sultanatul Oman au primit mitraliere, iar Kuwaitul lansatoare de grenade.

    Aceste livrări ar fi fost autorizate de Consiliul federal de securitate, la care participă, printre alţii, cancelarul Angela Merkel, ministrul Economiei şi vicecancelarul Sigmar Gabriel, ministrul Afacerilor Externe Frank-Walter Steinmeier şi ministrul Apărării Ursula von der Leyen.

    Sueddeutsche Zeitung evocă de asemenea criticile formulate de opoziţie. Jan van Aken, un deputat din partea Die Linke (stânga radicală), a apreciat că Sigmar “Gabriel este evident în genunchi în faţa lobby-ului pentru armament”.

    În august, Sigmar Gabriel a făcut apel la industria apărării să se repoziţioneze şi să se consolideze, confirmând intenţia sa de a încadra foarte strict exporturile de armament, chiar şi în detrimentul pieţei locurilor de muncă. El dorea în special ca Germania să înceteze să mai exporte spre ţări din Peninsula arabă, în special spre Arabia Saudită, un client important.

    Legea germană interzice exporturile de arme spre ţări terţe, adică în afara Uniunii Europene sau partenerilor NATO, dar permite excepţii de la caz la caz.

    În 2013, Guvernul german a autorizat exporturi de armament în valoare de 5,8 miliarde de euro, dintre care 62 la sută în ţări care nu fac parte din NATO, în special Algeria, Qatar şi Arabia Saudită.

  • Centrul Wiesenthal transmite Germaniei numele a 80 de nazişti care ar putea fi în viaţă

    “Am transmis justiţiei germane o listă cu 80 de membri ai Einsatzgruppen”, a declarat Zuroff pentru AFP la Ierusalim.

    Comandourile paramilitare Einsatzgruppen ar fi responsabile de moartea a peste un milion de evrei în teritoriile cucerite din fosta Uniune Sovietică, în Polonia şi Europa de Est, a precizat centrul Wiesenthal într-un comunicat.

    Cei 76 de bărbaţi şi patru femei, ale căror nume au fost comunicate miniştrilor germani ai Justiţiei şi Internelor sunt cu toţii născuţi între 1920 şi 1924 (prin urmare aveau cel mult 21 de ani la sfârşitul războiului) şi sunt “suspecţii care au cea mai mare şansă să fie în viaţă şi într-o stare de sănătate bună pentru a fi urmăriţi în justiţie”, a declarat el.

    Dincolo de membrii Einsatzgruppen, “noi considerăm că 2 la sută dintre foştii criminali nazişti sunt în continuare în viaţă şi aproape jumătate pot fi judecaţi”, a declarat Zuroff.

    Einsatzgruppen, formate sub conducerea lui Reinhard Heydrich, unul dintre principalii arhitecţi ai Holocaustului, au jucat un rol preponderent în punerea în aplicare a “soluţiei finale”.

    Ei au fost folosiţi mai întâi pentru a opri comuniştii cehi sau opozanţii germani şi pentru a elimina elemente “indezirabile” din rândul populaţiei germane. Ulterior, ei şi-au extins faptele – comise în principal împotriva populaţiei civile – atacând elitele poloneze apoi evreieşti, comuniştii sovietici şi romii.

  • Un oraş din Germania va folosi persoanele dependente de alcool şi droguri pentru a curăţa străzile

    Deumită “Pick up” dar deja supranumită “Faci curat pentru bere”, operaţiunea va fi supravegheată de asistenţi sociali şi se va desfăşura în jurul gării centrale din acest oraş, unde se adună drogaţi, alcoolici şi persoane fără adăpost.

    Şase persoane vor începe să cureţe străzile şi să strângă gunoaiele pentru 1,25 euro pe oră, o masă caldă şi trei sticle de bere, precum şi ţigări pentru fumători, afirmă cotidianul Die Welt.

    Proiectul a generat deja critici vehemente din partea asociaţiilor pentru ajutorarea celor fără adăpost care denunţă “o muncă la preţ redus”. Ele s-au întrebat şi dacă este corect să li se ofere alcool unor persoane dependente pe bani publici.

    Responsabilii proiectului Suchthilfe Direkt susţin însă că această operaţiune, deja desfăşurată la Amsterdam (Olanda), urmăreşte reintegrarea în societate a persoanelor dependente de alcool şi droguri.

    “Participanţii la proiect sunt persoane care au nevoie de o structură zilnică pentru a se pune pe picioare” a asigurat coordonatorul campaniei, Oliver Balgar, pentru cotidianul Bild.

    Obiectivul este să li se permită acestor persoane să intre în contact strâns cu serviciile sociale sau medicale care le pot acorda ajutor pe viitor.

    Majoritatea sunt persoane fără un loc de muncă de multă vreme, foarte dependente şi în cazul cărora terapiile au eşuat, a precizat organizaţia într-un comunicat.

  • Piloţii companiei aeriene Lufthansa sunt în grevă, fiind afectaţi circa 20.000 de pasageri

    Greva a început la ora 6.00 GMT (9.00, ora României) şi va dura până la ora 21.00 (24.00, ora României). Sunt afectate curse aeriene pe trasee lungi, operate cu avioane de tip Airbus A380, Boeing B747, Airbus A330 şi Airbus A340.

    În total, 25 de curse aeriene din totalul de 57 au fost anulate la Frankfurt.

    “Situaţia la Frankfurt este foarte calmă, pare a fi o zi normală“, a comunicat Lufthansa, exprimând speranţa că cele 32 de curse aeriene rămase se vor derula normal.

    Aproximativ 20.000 de pasageri sunt afectaţi de grevă.

    Sindicatul piloţilor, Cockpit, a organizat până acum alte trei greve de câteva ore, anulând circa 500 de zboruri.

  • Angela Merkel nu exclude posibilitatea modificării cooperării cu Rusia în domeniul energiei

    “Va fi normal să reexaminăm politica noastră energetică pe termen mediu şi lung dacă valorile fundamentale vor fi în continuare încălcate”, a răspuns Merkel la o întrebare privind cooperarea cu Rusia în domeniul energiei.

    Merkel a insistat că Rusia, Uniunea Europeană şi Germania nu au interesul de a întrerupe cooperarea.

    “Este în interesul tuturor părţilor să continuăm cooperarea”, a spus cancelarul german.

    “Aproape toate statele europene sunt legate de Rusia în privinţa aprovizionării cu energie. Pentru Germania, dependenţa de gazul rusesc este de 38%, alte ţări au o dependenţă de 100%”, a amintit liderul de la Berlin.

  • Piloţii Lufthansa intră în grevă marţi, pe zboruri de lung curier cu plecare din Frankfurt

    “Piloţii Lufthansa vor înceta lucrul pe 30 septembrie începând de la ora (locală) 8.00 (9.00, ora României) şi până la ora (locală) 23.00 (miercuri, 0.00, ora României) pe zborurile de lung curier asigurate de către avioane de tip Airbus A380, Boeing B747, Airbus A330 şi Airbus A340 şi nu vor opera niciun zbor cu plecare de pe aeroportul din Frankfurt“, se arată într-un comunicat.

    “Având în vedere faptul că conducerea Lufthansa nu a prezentat încă vreo ofertă în vederea unui compromis, ne vedem obligaţi să luăm măsuri suplimentare”, subliniază sindicatul, care se declară totodată deschis unor negocieri.

    Cockpit a avertizat joi că intenţionează să organizeze alte greve, după un nou eşec al unor negocieri cu conducerea grupului Lufthansa asupra modalităţilor de ieşire la pensie a piloţilor.

    Aceasta va fi a patra grevă organizată de către sindicat de la sfârşitul lui august încoace.

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.