BusinessMagazin

Tag: online

  • Stapanii Internetului

    Daca foloseste ruj, nu ma intereseaza ca e femeie sau barbat“, e replica cu care este cunoscut Val Voicu, directorul general al AdEvolution, unul din brokerii pe piata de publicitate online. Replica e folosita de Voicu in fata cumparatorilor de publicitate sau la intalnirile ocazionale intre putinii specialisti in online si se refera la nevoia de a stabili corect segmentul-tinta al unui produs.

    Exagerarea voita ascunde insa alte doua nuante. In primul rand, faptul ca pe internet cunoasterea preferintelor celui care se afla in fata monitorului poate merge mai departe decat oriunde in media. La nivel ideal, chiar si obisnuintele din sfera cosmeticii personale. Explicatia este evidenta. Un calculator poate pune intrebari consumatorului de internet prin profilul completat la inceputul utilizarii unui site, prin tehnologia care stie ca accesul se face de pe strada Dezrobirii din Craiova si nu din orice alt loc din Romania, prin preferintele de utilizare a internetului, pe cand un televizor e mut din acest punct de vedere. La fel si radioul ascultat dimineata in masina sau revista pe care o aveti in mana, medii care folosesc instrumente ale cercetari statistice. Internetul e cel mai indiscret dintre mass-media si motoarele de cautare, cum sunt Google si Yahoo!, chiar au la dispozitie mecanismele prin care va pot livra reclame la rujuri chiar in clipa cand afla ca sunteti interesat/a.

    O a doua nuanta a afirmatiei lui Val Voicu e faptul ca el, alaturi de alti cativa, predica de ceva ani beneficiile pe care le aduce publicitatea pe internet in fata cumparatorilor de promovare. Cu un succes vizibil. De la an la an, sumele cheltuite pentru publicitatea online au crescut cu 100% si anul acesta se va ajunge foarte probabil la incasari de 8,5 milioane de euro, cifra vehiculata in piata si care se refera la publicitatea conturilor importante. Si chiar daca in unele locuri reclamele au devenit agresive, tasnesc in fata unui articol inainte chiar de a-i putea citi titlul, iar pe alte pagini spatiul se imparte in mod egal intre reclame si continutul care atrage vizitatorii, tot e loc de mult mai multe reclame. Daca anul trecut publicitatea online a incasat doar putin peste 1% din cele 485 de milioane de euro, cat inseamna in total industria publicitatii, conform Initiative Media (cu 89% TV), peste cativa ani este asteptata sa creasca la peste 5%. „In 3-5 ani, cred ca online-ul va insemna 5-7% din totalul pietei de publicitate, care la randul ei va creste cu o medie anuala de 25%“, spune Orlando Nicoara, probabil cea mai influenta persoana din online-ul romanesc. Iar la anul, conform lui Nicoara, piata de publicitate online ar urma sa ajunga aproape de dublare, spre 15-16 milioane de euro.

    Rezultatul calculelor este naucitor: piata care pune reclame pe site-uri ar trebui sa ajunga deci in cinci ani la un minim de 45 de milioane de euro si pana la 96 de milioane de euro. Estimarea se raporteaza si la pietele mai dezvoltate. In Marea Britanie, cea mai mare piata de publicitate din Europa din orice punct de vedere, reclamele pe internet atrag acum mai mult de 10% din bugetele de promovare si se asteapta ca echilibrul sa fie gasit undeva spre 15%. Insa spre deosebire de Marea Britanie sau de orice alta piata la care s-ar putea face raportari mai indreptatite, Romania are o particularitate: faptul ca regiile de publicitate au aici ca nicaieri o pozitie dominanta si nu site-urile in sine. Prin agentiile care intermediaza tranzactiile intre cumparatori (companii sau reprezentanti ai acestora care au nevoie de promovare online) si vanzatori (proprietarii de site-uri ce se sustin prin advertising) trec majoritatea banilor din reclame pe internet. Si mai spectaculos, patru astfel regii de publicitate au impreuna o cota valorica de aproximativ 90%. Prin conturile AdEvolution, Arbomedia, Boom si MediaPro Interactiv (MPI) vor trece anul acesta aproximativ 7,5 milioane de euro.

    Din acestia doar o mica parte, in jur de 30%, raman la regii, pentru ca restul pleaca la site-urile pe care le reprezinta. Doar Magda Zander, director de vanzari al retelei Boom, estimeaza o cota de piata mai mica a regiilor, in intervalul 70-80%. „Romania e total atipica fata de celelalte tari. In Polonia e un portal care domina piata, in Cehia sunt 3 portaluri care domina piata, in Ungaria sunt 2. In niciuna din tarile astea nu exista regii asa puternice“, enumera Orlando Nicoara de la MediaPro Interactiv. „Dar pentru ca in Romania asa a fost evolutia, si aici cred ca un mare merit il am chiar eu, de a crea regii puternice, cel putin inca 2-3 ani de acum inainte regiile vor face legea in Romania“, continua seful de acum al MPI, anterior director al Netbridge, grupul care controleaza Boom si cofondator al primei regii de publicitate romanesti, acum disparuta, Ad.ro.

    Situatia din Romania e in sine nu doar o dovada a dibaciei vanzatorilor de publicitate, dar si una a nivelului incipient in care se afla piata. Cele mai multe site-uri apeleaza la serviciile acestor agentii specializate pentru ca doar ele pot deschide usa la mari advertiseri. Luate individual, site-urile sunt in majoritate prea mici pentru a prezenta interes unui cumparator de publicitate obisnuit cu expunerea data de TV si celelalte canale media. Grupate insa sub o singura umbrela, cea a regiei de publicitate, pot fi derulate campanii la standardele de volum dorite de cumparatori.

    Acest tip de site-uri sunt favoritele Arbomedia, una din Big Four-ul romanesc al regiilor de publicitate. „Noi am reusit sa adunam site-uri de nisa foarte valoroase, cu audienta nu neaparat mare, dar de calitate. Ca site mic, dar cu potential publicitar, trebuie sa te duci la un Arbomedia, pentru ca trebuie sa existi in piata si poti accepta si un comision de 99% doar ca sa fi vazut“, spune Calin Rotarus, directorul de vanzari al companiei, broker de publicitate care practica un comision mediu de 30%. Arbomedia este si singura retea straina (este vorba de compania germana Arbomedia AG), activand si in alte tari, iar in Romania detine site-ul de stiri Hotnews.ro („cash-cow“-ul firmei) si Softpedia, site-ul cu cel mai mare numar de vizitatori (intr-o proportie insemnata insa din afara Romaniei). Pentru comparatie cu una din tarile pomenite anterior, Arbomedia are in Romania o cota de piata ce depaseste 20%, iar in Polonia este lider intre regii cu 3%. „La noi regiile au impins piata, au impins-o cateodata fortat si cresterea asta spectaculoasa se datoreaza lor. Spre deosebire de alte tari, portalurile sunt in Romania «peanuts» (nesemnificative ca pondere, n.red.)“, este de parere Calin Rotarus.

    Aceste patru regii conduc detasat pe o piata unde exista totusi concurenti specializati, cum sunt Splendid Media Zece sau InternetCorp (acesta in principal publisher). Explicatia? „Faptul ca eu cu Orlando (Nicoara) facem businessul asta de noua ani conteaza enorm din punctul de vedere al experientei. Piata are incredere in noi oarecum. Un «no name» nu poate sa vina si sa aiba imediat si succes. Din nou, e un business bazat pe oameni“, crede Val Voicu. In total, in vanzarile de publicitate online lucreaza acum in Romania in jur de 100 de oameni, cifra inaintata de Doru Panaitescu, consultant online independent. Mutarile acestora intre cele patru regii au dat dinamica segmentului de piata si, in functie de pozitia ierarhica a celui ajuns la concurenta, au schimbat uneori clasamentul cifrelor de afaceri. MPI a fost formata anul trecut cu oamenii plecati de la Boom odata cu demisia directorului Orlando Nicoara. La AdEvolution, o retea fondata tot anul trecut, au venit mai multi oameni de la Arbomedia. La randul ei, Arbomedia a fost parasita acum cateva luni de tot departamentul de vanzari online in favoarea Boom, exceptandu-l doar pe directorul Calin Rotarus. Efectele probabil urmeaza sa fie simtite si de o parte, si de alta.

    Directorul MPI spune ca de la infiintarea diviziei de online a trustului de presa care cuprinde agentia de presa Mediafax, publicatii ca Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin si gestioneaza site-urile grupului MediaPro, MPI a ajuns lider de piata la incasari din publicitate. „Noi in momentul de fata, cu site-urile pe care le avem, din care doar unul e in top 10 (sport.ro), vindem mai mult decat vinde Ringier, care are trei site-uri in top 10 (EvZ.ro, Libertatea.ro si ProSport.ro). Daca nu ar fi regiile, am fi numarul unu pe piata in clasamentul general. Dar regiile acapareaza un numar destul de mare.“ Desi, cu exceptia unor spatii pe care le vinde pe portalul Neogen, MPI reprezinta exclusiv site-uri ale grupului de presa din care face parte, poate fi socotita regie de vanzari, din moment ce actioneaza ca atare.

    S-ar putea spune ca in Romania vanzatorul e rege, iar cunoscutul enunt spus atat de des in Statele Unite, „content is king“, nu-si gaseste inca acoperirea in realitate decat partial. De ce? Pentru ca niciunde in alta parte decat in Statele Unite nu exista grupuri online mai puternice si mai autosuficiente. Producatorul de continut este acolo rege pentru ca el da puterea unui site aflat la inceput sa atraga zeci sau chiar sute de mii de utilizatori, un public interesant pentru orice cumparator de publicitate. In Romania lucrurile ar putea sta asa atunci cand numarul utilizatorilor de internet va creste suficient, si odata cu el, obisnuinta de a folosi servicii online sau pur si simplu de a viziona selectiv cateva dintre stirile jurnalului TV. Iar aici, trusturile din media traditionale pleaca de pe o pozitie avantajoasa. Au structuri care produc continut, reporteri care vaneaza subiecte si singura provocare ce ramane e de a le face disponibile online intr-o forma potrivita.

  • Mutati-va online

    Pentru a fi sigur ca ajunge la publicul tinta dorit, tinerii, producatorul roman de automobile Dacia a apelat la o metoda noua de marketing interactiv, publicitatea pe bloguri. Cum seria limitata Dacia Logan Kiss FM se adreseaza preponderent tinerilor, compania a investit 5.000 de euro intr-o campanie pe bloguri, frecventate in special de tineri.

    „Evolutia spre marketingul interactiv (pe internet sau pe telefonul mobil) e clara, in sensul ca nu peste mult timp mediile digitale vor fi principalele canale de comunicare si divertisment“, considera Mugur Paun, managing director MRM Partners, divizia de CRM (customer relationship management) a McCann Erickson. MRM Partners a castigat anul acesta in cadrul Internetics premiul Icon la categoria Web Promo, cu site-ul de promovare al campaniei „Nunta pe NeVe“ realizata de Radio 21. Site-ul a avut un trafic de peste 145.000 de vizitatori unici in mai putin de o luna de zile.

    In momentul de fata, cel mai utilizat instrument de marketing interactiv este bannerul publicitar pe site, urmat de „search marketing“ (publicitatea in functie de cuvintele-cheie dupa care se fac cautari pe internet) si formatele „rich media“ (combinatii de text, video, audio, grafica). Printre cei mai importanti promotori ai marketingului interactiv se numara companiile din industria auto, IT si telecomunicatii, cele din domeniul bancar si al asigurarilor si distribuitorii de produse cosmetice. „Avem clienti care pentru anul viitor si-au fixat bugete de publicitate online intre 2 si 10% din bugetul total de promovare, companii care isi dau seama ca un buget care nu asigura o vizibilitate suficienta pe TV sau presa e suficient ca sa scoata din multime un produs sau o oferta pe internet“, sustine Mugur Patrascu, managing partner la iLeo, divizia de marketing interactiv a agentiei Leo Burnett & Target.

    Cristofor Iosub, managing director la OgilvyOne & OgilvyAction Romania, spune ca o campanie online desfasurata timp de o luna sau doua costa de obicei in jur de cateva mii de euro, maximum cateva zeci de mii de euro.

    Despre nivelul de ansamblu al investitiilor companiilor romanesti in mediul online, Patrascu spune ca piata de marketing interactiv va ajunge in urmatorii cinci ani la peste 10% din totalul investitiilor in publicitate, de la doar 2% in prezent, in conditiile in care piata totala de publicitate e evaluata la circa 485 de milioane de euro, conform Initiative Media. Pentru comparatie, in Statele Unite, cheltuielile de marketing interactiv reprezinta in momentul de fata 8% din totalul cheltuielilor de promovare, iar peste cinci ani vor reprezenta 18%, potrivit unui studiu realizat de Forrester Research. Concret, cheltuielile pentru marketing interactiv in Statele Unite ar urma sa se tripleze in urmatorii cinci ani, urmand sa ajunga la 61 de miliarde de dolari in 2012.

  • Glob-roll

    Inca o dovada ca internetul este cel mai rapid mediu de comunicare. Finantatorul Stelei, Gheorghe Becali, sustinea recent in presa ca a primit amenintari cu moartea, aparent de la serviciile secrete, care „umbla toata ziua pe globuri“ (voia sa spuna „bloguri“). Confuzia lui Becali a facut „prima pagina“ a multor bloguri din Romania.

    La inceputul acestei luni a fost lansat un site al carui nume speculeaza interesul cititorilor de bloguri pentru distractiva intamplare. Globber.ro, lansat de iMedia, unul din publisherii online importanti de la noi, este practic un serviciu de fluxuri RSS pentru bloguri, un format folosit pe internet pentru transmiterea unor parti din articole catre programe specializate de citire. Unul dintre obstacolele utilizarii programelor RSS este insa faptul ca majoritatea cer instalarea pe calculator a programului – si implicit, pentru cei care folosesc internetul in timpul serviciului, obliga la o solicitare catre departamentul de IT sau a celor ce pastreaza parola de administrare pe calculatoarele companiei. Cu Globber, lucrurile sunt mult mai simple. In varianta standard, selectia de bloguri personale cuprinde nume cunoscute in blogosfera romaneasca, precum piticu.ro, Vivi sau Ionut Oprea, iar la „primul buton pe telecomanda“, pozitia din stanga sus, apare blogul lui Zoso. Daca selectia sau ordonarea acestor bloguri nu este conforma cu ce alege utilizatorul, totul se poate rezolva dupa crearea unui cont pe Globber. Logarea cu nume de utilizator permite gruparea in pagina initiala a oricator categorii de bloguri, in functie de orice criterii. De exemplu, apasarea unui buton cu eticheta „ziaristi“ duce la afisarea blogurilor scrise de jurnalisti.

    Fiecare dintre bloguri are un spatiu standard de forma unei carti de vizita, pe care apar ultimele cinci articole publicate pe blog. Cele pe care utilizatorul de Globber le-a citit deja apar scrise cu un font normal, iar cele noi cu unul ingrosat. Cei ce folosesc serviciul sunt liberi sa aleaga care bloguri ii vor fi afisate in contul de Globber, introducand adresa web sau alegand numele dintr-o lista a celor mai citite bloguri. Pe langa grafica foarte simpla, faptul ca utilizatorul poate sa verifice de pe orice calculator, doar introducand numele si parola, daca autorii cititi au mai publicat ceva intre timp e un argument pentru folosirea acestui serviciu.

  • Ofera cineva mai putin?

    In prezent se afla in licitatii trei produse, un iPod, un laptop Toshiba si o plasma Panasonic. Le-ar putea castiga cel care nu da nici doi bani pe ele, sau cel care ofera un leu, sau zece, sau 23. De fapt, aceasta e si schema dupa care functioneaza sistemul acestor licitatii. Totul se bazeaza pe faptul ca un utilizator care intra in licitatie nu stie pretul oferit de ceilalti. La sfarsit, ramane castigator si intra in posesia produsului cel ce ofera cel mai mic pret, cu conditia ca pretul sa nu fi fost oferit de nimeni altcineva. Aparent, site-ul de licitatii iese in pierdere. Dar realitatea e diferita. Licitarea unui pret presupune trimiterea unui SMS catre site-ul Bidwiser, taxat cu 1,79 $. Iar licitatia se incheie doar dupa un anumit numar de oferte, mentionate pe site in dreptul produsului. Laptop-ul Toshiba, care intr-un magazin obisnuit costa in jur de 5.900 de lei, poate fi castigat doar la depunerea ofertei cu numarul 3799. Un simplu calcul ne arata ca vizitatorii vor trebui sa plateasca echivalentul in SMS-uri a 6.800 $, suma de aproape patru ori mai mare ca valoarea calculatorului. O parte importanta din banii platiti pentru SMS raman insa la operatorul de telefonie mobila, cel care pune practic la dispozitie infrastructura. Site-ul a fost lansat in aprilie anul acesta si pana acum au fost finalizate doar cinci licitatii. Un bilet la un meci din Cupa UEFA a fost castigat cu 5 bani, iar o excursie la Ibiza cu 10 bani. Licitatiile inverse, concept pe care se bazeaza si site-ul Bidwiser, au inceput sa devina populare acum un deceniu, folosite de departamentele de achizitii ale unor companii. Inventatorul lor a parasit o functie de conducere in cadrul General Electric pentru a infiinta compania specializata in acest tip de licitatii, numita FreeMarkets. Compania exista si acum, dar nu a crescut spectaculos de atunci, companiile fiind reticente in utilizarea acestui model de afaceri. Acelasi lucru e valabil si pentru vizitatorii Bidwiser, judecand fie si doar dupa faptul ca din aprilie pana acum au fost scoase la licitatie doar opt produse.

  • Premianti de nisa

    Publicitatea la TV a inceput imediat dupa Revolutie, cu reclame pentru pantofii Gregorio Rizo si spotul simplu in care se agitau niste chei al publicatiei Tinerama. Publicitatea pe internet a inceput la sfarsitul anilor ’90, dopata de bannere ale Connex si Dialog, care plateau 4 dolari mia de afisari si in multe cazuri chiar mai putin, doar sa intre niste bani in site. Pe vremea aceea, toata piata de publicitate online aduna mai putini bani decat bugetul de anul acesta, de 60.000 de euro, al Internetics, eveniment care a urmarit sa selecteze cele mai creative proiecte romanesti pe internet.
    Gala de premiere a Internetics de saptamana trecuta, desfasurata la clubul Bamboo din Bucuresti, nu a fost foarte diferita de alte competitii similare din marea publicitate, unde participa agentii full-service cu spoturi TV si machete de print. La fel ca in cazul galelor din publicitate, si aici au fost persoane care mai bine ar fi stat permanent pe scena, ca sa elimine din efortul depus pentru revenirea repetata acolo spre a-si ridica premiile. Premiul „Publisherul Anului“, acordat pentru prima data anul acesta in cadrul Internetics, a revenit MediaPro Interactiv, care a acumulat punctajul cel mai mare in cadrul competitiei Web Space. Pe locurile urmatoare s-au clasat Sanoma Hearst Romania, Grupul Realitatea-Catavencu, Mediafax si Unlimited Sport Media. Agentia anului a fost, ca si anul trecut, WebStyler, agentie infiintata in 2000 si care anul acesta a dezvoltat campania online a lui Traian Basescu pentru referendumul din primavara. Agentia de stiri Mediafax a fost de asemenea premiata la doua categorii – cea a site-urilor de stiri si cea a site-urilor de afaceri. Evenimentul a fost organizat de Millenium Communications, cunoscut si pentru alte doua proiecte proprii, Gala Societatii Civile si festivalul de publicitate AdPrint.
    Posibil nicio alta ocazie nu aduce in aceeasi sala atat de multi oameni cunoscuti din industria online. Din acest motiv, exista si grupul de pasionati, fani, adulatori sau cum altfel ar putea fi numiti cei ce urmaresc de pe margine gimnastica primilor si ar vrea sa se trezeasca peste noapte in locul lor, facand prea putin pentru asta sau poate nimic altceva in afara de a participa la intalniri de acest fel. Spun asta gandindu-ma si la unul dintre seminariile care a avut loc cu o zi inainte de gala in cadrul Internetics, cel sustinut de BRAT (Biroul Roman de Audit al Tirajelor) pe marginea metodologiei de calcul al traficului pe site-uri, cunoscut sub numele de SATI (Studiul de Audienta si Trafic Internet). Cunoscut poate nu e cel mai potrivit termen; a fost prima oara cand am participat la o prezentare si la sesiunea de intrebari si raspunsuri a fost mai interesant sa-mi notez intrebarile, nu raspunsurile. Fiindca intrebarile puse de unii dintre proprietarii de site-uri, cum ar fi „costa acest studiu?“, nu denotau cunoasterea domeniului in care lucreaza.
    Cam acestea ar fi asemanarile intre o gala a publicitatii si una a internetului. Dintre deosebiri, cea mai mare tine de diferenta de bugete pe care oamenii adunati saptamana trecuta la festivitate le intermediaza si/sau incaseaza. In vreme ce piata totala a publicitatii a fost anul trecut de 4,1 miliarde de euro, conform Initiative Media (e drept, la rate card), banii injectati anul acesta in publicitatea online nu vor depasi 10 milioane de euro.
    Din aceasta cauza sau poate si din altele, agentiile de publicitate online sunt in continuare doar initiative antreprenoriale, in proprietate romaneasca. Exceptie face iLeo, agentie de interactiv nascuta acum mai putin de un an din grupul Leo Burnett. Spre deosebire de agentiile mari, cele din online nu sunt afiliate la mari grupuri internationale, asa cum se intampla cu majoritatea agentiilor importante din marea publicitate. In online, in multe cazuri cel ce realizeaza un site este si proprietarul lui, la care se adauga un cumul de alte functii, ca vanzator, administrator sau om de marketing. „Daca un site e un business, de ce unii se multumesc sa investeasca in el mai putin decat costa infiintarea firmei?“, se intreba nemultumit un participant la gala decernarii premiilor. Internetul e un business ca oricare altul. Haideti sa-l tratam ca atare.
     
    Castigatori la Internetics
     
    Categoria
    Site-ul
    Autor
    Corporate
    babel.ro
    Babel Communications
    Site-uri de afaceri
    mediafax.biz
    TreeWorks
    Divertisment
    trilulilu.ro
    Trilulilu
    Sport
    sport.ro
    MediaPro Interactiv
    Stiri
    mediafax.ro
    MediaPro Interactiv
    Servicii financiare
    finzoom.ro
    FinZoom
    Magazine online
    fungift.ro
    Creative-Design.ro
    Bloguri personale
    csvd.ro/panoblog si omieuna.blogspot.com
     
    Bloguri corporate
    nu exista castigatori
     
     
    Premii speciale:
    Publisher-ul anului         MediaPro Interactiv
    Web Agentia Anului      WebStyler

    Sursa: Millenium Communications

  • Cineva sa-l opreasca pe Mark

    Cel mai recent exemplu in acest sens este cel al retelei de socializare online Facebook. A inceput timid in urma cu aproape patru ani in campusul facultatii americane Harvard, din nevoia unui student de a socializa cu colegii. Incet-incet, Mark Zuckerberg, fondatorul retelei, a atras de partea afacerii sale o serie de investitori, iar reteaua lui s-a extins la nivel mondial.

    Astazi, la 23 de ani, Zuckerberg este considerat cel mai bogat tanar cu varsta sub 25 de ani din SUA, averea lui fiind evaluata de Forbes la 1,5 miliarde de dolari (putin peste un miliard de euro). Dar poate mai important decat atat, fondatorul Facebook, adesea comparat cu vizionari precum Bill Gates sau cu Steve Jobs, a reusit sa agite spiritele in Silicon Valley, nazuind sa creeze servicii concurente cu cele ale Google, Yahoo!, Microsoft sau MySpace. A vrut initial retea de socializare, va incasa anul acesta in jur de 150 de milioane de dolari (127 de milioane de euro) din vanzarea de reclame pe site-ul Facebook, iar mai nou, tot prin intermediul retelei lui, ofera de cateva luni aplicatii software create de programatori inde-pendenti.

    Ar fi exagerat sa se spuna ca Bill Gates, Eric Schmidt sau Rupert Murdoch s-ar simti amenintati de initiativele lui Zuckerberg. Cert e insa ca vecinatatea lui virtuala impinge „case mai mari“ sa se grabeasca atunci cand e vorba de propriile lor initiative. Reteaua sociala MySpace, considerata cea mai populara din lume, cu peste 200 de milioane de utilizatori, se pregateste de cateva luni sa lanseze MySpace Platform, potrivit unor surse apropiate proiectului. Serviciul, in sine o platforma de software prin intermediul careia orice utilizator care are cunostinte de programare poate crea aplicatii software pentru MySpace, cu anumite functii suplimentare pe care reteaua sociala nu le are, este un subiect pus in discutie inca din luna iunie. Totusi, planurile avansate in ceea ce priveste MySpace Platform lasa insa de inteles ca News Corp., proprietarul MySpace, incearca sa grabeasca putin lucrurile. Si, dupa cum scrie analistul Michael Arrington pe blogul TechCrunch.com, lansarea serviciului ar putea avea loc chiar in aceasta saptamana, la reuniunea Web 2.0 Conference de la San Francisco.

    Comentatorii sustin ca accelerarea strategiei MySpace in ceea ce priveste platforma de software pare a fi justificata in primul rand de faptul ca Facebook, principalul sau competitor, ofera deja aplicatii software create de programatori independenti si adaugate retelei sociale, de la softuri de amuzament si pana la aplicatii care permit accesul la serviciul Gmail al Google. Pe pagina personala a unui membru de pe Facebook apare astfel, pe langa datele de contact, pozele personale, casuta de e-mail si sectiunea cu preferinte si pasiuni, si o lista completa de aplicatii disponibile prin Facebook Platform, care pot fi descarcate gratuit si instalate pe acea pagina. Or, MySpace urmareste sa traduca succesul inregistrat de Facebook Platform, pe serverele companiei existand deja in jur de 5.500 de aplicatii software create de programatori independenti, in propriul sau business.

    Intr-un plan mai larg, pentru MySpace, dar si pentru cele mai mari nume din industria online, care aspira sa dezvolte o retea sociala comparabila – Google sau Yahoo! -, Facebook e o problema prin simplul fapt ca a reusit atat de repede sa castige teren si sa se transforme, dintr-o simpla retea sociala dedicata studentilor, asa cum a gandit-o Zuckerberg initial, intr-un site de socializare pentru utilizatori in cea mai mare parte cu varsta de peste 25 de ani, public-tinta pentru publicitatea online.

    La sfarsitul lunii trecute, un grup restrans format din aproximativ 15 specialisti s-a adunat la sediul Google din Mountain View, in cadrul unei intalniri confidentiale, pentru a discuta strategia companiei in lumina „problemei Facebook“. In piata se zvoneste ca Google, care detine reteaua sociala Orkut, si-a propus la randul sau sa introduca o platforma software colaborativa in cadrul retelei. Numai ca, pentru a oferi mai mult decat Facebook si pentru a se diferentia, Google vrea sa extinda platforma si pe alte servicii importante pe care le ofera, cum ar fi iGoogle (pagina personalizata a motorului de cautare), serviciul de e-mail Gmail si Google Talk (serviciul de mesagerie online). Totodata, Google ar putea prin aceasta platforma sa ofere acces la reteaua sa si utilizatorilor altor retele sociale, precum Bebo, Friendster, Twitter sau Digg. Deocamdata insa, planurile companiei nu sunt clare, un anunt oficial urmand sa fie facut pe data de 5 noiembrie, conform lui Michael Arrington de la TechCrunch.com.

    Batalia in platforme software este utila nu numai companiilor implicate, care spera sa se diferentieze astfel in fata utilizatorilor, dar ajuta si industria dezvoltatorilor de software. Astfel de platforme creeaza competitie si intre programatori, pe principiul ca cel mai rapid si cu cea mai buna aplicatie dintr-o anumita categorie va intra in sistem, aplicatia sa putand fi descarcata si folosita de utilizatorii retelei sociale, iar programatorul incaseaza bani in consecinta.

    In cazul Facebook, spre exemplu, pentru dezvoltarea aplicatiilor software care sunt adaugate retelei concureaza peste 70.000 de programatori. Este drept ca multe dintre aplicatiile pe care le gireaza Facebook au mai degraba rol de divertisment pentru utilizatori, dar Zuckerberg mizeaza in acelasi timp si pe latura de business a acestei platforme de soft. In viziunea sa, Facebook va deveni un punct de reper online pentru angajatori sau directori de resurse umane in cautare de talente, un soi de sursa de fise personale cu detalii despre membri – informatii utile deopotriva pentru companiile interesate sa-si faca reclama pe Facebook.

  • Fara telefoane la receptie

    Firma a ales Polonia datorita cresterii interesului pentru piata de turism. Anul trecut, din cei 16 milioane de turisti care au vizitat Polonia, un sfert au fost germani. In plus, piata de turism a avut o medie anuala de crestere de 13%. Primele hoteluri disponibile au fost cele din Varsovia si Poznan. Acum pe site se pot face rezervari la hoteluri din 89 de unitati de cazare. Lista cuprinde 400 de hoteluri din Polonia si 225.000 din intreaga lume. Schwarzkopf a precizat ca 80% din toate hotelurile din marile orase poloneze sunt prezente pe site. Firma germana detine deja birouri in Londra, Paris si Shanghai si intentioneaza sa mai deschida unul in Italia.