BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Cum a evoluat economia, investiţiile şi piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în ultimul deceniu

    În aceste condiţii, piaţa de M&A rămâne în continuare modestă, anemică, faţă de anii de boom economic, iar această situaţie nu se va schimba fundamental atât timp cât nu creşte în primul rând atractivitatea României pentru investitorii străini, spune Alexandru Reff, partener al societăţii de avocaţi Reff & Asociaţii, afiliată companiei Deloitte.

    Economia, investiţiile şi piaţa de fuziuni şi achiziţii au trecut în ultimul deceniu prin faze extreme, de la extaz (creştere explozivă) la agonie (criză) şi apoi la noua normalitate, marcată de o revigorare lentă. Iar casa de avocatură Reff & Asociaţii, membră a Deloitte Legal, care a aniversat 10 ani de existenţă în structura actuală, a fost „martor” (activ) la toate aceste faze de evoluţie a economiei şi tranzacţiilor, fiind un actor important în filmul operaţiunilor de M&A.

    Tranzacţiile din piaţa românească întotdeauna au depins într-o proporţie foarte mare de capitalul străin – ori intrările de capital s-au prăbuşit în criză şi s-au reluat de o manieră destul de modestă, aminteşte Reff.

    „Mie mi se pare destul de clar că piaţa de astăzi de M&A este mai modestă decât cea care a fost înainte de criză şi că lucrul acesta nu se va schimba fundamental atât timp cât nu creşte în primul rând atractivitatea României pentru investitori. Dacă nu vine capital suplimentar spre România şi ritmul în care creşte fluxul acesta de capital rămâne lent, este destul de greu să ai o piaţă activă de fuziuni şi achiziţii pentru că avem capital local care nu este suficient de consolidat ca să poată să creeze sau să finanţeze tranzacţii. Procesele de M&A au fost şi rămân dominate de capitalul străin care se investeşte în România în domenii în care fie vrea să consolideze o investiţie existentă, fie vrea să intre într-o piaţă nouă. Criza a adus o schimbare absolut dramatică în domeniul acesta şi încă lucrurile nu s-au reechilibrat întrutotul chiar în ceea ce s-ar putea numi noua normalitate – sau reluarea creşterii”.

    Tranzacţii am tot văzut, în ultimii ani, însă se menţine o relativă anemie în zona de M&A, intensitatea fiind mult diferită faţă de perioada pre-criză, afirmă Reff, care aminteşte de cele 85 de tranzacţii derulate anul trecut pe piaţa locală.
    „Să nu neglijăm totuşi o creştere a volumului tranzacţiilor. Cred că fiecare din ultimii doi ani a adus un progres faţă de anul anterior. Din statisticile ultimilor ani reţin că în fiecare an a fost un progres, însă el nu este suficient ca să aducă volumul de M&A la cotele existente înainte de criză.” Din acest punct de vedere, argumentează Reff, se poate vorbi în continuare de o revenire oarecum anemică şi pe termen foarte scurt, de 1-2 ani. Principala diferenţă pe care o vede între creşterea dinainte de criză şi creşterea reluată – poate nici măcar atât de timid, pentru că la nivel de PIB creşterea a ajuns din nou la cote destul de impresionante – este la nivel de investiţii „unde lucrurile rămân deprimate şi afectează foarte negativ un business ca al nostru”.
    În absenţa investiţiilor străine, procesul de M&A nu poate să fie dinamizat pentru că între antreprenorii români consolidările sunt foarte puţine având în vedere că nu s-a acumulat capitalul necesar, dar nu există nici know-how-ul de integrare pentru a consolida un business, apreciază Reff.
    „Nu cred că există know-how‑ul de integrare pentru a consolida un business, a-l integra şi a extrage valoarea care se poate extrage dintr-o consolidare. Nu este un lucru simplu, necesită capacităţi manageriale foarte evoluate, o cultură organizaţională avansată, instrumente de management, inclusiv sisteme IT avansate. Şi, în general, multinaţionalele sunt cele care operează cu tipul acesta de resurse. De multe ori grupurile antreprenoriale româneşti nu sunt tocmai acolo şi atunci eforturile de integrare pentru un astfel de business este mare chiar dacă ar exista capitalul, chiar dacă cineva ar putea să finanţeze într-o formă sau alta achiziţia, eu cred că efortul de integrare şi de extragere a valori şi de potenţare a sinergiilor nu este tocmai uşor de făcut.” Pe lângă revigorarea lentă a investiţiilor străine, un alt factor care frânează redresarea pieţei de M&A ar fi de natură psihologică, respectiv faptul că aşteptările vânzătorilor nu s-au ajustat în suficientă măsură şi nu s-au aliniat cu cele ale investitorilor. Iar atât timp cât capitalul străin nu se prea înghesuie să vină în România, este clar că ar putea să persiste decalaje între percepţiile vânzătorilor despre valoarea unor active şi cele ale cumpărătorilor despre ceea ce poate fi rentabil şi cât de cât sigur pe un termen mediu sau lung pe care faci o investiţie, explică Reff.
    „O cauză a relativei anemii în zona de M&A, cel puţin a intensităţii mult diferite faţă de perioada pre-criză, ţine şi de ajustarea aşteptărilor şi de alinierea între aşteptările investitorilor şi cele ale vânzătorilor, ale antreprenorilor. Aşteptările nu s-au ajustat în suficientă măsură şi o serie de antreprenori nu au reuşit să accepte ideea că nu se întorc exact timpurile foarte bune de dinainte de criză şi că această criză nu a însemnat doar o paranteză într-un ciclu economic”. În continuare, antreprenorii se raportează, cel mai probabil, la multipli sau randamente din trecut, dar aceste repere nu coincid cu perspectiva investitorilor din prezent. Investitorii sunt acum mult mai prudenţi, în condiţiile în care există foarte multă incertitudine şi volatilitate la nivel global, iar pieţele emergente au rămas cu un deficit de credibilitate din perioada de criză.
    O altă cauză care limitează revenirea efervescenţei pieţei de fuziuni şi achiziţii adusă în discuţie de Alexandru Reff poate ţine şi de calitatea afacerilor care sunt de vânzare. „Am auzit discutându-se inclusiv şi despre calitatea afacerilor care sunt de vânzare, pentru că înainte de criză s-au dezvoltate destul de multe afaceri performante, iar unele dintre ele au fost deja vândute. Au fost mai ales multe privatizări care au însemnat cred că o parte destul de importantă din volumul de M&A precriză: unele au fost afaceri private, antreprenoriale, dezvoltate cu succes şi vândute.” Deja o primă parte din succesul  economic al acelor ani a fost valorizat sub forma unor exituri făcute la nişte multipli foarte buni la acea vreme; a urmat o perioadă în care multe din societăţile care nu au fost vândute au întâmpinat mari dificultăţi – unele au dispărut, altele au devenit total neinteresante pentru cumpărători din cauza rezultatelor modeste. Altele, puţine, s-au consolidat, au acumulat cotă de piaţă. Tocmai acestea, campioanele, „nu sunt neapărat toate de vânzare, pentru că de multe ori cei care le conduc vor să continue să le crească, mai ales dacă se aşteaptă să le ducă la un nivel superior – şi eventual atunci să facă exitul. Dacă strategia familiei lor este una de exit, pentru că poate să fie una de succesiune”.
    Reprezentantul Reff & Asociaţii crede că în prezent candidaţii la exit au devenit, în mod firesc, mai puţini decât au fost cu şapte-opt ani în urmă. Pe de o parte pentru că unii s-au vândut, pe de altă parte pentru că mulţi au fost slăbiţi, iar cei care au trecut cu bine de perioada tumultuoasă sunt puţini şi nu toţi au perspectiva că vor un exit imediat.
    Sectorul financiar-bancar s-a numărat în ultimii printre vedetele pieţei de fuziunii şi achiziţii. 2015 a fost un an în care au demarat şi chiar s-au finalizat tranzacţii importante, dispărând patru instituţii de credit din peisajul bancar românesc: Volksbank  – preluată de Banca Transilvania, RBS  – portofolii de retail şi corporate preluate de UniCredit Bank, Millennium – cumpărată de OTP Bank – şi Montepio – exit. Iar sistemul bancar a dat cele mai mari tranzacţii din piaţă, singurele cu o valoare de peste jumătate de miliard de euro. Totodată, 2015 a fost anul în care multe bănci au scăpat de portofolii de credite neperformante care atârnau greu în bilanţuri. Însă 2016 a fost mai sărac în tranzacţii, consolidarea pieţei bancare încetinind.
    „Domeniul bancar a fost unul dintre primele noastre «nave amiral», practici de referinţă. Şi este domeniul în care am asistat tranzacţiile cele mai mari. Cred că întâmplător cele mai mari proiecte ale perioadei de început au fost finanţări bancare”, povesteşte Reff despre începuturile funcţionării casei de avocatură în forma actuală în anul 2006, când echipa era formată din 12 avocaţi. În ultimii ani, casa de avocatură afiliată Deloitte a asistat Piraeus Bank şi Intesa Sanpaolo Bank în vânzarea unor pachete de credite neperformante, precum şi Bank of Cyprus la momentul în care a vândut credite performante către Banca Transilvania. Totodată, Reff&Associates a asistat fondul de investiţii Nepi în diverse achiziţii.
    În ce priveşte viitorul, Alexandru Reff aminteşte că în context regional România performează bine şi, fiind şi o piaţă mare şi cu o poziţie bună, se aşteaptă ca pe termen mediu cel puţin interesul investitorilor să crească semnificativ. „Cred că România are avantaje certe, unele dintre ele sunt destul de vechi şi consolidate la nivel de stabilitate politică şi economică, de echilibru bugetar, de politici care – cu toate criticile aduse – au fost preponderent probusiness, ataşamentul nostru la valorile şi la agenda euro-atlantică, creşterea PIB care poate a fost modestă un timp, dar de ceva vreme este una dintre cele mai mari din Europa. Sunt destui analişti care spun că România deja nu se mai poziţionează ca fiind la periferia regiunii, ci o ţară din nucleul central european.”
     

  • (P) Platforma de creditare de la persoană la persoană iuvo intră pe piaţa românească

    De ani buni, creditarea de la persoană la persoană (P2P) este un serviciu activ pe piaţa europeană. Acum este disponibilă şi în România datorită sosirii iuvo. Platforma este înregistrată în Estonia, care este una dintre cele mai avansate pieţe europene de creditare şi investiţii P2P. Experienţele trecute indică faptul că investiţiile P2P sunt semnificativ mai rentabile decât profitul din alte instrumente financiare.

    Ca piaţă de creditare P2P, iuvo pune în legătură investitori care urmăresc rate ridicate de rentabilitate cu creditori din sectorul financiar nebancar, denumiţi de obicei ‘iniţiatorii’. Cu iuvo, investitorii pot investi în diferite tipuri de împrumuturi de la diverşi iniţiatori şi ţări. Investitorii îşi pot defini ei înşişi portofoliul, rata de rentabilitate preferată şi nivelul de risc.

    Platforma oferă un portofoliu bogat datorită iniţiatorilor de încredere cu care lucrează iuvo. Toţi iniţiatorii iuvo actuali şi viitori sunt instituţii financiare nebancare înregistrare care operează pe teritoriul Uniunii Europene. Fiecare instituţie este supusă unei analize amănunţite a portofoliului şi proceselor pentru a le oferi împrumuturi demne de încredere şi diverse investitorilor iuvo.

    În plus, marea majoritate a împrumuturilor iuvo este acoperită de aşa-numita ‘garanţie de răscumpărare’ care este furnizată de către iniţiator. Iniţiatorul creditului va răscumpăra 100% din fiecare împrumut care este nerambursat de 60 de zile. Acest instrument serveşte ca garanţie pentru fondurile fiecărui potenţial investitor.

    Mecanismul de investiţii alternative le permite investitorilor să cumpere părţi de împrumuturi acordate de instituţii financiare nebancare (iniţiatori). Procesul de investire este extrem de uşor datorită celei mai recente caracteristici integrate în platforma iuvo. Opţiunea ‘autoinvest’ vă distribuie rapid şi uşor capitalul între oricât de multe poziţii doriţi. Este o caracteristică convenabilă pentru investitorii care nu au suficient timp liber sau sunt nesiguri cu privire la deciziile lor de investiţii manuale.

    Caracteristica ‘autoinvest’ asigură distribuţia precisă a fondurilor investite, iar portofoliul poate fi activat oricând investitorii fac o depunere în conturile lor. Opţiunea este, de asemenea, potrivită pentru utilizatorii mai conservatori. Ea se bazează pe criterii predefinite, cum ar fi nivelurile de risc, termenul, tipul şi numărul de rate ale împrumutului şi alte condiţii pe care utilizatorii le pot stabili.

    Investitorii iuvo pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. Nu este nevoie decât să aibă un cont bancar UE activ înregistrat pe numele lor.

    Potenţialii investitori trebuie să aibă în vedere faptul că iuvo nu este un serviciu bancar şi fondurile investite prin intermediul platformei nu sunt garantate de lege. Serviciile oferte de iuvo nu sunt supravegheate de legislaţia care reglementează activitatea firmelor de investiţii.

  • DECIZIA care a luat prin surprindere pe toată lumea luată de Dragnea/Grindeanu. Este pentru prima oară în ultimul deceniu când se întâmplă asta

    „Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pentru investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt superoptimiste. Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la rectificările ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâmplă mereu“, comentează economistul Dragoş Cabat.

    DECIZIA care a luat prin surprindere pe toată lumea luată de Dragnea/Grindeanu. Este pentru prima oară în ultimul deceniu când se întâmplă asta

  • Guvernul lasă investiţiile pe seama mediului privat: investiţiile publice vor fi în 2017 cele mai mici de la aderarea la UE încoace

    Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020 – document explicativ care în­so­ţeşte bugetele anuale – vorbeşte des­pre cheltuieli de investiţii (în majoritate din buget şi din fonduri UE), de 34,4 mld. lei, dar, la ve­nituri, mizează pe 22 de miliarde de lei din fonduri ne­ram­­bursabile. Acest lucru poate însemna că, din buget, (scă­zând sumele aşteptate de la UE), ar urma să fie cheltuite pe investiţii 12 mld. lei – cea mai mică sume de la aderarea la UE încoace. 

    Pe de altă parte, acelaşi document arată, la un alt capitol, că în structură cheltuielile de investiţii din buget (cheltuielile de capital) vor fi de 2,47% din PIB, iar din fondurile UE de 1,56% din PIB, adică 20 mld. lei din fonduri publice şi 12 miliarde din banii UE. Chiar dacă scenariul in­vesti­ţio­nal real ar fi acesta din urmă, cheltuielile de capital tot vor fi ce­le mai mici încă de dinainte de aderare încoace – cel pu­­ţin din 2006, ultimul an pentru care Finanţele mai păs­trează date despre execuţiile bugetare anuale. (Rămâne ca astăzi Finanţele să publice execuţia pe 2016 şi atunci se va vedea structura cheltuielilor, inclusiv a investi­ţi­ilor.)

    Economiştii nu cred însă că ar exista bani chiar şi pentru aceste investiţii modeste ca pondere în PIB.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Brexit: Theresa May promite sprijin industriei britanice printr-un fond de strategie industrială

    Premierul Marii Britanii, Theresa May, va prezenta, luni, o strategie industrială nouă, realizată astfel încât să sprijine economia ţării după ieşirea din Uniunea Europeană, transmite BBC.

    Transportul şi energia se numără printre priorităţile identificate de autorităţi în vederea alinierii infrastructurii guvernamentale centrale cu priorităţile locale de creştere.

    Planul cuprinde domenii precum investiţii în ştiinţă, cercetare şi inovaţie, dezvoltarea aptitudinilor, îmbunătăţirea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri şi încurajarea comerţului.

    Theresa May intenţionează ca guvernul să ofere sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi ingineriei, dar şi în domeniul digital, urmând să fie investite 170 de milioane de lire pentru crearea de noi institute de tehnologie.

    Roboţii, inteligenţa artificială şi reţeaua de tehnologie mobilă 5G sunt unele dintre domeniile care ar putea beneficia de sprijin din partea unui fond de strategie industrial, scrie BBC.

    Un raport al propunerilor guvernamentale va fi lansat spre dezbatere, pentru a stabili modul în care guvernul poate sprijini mediul de afaceri şi cum poate numi instituţiile care să încurajeze inovaţia şi dezvoltarea abilităţilor.

    Premierul va lansa noua strategie la prima întâlnire a cabinetului, realizată la nivel regional, care va avea loc în nord-vestul Marii Britanii.

  • Proiectul de buget pe 2017: Investiţii de 4,2% din PIB, deficit bugetar sub 3%

    Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetare se estimează că vor ajunge la 254,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor atinge 278,8 miliarde de lei. Investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

    Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şipe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

    Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

    Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

    Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

    Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.

    – Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.

    – De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

    – Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

    – Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.

    – De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.

    – Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

    – Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

    – Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

    – La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

    – Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starbucks şi-a bugetat anul acesta investiţii de 3-4 milioane de euro în România şi vrea să deschidă între 10 şi 20 de noi cafenele

    Lanţul american de cafenele Starbucks, deţinut pe piaţa locală de compania poloneză AmRest, şi-a bugetat pentru următorii doi ani investiţii anuale de 3-4 milioane de euro în România. 

    Potrivit lui Mateusz Sielecki, managing director Starbucks Romania & Bulgaria, compania se va extinde  începând cu anul acesta cu între 10 şi 20 de unităţi pe piaţa locală. Investiţia medie într-o cafenea Starbucks se plasează între 350.000 şi 450.000 de euro.

    În contextul extinderii, Starbucks îşi  va dubla şi numărul de angajaţi, angajând circa 500 de persoane în intervalul menţionat. Compania va continua expansiunea în Bucureşti dar va intra anul acesta şi în două oraşe noi, despre care reprezentanţii companiei nu au dorit încă să ofere detalii. Până în prezent, cafenele Starbucks există şi în Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Iaşi. 

    Anul trecut, Starbucks a ajuns la 28 de unităţi pe piaţa locală. Potrivit managing directorului Starbucks, piaţa locală de cafea este estimată la 500 de milioane de euro, din care 1/4-1/5 este felia adusă de lanţurile de cafenele.

     

  • Guvernul a stabilit prime pentru şomeri şi stimulente pentru specialiştii din educaţie şi sănătate

    Noi măsuri pentru realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice în educaţie şi sănătate, o serie de facilităţi pentru atragerea specialiştilor în aceste domenii şi în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi pentru a încuraja încadrarea în muncă a şomerilor, au fost luatemiercuri de Guvern, printr-o Ordonanţă de urgenţă.

    Actul normativ adoptat pune în aplicare măsuri asumate prin Programul de Guvernare, urmând să fie incluse la finanţare în bugetul pentru acest an.

    Programul naţional de dezvoltare locală, extins cu 9500 de obiective de investiţii, majoritatea în domeniul educaţiei

    Astfel, Executivul a extins categoriile de investiţii care pot fi finanţate în cadrul Programului naţional de dezvoltare locală, punându-se mai mult accent pe domeniile învăţământ şi sănătate.

    Prevederile legale se referă la realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea, dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, respectiv creşe, grădiniţe, şcoli generale, licee, colegii naţionale, precum şi alte unităţi de învăţământ preuniversitar, înfiinţate potrivit legii; a unităţilor sanitare, inclusiv a spaţiilor afectate desfăşurării activităţii unor cabinete medicale de permanenţă; respectiv realizarea, modernizarea, reabilitarea de poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale. De asemenea, se pot construi, moderniza, reabilita sau extinde sistemele de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural.

    Pentru obiectivele de investiţii aflate în finanţare la 31 decembrie 2016, care constituie etapa I a Programului naţional de dezvoltare locală, se vor asigura fonduri, conform legii, până la finalizarea acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Randamente de 7,97% şi 4,14 % pentru două fonduri administrate de OTP Asset Management

    În ceea ce priveşte OTP Global Mix, datorită politicii flexibile de investiţii, managerii de fond au creat o structură diversificată a portofoliului, formată din acţiuni locale şi internaţionale, cât şi din obligaţiuni corporative. Managerii de portofoliu au mizat pe creşterea dobânzii de referinţă din SUA, investind în obligaţiuni corporative cu dobândă variabilă, cum ar fi cele emise de Goldman Sachs, Morgan Stanley, Wells Fargo, Ford etc.

    În plus, aprecierea USD faţă de Euro a adus creşteri în portofoliu. În zona acţiunilor, din 29 de companii deţinute la final de an, 26 au înregistrat creşteri faţă de preţul de achiziţie. Sectoarele companiilor care au adus cea mai mare performanţă sunt: construcţii (ex: Porr, Vinci), financiar (ex: Citi Bank, Banca Transilvania, BRD), farmaceutic (ex: Pfizer, AbbVie),  IT&C (ex: Apple, Alphabet, Samsung, Microsoft), bunuri discreţionare (ex: Louis Vuitton Moet Hennessy, Whirlpool, Daimler), industrie (ex: Boeing).

    Portofoliul fondului OTP Premium Return este bazat pe plasamente flexibile în acţiuni, obligaţiuni, certificate index, cât şi instrumente ale pieţei monetare, cu scopul de a obţine performanţe pozitive indiferent de mişcările pieţelor financiare, pe termen de cel putin 1 an. Managerii de portofoliu care administrează fondul au construit strategia acestuia pe baza unui portofoliu de companii de tip value (care prezintă valoare intrinsecă subevaluată de piaţă). Printre acestea se găsesc companii din sectorul IT&C (ex: Apple, Alphabet), farmaceutic (ex: Pfizer, Roche, Johnson&Johnson), bunuri de consum (ex: Whirlpool). De asemenea, pentru creşterea diversificării portofoliului, fondul a fost expus pe o serie de ETF-uri. Acestea urmăresc performanţa celor mai mari 50 de companii din lume, dar şi performanţa companiilor cu capitalizare mică din SUA. Managerii au mizat şi pe câteva companii româneşti care s-au aflat printre cele mai bune plătitoare de dividend în 2016 (ex: Conpet, Romgaz, Transgaz).

    O performanţă remarcabilă a înregistrat şi fondul OTP AvantisRO, bazat pe investiţii preponderent în acţiuni romȃneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti. OTP AvantisRO a obţinut un randament de 7.59% în 2016, mizȃnd pe investiţii în companii solide, cu o politică constantă de dividend.

    „Pornind de la profilul de risc mediu al investitorilor în fondurile OTP Asset Management Romȃnia, echipa noastră de investiţii are ca obiectiv maximizarea profitului generat în condiţii de risc cȃt mai scăzut. Datorită filozofiei investiţionale prudente, în unele momente, managerii de portofoliu pot alege să sacrifice o parte din cȃştigul potenţial, pentru a diminua riscurile posibile. Abordarea noastră este una pe termen lung, cautȃnd continuu să identificăm şi să aducem valoare pentru clienţii noştri.”, declară Dan Popovici, CEO OTP Asset Management Romȃnia SAI S.A..

     

     

  • 540 de locuinţe, obiectivul de vânzări al dezvoltatorului Cosmopolis pentru 2017

    Opus Land Development, dezvoltatorul Cosmopolis, cel mai mare proiect rezidenţial din zona de nord a Bucureştiului, are ca obiectiv în acest an vânzarea a 540 de noi locuinţe. 

    „Obiectivul nostru pentru 2017 este să menţinem vânzările anului trecut, cu o uşoară creştere, şi să ajungem la 540 de locuinţe vândute. Anul trecut am vândut 470 de unităţi cu o valoare totală de 30 de milioane de euro şi am înregistrat o creştere în vânzări de 10% raportat la anul 2015. Anul acesta, continuăm să investim atât în infrastructură, cât şi în dezvoltarea generală a Cosmopolis.”, a declarat Ahmet Buyukhanli, CEO Opus Land Development.  

    2.300 de locuinţe sunt finalizate în acest moment în cadrul Cosmopolis, comunitatea numărând peste 4.500 de locuitori. Preţul de vânzare al locuinţelor din Cosmopolis pleacă de la 35.000 de euro şi ajunge până la 150.000 de euro, excluzând vilele personalizate. Din totalul unităţilor puse la vânzare anul trecut, studiourile şi apartamentele cu două camere au fost cel mai bine primite în rândul cumpărătorilor, cu un procent de 58%, urmate de vile cu 27% şi de apartamentele cu trei camere, cele din urmă având un procent de 15% în totalul vânzărilor.

    În cadrul complexului rezidenţial, a fost construit anul trecut şi strip mall-ul Cosmopolis Plaza, în urma unei investiţii de 2,2 milioane de euro. Acesta are deja deschise magazine dedicate celor mici, o farmacie, o curăţătorie, un pet-shop, magazine de îmbrăcăminte, un supermarket, o cofetărie, un magazin de amenajări interioare, unul de produse bio, un beauty salon şi alte spaţii destinate serviciilor. Strip mall-ul dispune şi de o parcare proprie. Alte magazine se vor deschide în 2017, urmând ca în luna aprilie, gradul de ocupare a spaţiilor comerciale să fie în proporţie de 90%. Pe lângă strip mall, locuitorii din Cosmopolis beneficiază şi de facilităţi precum o grădiniţă, o şcoală primară, un parc, o plajă privată pe malul lacului din apropierea ansamblului, şapte piscine exterioare, terenuri exterioare de baschet, fotbal şi tenis, restaurant şi mai multe terenuri de joacă pentru copii. În plus, rezidenţii au transportul asigurat până la staţiile de metrou Pipera şi Aurel Vlaicu, prin linii de microbuz care circulă permanent, din 30 în 30 de minute.