BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Berlinul regretă anumite erori din timpul angajării germane în Afganistan

    “Se pare că cea mai mare greşeală a noastră a fost să creăm prea multe aşteptări şi să nu facem suficient în acest sens”, scrie Steinmeier într-un articol publicat în săptămânalul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, în contextul retragerii forţelor NATO, prevăzute pentru sfârşitul lui 2014, din această ţară devastată de război.

    În pofida progreselor, Afganistanul este cangrenat în continuare de un trafic de droguri înfloritor şi de o corupţie endemică, scrie el.

    În mai multe provincii, şefi războinici se află la putere, iar violenţa face ravagii, a constatat ministrul, subliniind că extremiştii talibani “au fost mult timp subestimaţi ca actori politici”.

    Şeful diplomaţiei germane insistă totuşi asupra faptului că angajamentul NATO în această ţară nu ar trebui să fie considerat un eşec, subliniind că, în comparaţie cu situaţia din Siria şi Irak, “rezultatele în Afganistan sunt destul de onorabile”.

    Germania a fost al treilea contributor cu trupe la Misiunea NATO în Afganistan (ISAF), după Statele Unite şi Marea Britanie.

    După încheierea misiunii de luptă a NATO, în decembrie, 9.800 de militari americani şi 3.000 provenind din Germania şi Italia vor fi staţionaţi pentru a susţine forţele afgane până în 2016.

    Potrivit ediţiei de duminică a săptămânalului german Der Spiegel, cancelarul german Angela Merkel s-a declarat deschisă ca această misiune să dureze, eventual, mai mult timp, în faţa deputaţilor reuniţi într-o Comisie parlamentară însrcinată cu afaceri externe.

  • Zona euro: Nu daţi banii pe prostii

    Premierul francez Manuel Valls, promotor al unui buget “contra austerităţii” pentru 2015, a afirmat aproape sfidător că ţara sa îşi va reduce deficitul şi datoria în ritmul în care poate, “fără a ne pierde din vedere priorităţile”, iar premierul italian Matteo Renzi a avertizat Berlinul că reţeta sa de austeritate impusă întregului continent stimulează instabilitatea politică, odată cu ascensiunea partidelor populiste şi de extremă dreapta, atâta vreme cât perspectivele de redresare economică nu se ameliorează.

    FMI a redus deja prognoza de creştere economică pentru zona euro, de la 1,1% în raportul din aprilie la 0,8% în raportul publicat zilele trecute, avertizând că zona euro ar putea intra în a treia recesiune din ultimii cinci ani. Fondul a cerut iarăşi Germaniei să pună la bătaie fonduri bugetare pentru stimularea economiei sale, în special prin investiţii publice în proiecte de infrastructură, şi a avertizat din nou că statele zonei sunt “captive” într-un model de creştere economică foarte slabă.

    Deocamdată, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au anunţat doar că obiectivul lor este atingerea unui buget echilibrat, susţinuţi atât de alegătorii majoritari de centru-dreapta din Germania, cât şi de aliaţi tradiţionali ca Olanda, Austria, ţările baltice sau scandinave, care împărtăşesc ideea că dacă Germania a putut să taie cheltuielile sociale şi totuşi să aibă creştere economică în ultimii ani, şi restul ţărilor ar trebui să facă la fel.

    Pentru adepţii austerităţii, un exemplu de succes invocat este redresarea fiscală a Greciei, prima economie-problemă a zonei euro, redresare care se desfăşoară în continuare fără să mai determine manifestaţii violente de protest sau căderi de guverne. Proiectul de buget al Greciei pentru 2015, care a fost aprobat de troica CE-BCE-FMI şi va fi pus în dezbatere publică în noiembrie, vizează un deficit fiscal de 0,2% din PIB, faţă de 0,8% estimat pentru anul acesta, o creştere economică de 2,9%, o reducere a şomajului la 22,5% de la nivelul actual de 27% şi reducerea de la 175% la 160% din PIB a datoriei publice. Anul acesta, economia elenă este anticipată să crească, după şase ani de recesiune, cu 0,6%. Programul de investiţii pentru anul viitor are în vedere cheltuieli de 6,8 mld. euro, din care 6,1 mld. euro vor fi distribuite pentru proiecte cofinanţate de UE.

    Guvernul grec ar urma să acorde şi o serie de facilităţi fiscale, mărind numărul ratelor în care grecii îşi pot plăti ratele către stat, iar cca 540 mil. euro sunt prevăzute pentru compensarea tăierilor de salarii şi pensii din anii de austeritate. Cât priveşte finanţarea statului, aceasta ar urma să se facă prin emisiuni de obligaţiuni pe 7 şi 10 ani. În următoarele săptămâni va fi adoptată şi legislaţia pentru reglementarea plăţilor restante ale companiilor şi ale gospodăriilor către fondurile de pensii, fisc şi bănci, care ar urma să includă şi o nouă lege a falimentului personal.

  • Moştenitorii soţiei lui Joseph Goebbels, CEA MAI BOGATĂ familie a Germaniei. Ce avere au rudele apropiatului lui Hitler

    Copiii lui Harald Quandt, fiu al soţiei lui Goebbels dintr-o altă căsnicie, au în prezent o avere netă de aproximativ 24,5 miliarde de lire sterline (31,18 miliarde de euro), scrie dailymail.co.uk.

    Familia Quandt, care deţin 46,7 la sută din acţiunile producătorului german BMW, i-au depăşit la avere pe fondatorii lanţurilor de supermarket Lidl şi Aldi, lideri în topul bogaţilor naţiunii de-a lungul ultimului deceniu, potrivit revistei Manager.

    Una dintre cele mai influente femei ale regimului nazist, Magda Goebbels, s-a căsătorit cu aliatul lui Adolf Hitler în 1931. Cu zece ani în urmă, Magda se căsătorise cu Günther Quandt, cei doi având un fiu pe nume Harald.

    În 1929, Magda l-a părăsit pe Quandt şi s-a căsătorit cu Goebbels doi ani mai târziu. Hitler a fost cavalerul lor de onoare. Harald Quandt a trăit cu mama sa şi cu Goebbels înainte să se înroleze în armata germană, în 1939. Harald a fost şi într-o tabără a prizonierilor britanici de război în Libia, până când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, din buncărul din Berlin al lui Hitler.

    “E probabil ca tu să fii singurul care poate continua tradiţia familiei noastre”, a scris Magda atunci. La scurt timp după trimiterea scrisorii, aceasta şi Goebbels şi-au omorât cei şase copii, după care s-au sinucis când forţele sovietice încercau să pătrundă în buncăr.

    Harald şi fratele său vitreg Herbert au moştenit mai târziu averea familiei Quandt, construită prin producţia de arme şi rachete pentru nazişti, potrivit The Times.

    Herbert a împiedicat prăbuşirea BMW în anii ’60 după susţinerea unor noi modele de automobile, iar succesul uriaş înregistrat de atunci de către companie i-a ajutat pe cei doi să urce treptat în clasamentul bogaţilor din Germania.

    Harald a murit într-un accident de avion în 1967, în Italia, iar Herbert a murit în 1982.

    Fiicele lui Harald Quandt, Coleen-Bettina Rosenblat-Mo, în vârstă de 51 de ani, Anette-Angelika May Thies, de 59 de ani, Gabriele Quandt, de 61 de ani, şi Katarina Geller-Herr, de 62 de ani, s-au păstrat departe de atenţia publică, în ciuda averii lor.

     

    Cine a fost Ministrul Propagandei naziste Joseph Goebbels

    Goebbels a fost unul dintre cei mai importanţi şi influenţi oameni din Germania nazistă. Hitler l-a numit la conducerea aparatului de propagandă al partidului în 1929, oferindu-i un rol esenţial în implementarea agendei dictatorului.

    Joseph Goebbels a organizat atacuri împotriva evreilor, le-a interzis accesul în lumea artei şi a presei, a cenzurat ştirile şi a susţinut filmele de propagandă nazistă.

    Odată ce al Doilea Război Mondial s-a întors în favoarea Aliaţilor, Goebbels a intensificat propaganda cu scopul de a convinge poporul german de ideea de “război total” şi de mobilizare.

    Apropiatul lui Hitler şi soţia sa şi-au pus capăt vieţii, după ce şi-au omorât cei şase copii cu pastile de cianură la o zi după ce Hitler s-a sinucis în 1945.

     

    Topul bogaţilor Germaniei

    1. Familia Quandt – acţionari la BMW – 31,18 miliarde euro

    2. Familiile Karl Albrecht şi Heister – proprietari Aldi Sued – 18,3 miliarde euro

    3. Familia Schaeffer – producători de rulmenţi cu bile – 17,6 miliarde euro

    4. Theo Albrecht Jr. – proprietar Aldi Nord – 16,5 miliarde euro

    5. Dieter Schwartz – proprietar Lidl – 14,5 miliarde euro.

  • O nouă grevă la Lufthansa în Germania, în domeniul transportului de marfă

    Piloţii de la Lufthansa Cargo, activitatea de transport de mărfuri a grupului, vor înceta lucrul miercuri la ora locală 3.00 (4.00, ora României), fără întrerupere, până joi la ora locală 22.30 (23.30, ora României) şi “nu vor opera niciun zbor cu plecare de pe aeroporturile germane”, a anunţat Cockpit într-un comunicat.

    Sindicatul a efectuat deja patru greve de la sfârşitul lui august şi până în prezent, după încetarea negocierilor cu conducerea grupului Lufthansa asupra modalităţilor de pre-pensionare a piloţilor. Ultima grevă, pe 30 septembrie, care a afectat zboruri de lung curier, s-a soldat cu anularea a aproximativ 50 de zboruri şi a afectat aproximativ 20.000 de pasageri.

    Conflictul dintre Lufthansa şi piloţi durează de mult timp, dar s-a transformat într-un “dialog al surzilor” în ultimele săptămâni, cele două părţi păstrându-şi poziţiile şi respingându-se reciproc din cauza grevelor.

    “Deoarece conducerea Lufthansa se încăpăţânează de luni de zile să menţină cerinţe maximale, sindicatul se vede nevoit să treacă la noi acţiuni”, subliniază Cockpit.

    “Lufthansa s-a dovedit pregătită de un compromis în negocieri cu organizaţia Cockpit şi a propus negocieri asupra problemelor aflate în litigiu. În acest condiţii, acest nou apel la încetarea lucrului nu este nici de înţeles şi nici rezonabil”, a reacţionat grupul într-un comunicat separat.

    Lufthansa a anunţat deja că 21 de zboruri sunt programate să decoleze din Frankfurt în perioada în care este anunţată greva. Grupul va prezenta miercuri un plan alternativ, se arată în comunicat.

  • Berlinul reia vânzările de armament către state arabe – presă

    Conform publicaţiei din Munchen, care citează un document al Comisiei pentru Afaceri economice din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului) referitor la o reuniune a Consiliului federal de securitate, aceste livrări – blindate, diverse sisteme de armament etc. – sunt destinate unor ţări precum Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Algeria.

    Cotidianul adaugă de asemenea că Iordania şi Sultanatul Oman au primit mitraliere, iar Kuwaitul lansatoare de grenade.

    Aceste livrări ar fi fost autorizate de Consiliul federal de securitate, la care participă, printre alţii, cancelarul Angela Merkel, ministrul Economiei şi vicecancelarul Sigmar Gabriel, ministrul Afacerilor Externe Frank-Walter Steinmeier şi ministrul Apărării Ursula von der Leyen.

    Sueddeutsche Zeitung evocă de asemenea criticile formulate de opoziţie. Jan van Aken, un deputat din partea Die Linke (stânga radicală), a apreciat că Sigmar “Gabriel este evident în genunchi în faţa lobby-ului pentru armament”.

    În august, Sigmar Gabriel a făcut apel la industria apărării să se repoziţioneze şi să se consolideze, confirmând intenţia sa de a încadra foarte strict exporturile de armament, chiar şi în detrimentul pieţei locurilor de muncă. El dorea în special ca Germania să înceteze să mai exporte spre ţări din Peninsula arabă, în special spre Arabia Saudită, un client important.

    Legea germană interzice exporturile de arme spre ţări terţe, adică în afara Uniunii Europene sau partenerilor NATO, dar permite excepţii de la caz la caz.

    În 2013, Guvernul german a autorizat exporturi de armament în valoare de 5,8 miliarde de euro, dintre care 62 la sută în ţări care nu fac parte din NATO, în special Algeria, Qatar şi Arabia Saudită.

  • Centrul Wiesenthal transmite Germaniei numele a 80 de nazişti care ar putea fi în viaţă

    “Am transmis justiţiei germane o listă cu 80 de membri ai Einsatzgruppen”, a declarat Zuroff pentru AFP la Ierusalim.

    Comandourile paramilitare Einsatzgruppen ar fi responsabile de moartea a peste un milion de evrei în teritoriile cucerite din fosta Uniune Sovietică, în Polonia şi Europa de Est, a precizat centrul Wiesenthal într-un comunicat.

    Cei 76 de bărbaţi şi patru femei, ale căror nume au fost comunicate miniştrilor germani ai Justiţiei şi Internelor sunt cu toţii născuţi între 1920 şi 1924 (prin urmare aveau cel mult 21 de ani la sfârşitul războiului) şi sunt “suspecţii care au cea mai mare şansă să fie în viaţă şi într-o stare de sănătate bună pentru a fi urmăriţi în justiţie”, a declarat el.

    Dincolo de membrii Einsatzgruppen, “noi considerăm că 2 la sută dintre foştii criminali nazişti sunt în continuare în viaţă şi aproape jumătate pot fi judecaţi”, a declarat Zuroff.

    Einsatzgruppen, formate sub conducerea lui Reinhard Heydrich, unul dintre principalii arhitecţi ai Holocaustului, au jucat un rol preponderent în punerea în aplicare a “soluţiei finale”.

    Ei au fost folosiţi mai întâi pentru a opri comuniştii cehi sau opozanţii germani şi pentru a elimina elemente “indezirabile” din rândul populaţiei germane. Ulterior, ei şi-au extins faptele – comise în principal împotriva populaţiei civile – atacând elitele poloneze apoi evreieşti, comuniştii sovietici şi romii.

  • Un oraş din Germania va folosi persoanele dependente de alcool şi droguri pentru a curăţa străzile

    Deumită “Pick up” dar deja supranumită “Faci curat pentru bere”, operaţiunea va fi supravegheată de asistenţi sociali şi se va desfăşura în jurul gării centrale din acest oraş, unde se adună drogaţi, alcoolici şi persoane fără adăpost.

    Şase persoane vor începe să cureţe străzile şi să strângă gunoaiele pentru 1,25 euro pe oră, o masă caldă şi trei sticle de bere, precum şi ţigări pentru fumători, afirmă cotidianul Die Welt.

    Proiectul a generat deja critici vehemente din partea asociaţiilor pentru ajutorarea celor fără adăpost care denunţă “o muncă la preţ redus”. Ele s-au întrebat şi dacă este corect să li se ofere alcool unor persoane dependente pe bani publici.

    Responsabilii proiectului Suchthilfe Direkt susţin însă că această operaţiune, deja desfăşurată la Amsterdam (Olanda), urmăreşte reintegrarea în societate a persoanelor dependente de alcool şi droguri.

    “Participanţii la proiect sunt persoane care au nevoie de o structură zilnică pentru a se pune pe picioare” a asigurat coordonatorul campaniei, Oliver Balgar, pentru cotidianul Bild.

    Obiectivul este să li se permită acestor persoane să intre în contact strâns cu serviciile sociale sau medicale care le pot acorda ajutor pe viitor.

    Majoritatea sunt persoane fără un loc de muncă de multă vreme, foarte dependente şi în cazul cărora terapiile au eşuat, a precizat organizaţia într-un comunicat.

  • Piloţii companiei aeriene Lufthansa sunt în grevă, fiind afectaţi circa 20.000 de pasageri

    Greva a început la ora 6.00 GMT (9.00, ora României) şi va dura până la ora 21.00 (24.00, ora României). Sunt afectate curse aeriene pe trasee lungi, operate cu avioane de tip Airbus A380, Boeing B747, Airbus A330 şi Airbus A340.

    În total, 25 de curse aeriene din totalul de 57 au fost anulate la Frankfurt.

    “Situaţia la Frankfurt este foarte calmă, pare a fi o zi normală“, a comunicat Lufthansa, exprimând speranţa că cele 32 de curse aeriene rămase se vor derula normal.

    Aproximativ 20.000 de pasageri sunt afectaţi de grevă.

    Sindicatul piloţilor, Cockpit, a organizat până acum alte trei greve de câteva ore, anulând circa 500 de zboruri.

  • Angela Merkel nu exclude posibilitatea modificării cooperării cu Rusia în domeniul energiei

    “Va fi normal să reexaminăm politica noastră energetică pe termen mediu şi lung dacă valorile fundamentale vor fi în continuare încălcate”, a răspuns Merkel la o întrebare privind cooperarea cu Rusia în domeniul energiei.

    Merkel a insistat că Rusia, Uniunea Europeană şi Germania nu au interesul de a întrerupe cooperarea.

    “Este în interesul tuturor părţilor să continuăm cooperarea”, a spus cancelarul german.

    “Aproape toate statele europene sunt legate de Rusia în privinţa aprovizionării cu energie. Pentru Germania, dependenţa de gazul rusesc este de 38%, alte ţări au o dependenţă de 100%”, a amintit liderul de la Berlin.

  • Piloţii Lufthansa intră în grevă marţi, pe zboruri de lung curier cu plecare din Frankfurt

    “Piloţii Lufthansa vor înceta lucrul pe 30 septembrie începând de la ora (locală) 8.00 (9.00, ora României) şi până la ora (locală) 23.00 (miercuri, 0.00, ora României) pe zborurile de lung curier asigurate de către avioane de tip Airbus A380, Boeing B747, Airbus A330 şi Airbus A340 şi nu vor opera niciun zbor cu plecare de pe aeroportul din Frankfurt“, se arată într-un comunicat.

    “Având în vedere faptul că conducerea Lufthansa nu a prezentat încă vreo ofertă în vederea unui compromis, ne vedem obligaţi să luăm măsuri suplimentare”, subliniază sindicatul, care se declară totodată deschis unor negocieri.

    Cockpit a avertizat joi că intenţionează să organizeze alte greve, după un nou eşec al unor negocieri cu conducerea grupului Lufthansa asupra modalităţilor de ieşire la pensie a piloţilor.

    Aceasta va fi a patra grevă organizată de către sindicat de la sfârşitul lui august încoace.