“Anticipăm că banca centrală va calibra poziţia politicii monetare, în baza dinamicii presiunilor inflaţioniste de bază, inflaţiei proiectate peste un an şi riscurilor privind proiecţia de inflaţie. Ne aşteptăm ca banca centrală să reducă dobânda de politică monetară cu 50 puncte de bază (0,5 puncte procentuale) în primul semestru din 2012. Nu poate fi exclusă o reducere cu 25 puncte de bază în ianuarie, dacă nu se vor manifesta turbulenţe puternice pe pieţele externe la acel moment”, se arată într-o analiză Raiffeisen. Preţurile de consum au crescut în noiembrie cu 0,42% faţă de octombrie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,44%, de la 3,6% în octombrie. Inflaţia a stabilit în septembrie şi noiembrie două noi minime după 1990, de 3,45%, respectiv 3,44%, datorită dispariţiei efectului anualizat al majorării TVA de la 19% la 24% în iulie 2010.
Tag: financiar
-
Euro a scăzut la minimul ultimilor 10 ani faţă de yen
Euro s-a depreciat cu 0,1%, la 1,2922 dolari, după ce a atins pe pieţele asiatice un minim de 1,2887 dolari, cel mai redus din 10 ianuarie, când moneda unică a înregistrat cel mai scăzut curs din acest an, de 1,286 dolari. Euro a atins totodată minimul ultimilor 10 ani faţă de moneda japoneză, coborând la 100,33 yeni, din cauza vânzărilor de valută derulate de investitorii retail japonezi şi de exportatori.
-
UniCredit: România va lua anul viitor bani de la FMI şi ar putea cere suplimentarea fondurilor
Analiştii grupului bancar italian au înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru România de la 2,5% la 1,4% pentru anul următor şi de la 3,1% la 2,5% pentru 2013. “Ne aşteptăm ca Serbia şi România să continue cu programele preventive anul viitor, România urmând să tragă fonduri şi posibil să ceară o suplimentare a programului financiar”, se arată într-un raport financiar al UniCredit.
-
Franks: Suntem îngrijoraţi de probabilitatea revenirii presiunilor asupra leului
“În mod cert, noi dorim ca banca centrală să adopte o atitudine prudentă în politica monetară din viitor. Şi motivul pentru care recomandăm prudenţă este că suntem îngrijoraţi de posibilitatea revenirii presiunilor pe curs şi ieşiri de capital”, a spus Franks, întrebat dacă banca centrală ar trebui să continue procesul de reducere a ratei dobânzii de politică monetară. BNR a anunţat marţi un curs de referinţă de 4,3125 lei/euro, în scădere cu 0,21 bani faţă de nivelul anterior. Astfel, cursul a coborât la nivelul minim din ultimele două luni. O paritate mai redusă decât cea de marţi a fost afişată de BNR la 10 octombrie, când cursul a fost de 4,3053 lei/euro.
-
Deficitul structural al Românei va coborî la 0,1% din PIB în 2012, în limita cerută de UE
“Când facem calcule privind deficitul bugetar (raportat la PIB – n.r.), noi calculăm totodată şi cât ar însemna acest procent dacă economia ar creşte cu o rată normală. Rezultatul este ceea ce noi numim deficit structural. În perioadele de boom, deficitul structural este mai mare decât cel bugetar, dar dacă apar dificultăţi economice, deficitul structural devine mai mic decât cel bugetar”, a declarat Franks pentru MEDIAFAX. Autorităţile române şi instituţiile internaţionale au luat în calcul un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an şi de 1,9% din PIB pentru anul viitor.
-
Franks: Este puţin probabil ca o bancă din România să cadă
Întrebat dacă acordul cu instituţiile internaţionale este suficient pentru situaţia în care o bancă din România ar da faliment, Franks a afirmat că un astfel de scenariu este puţin probabil, iar dacă totuşi s-ar întâmpla, suma disponibilă din acord ar putea creşte în foarte scurt timp. “Există riscuri (…) dar nu, scenariul pe care l-ai descris nu are o probabilitate mare. Dacă ne-am afla într-o problemă severă, este posibil să extindem valoarea aranjamentului stand-by într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu aprobarea boardului. Acest lucru a mai fost făcut şi în alte ţări”, a declarat Franks pentru MEDIAFAX.
-
Cel mai profitabil fond mutual a adus de două ori mai mulţi bani decât dobânda la bancă
Cele peste 60 de fonduri mutuale active pe piaţa locală au ajuns în prezent la active de 6,748 de miliarde de lei, înregistrând astfel o creştere de 23% faţă de începutul anului. Ritmul de creştere al activelor din acest an este de aproape trei ori mai mic decât avansul record de 63% din 2010.
Numărul de investitori a crescut cu 11.956, până la un total de 233.818 clienţi la 20 decembrie, potrivit datelor colectate de ZF de la administratorii de fonduri. În 2010, fondurile mutuale au atras peste 57.400 de noi investitori, însă anul trecut pieţele financiare erau departe de starea de încordare în care au fost pe parcursul acestui an, cauzată de situaţia incertă a Greciei, dar şi de îngrijorările cu privire la viitorul zonei euro.
-
Franţa crede că Marea Britanie va participa la finanţarea FMI, deşi Londra a respins propunerea
“Nu am nicio îndoială că britanicii vor susţine FMI, din moment ce un număr mare de ţări G20 vor contribui. Marea Britanie nu vrea să salveze direct zona euro, dar dacă este vorba de susţinerea FMI, de consoliodarea FMI, vor accepta propunerea”, a declarat marţi la un post de televiziune purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Valerie Pecresse. Miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat luni propunerea de a consolida resursele FMI cu 150 miliarde euro, însă ţinta de 200 miliarde euro la nivelul UE propusă în urma summit-ului din 9 decembrie pare greu de atins după ce guvernul britanic a decis să nu participe la efort.
-
BCE: Riscul ca două mari bănci din zona euro să intre simultan în default a crescut
Probabilitatea ca două sau mai multe bănci să intre simultan în default în următorii doi ani era aproape nulă la începutul lui 2007, a atins apoi un vârf de 15%, iar în prezent se află la un maxim de 25%. “Creşterea din ultimele şase luni a probabilităţii ca una sau mai multe bănci mari din zona euro să intre în default a fost mai rapidă şi mai puternică decât în trecut, iar indicatorul privind riscul sistemic a atins maxime nemaiîntâlnite de la lansarea sa, în 2007”, se arată în raportul referitor la riscurile legate de stabilitatea financiară din zona euro.
-
FMI a aprobat a treia evaluare a acordului şi pune la dispoziţia României încă 480 milioane de euro
La precedenta evaluare a acordului, FMI a decis ca România să poată trage o tranşă cu o valoare identică (480 milioane euro), până în prezent fondurile puse la dispoziţia autorităţilor române, în caz de urgenţă, însumând circa 1,5 miliarde euro. În ultima scrisoare de intenţie către FMI, obţinută de MEDIAFAX, Guvernul a convenit ca lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar să fie din nou substanţial extinsă, de la 10 la 27 de societăţi, după ce iniţial a fost restrânsă în proporţie similară.