BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 100 de magazine de haine în următorii trei ani în România

    10 magazine noi s-au alăturat deja anul acesta reţelei LPP în România, care operează în România mărcile Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay. Astfel, reţeaua a ajuns la 21 de spaţii, 16 dintre ele fiind deschise de mai puţin de un an, de când conducerea firmei a fost preluată de Alina Bistreanu.

    „Mega Mall este primul cetru comercial în care vom fi prezenţi cu toate cele cinci branduri din portofoliu.“ LPP are în România 220 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul trecut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România. 
     

  • Anunţul făcut azi de LIDL: inaugurează un alt magazin la Suceava

    Lidl are în prezent peste 4.200 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Retailerul german şi-a asigurat o poziţie importantă pe piaţa din România în 2011 după ce a preluat în februarie 2010 reţeaua de magazine de tip discount Plus, după ce discuţiile au început încă din 2009. La începutul anului oficialii Lidl au anunţat că vor deschide în 2015 peste zece unităţi, urmând a se apropia de pragul de 200 de magazine de tip discount în România. În prima parte a anului nemţii au mers prudent cu deschiderile, însă în ultima lună şi–au adăugat pe hartă unităţi noi la Suceava, Craiova, Hunedoara şi Floreşti (judeţul Cluj).

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • Carrefour deschide cel de-al doilea supermarket din Oradea

    Carrefour deschide joi, 10 decembrie 2015, un nou supermarket în Oradea, astfel numărul total de magazine de acest fel ajunge la 105, potrivit comunicatului dat publicităţii de către companie.

    Noul supermarket, Market Strada Cazaban, se află pe strada Cazaban şi are o suprafaţă de 600 m² unde vor lucra 26 de angajaţi. Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 9.500 de produse, iar oferta include peste 1000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale, potrivit reprezentaţilor companiei.

    Magazinul propune o gama de produse din segmentele snaking, bacanie, produse vrac bracanie şi congelate, bauturi racoritoare şi vitrină caldă, dar şi articole pentru casa, şi electrocasnice mici.  

  • Retaileri consacraţi în mediul online mizează acum pe magazine fizice

    CONTEXTUL
    Vânzările de flori în România se împart în mod egal între cele „la negru“ şi cele fiscalizate, având o valuare anuală estimată la 100 de milioane de euro. Afacerea Floria, un magazin online de flori, a fost fondată în urmă cu cinci ani de antreprenorul Mugur Frunzetti, care a vândut-o în 2013 către Zürich Broker.

    DECIZIA
    Încă de la momentul preluării afacerii, „aveam în gând trecerea din online în offline“, spune Andreea Uceanu, director general al Floria În Stradă. În martie 2015, Floria a deschis o florărie în Bucureşti, iar recent a inaugurat un alt spaţiu, în piaţa Dorobanţi din Capitală, un concept diferit, care reuneşte sub acelaşi acoperiş, pe lângă flori şi plante deosebite, cadouri create de artişti locali.

    EFECTELE
    Reprezentanţii companiei estimează că Floria În Stradă din Dorobanţi va ajunge la break-even în numai şase luni, în condiţiile în care în acest spaţiu au fost investiţi 200.000 de euro, „o sumă uriaşă în raport cu piaţa florăriilor din România“, afirmă Andreea Uceanu. Anul trecut firma a înregistrat vânzări de 1 milion de euro, dintre care 75% prin intermediul platformei online. În primele nouă luni ale acestui an cifra de afaceri a ajuns la 1,3 milioane de euro, iar previziunile pentru 2016 se referă la un plus de minimum 20% faţă de rezultatele din 2015.

    “Încă de când am preluat afacerea Floria, în 2013, aveam în gând trecerea din online în offline. Însă înainte de a face pasul în offline, am vrut să se ne consolidăm poziţia pe zona florăriilor online, aşa că anul trecut ne-am focalizat pe acest obiectiv“, spune Andreea Uceanu, director general al Floria În Stradă. În urmă cu doi ani, Floria avea opt angajaţi, iar acum numărul acestora este de cinci ori mai mare.

    În primăvara acestui an Floria a făcut primul pas spre comerţul cu magazine fizice, deschizând un spaţiu în Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. „După aceea ne-am dat seama că ne dorim de fapt să propunem mai mult decât o florărie“, explică Uceanu, care povesteşte că astfel a început lucrul la un nou concept de retail, care a fost pus în practică în spaţiul Floria În Stradă, de la Piaţa Dorobanţi din Bucureşti. „Acesta este modelul de florărie pe care dorim să îl extindem în ţară: o florărie cu aer contemporan, premium, în care se regăsesc, pe lângă flori şi plante deosebite, cadouri create de artişti locali“, spune reprezentanta Floria. În spaţiu sunt expuse deopotrivă flori, dar şi cărţi scrise de autori români contemporani (ca Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Liliana Nicolae), vinuri alese din cramele româneşti şi obiecte de decor semnate de designeri români, ca Mădălina Andronic (vaze unicat), Roşca’s (rame foto de tip muzeal), Patzaikin (vase inspirate de Delta Dunării), Ubikubi (vaze You’ve got flowers), NoTime (ceas realizat manual), Maria Filipescu (bijuterii).

    De la momentul în care a prins contur ideea şi până la inaugurarea spaţiului au trecut şase luni şi a fost necesară o investiţie de 200.000 de euro, iar reprezentanţii Floria, afacere controlată de Zürich Broker de doi ani, se aşteaptă ca într-un interval de patru până la opt luni magazinul să ajungă la break-even. Dezvoltarea unei reţele de francize vizează oraşele cu peste 100.000 de locuitori, iar Andreea Uceanu spune că francizaţii „sunt antreprenori care vor să investească, dar nu se află la primul business, ci au deja cunoştinţe despre administrarea unei afaceri, sau experienţă anterioară în management“. Potrivit estimărilor Floria, anul viitor ar putea avea deja francize în 2-3 oraşe mari, în a doua perioadă a anului, „după ce trece perioada de vârf din februarie – martie, când în afacerile cu flori este «sesiunea de examene»“. Discuţiile pentru acordarea francizelor au început deja; investiţia necesară pentru demararea unei afaceri sub umbrela Floria se ridică la 50.000 de euro, sumă care include costurile de amenajare şi dotare a spaţiului şi stocul iniţial. Florăriile francizate din ţară vor gestiona şi comenzile primite online pentru zona respectivă; în Bucureşti modelul este diferit, există echipe separate pentru online şi offline.

    Anul trecut, vânzările companiei s-au plasat la 1 milion de euro, din care 75% prin intermediul platformei online, diferenţa fiind reprezentată de contractele pentru evenimente corporate, personale şi aranjamente florale pentru firme. În primele nouă luni din 2015, încasările Floria s-au plasat la 1,3 milioane de euro, iar previziunile pentru anul viitor vizează un plus de minimum 20% faţă de rezultatele pentru întregul 2015.

    Piaţa vânzărilor de flori este evaluată la 100 de milioane de euro pe an, din care circa jumătate sunt fiscalizate, iar restul se desfăşoară „la negru“. Dezvoltarea afacerilor din mediul online dar şi a reţelelor are un efect direct asupra trecerii vânzărilor din zona neagră sau gri spre cea fiscalizată.

    Piaţa este foarte fragmentată, existând puţine reţele şi date concrete despre numărul de florării. La nivelul ţării există însă, de pildă, circa 4.000 de farmacii, iar numărul florăriilor nu pare a fi mai mic. Sunt şi afaceri cu vechime, cum e cazul reţelei Iris din Capitală, cu nu mai puţin de 12 florării care au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 3,7 milioane de lei, în creştere faţă de 3,2 milioane de lei în 2013.

    Tot în online a început şi afacerea Flori de Lux, fondată de antreprenorul Marius Dosinescu, în 2003, care a ajuns anul trecut la rulaje de circa 900.000 de euro. În iulie 2013 grupul FlorideLux s-a extins la nivel global, prin afilierea la 1800Flowers.com şi alăturarea la cea mai mare reţea de florării din lume, Bloomnet, lucru ce permite şi livrarea rapidă de buchete oriunde în lume. Şi Flori de Lux a făcut pasul către magazinele fizice, prin deschiderea unei francize, la Iaşi. Marius Dosinescu, fondatorul afacerii, spunea anterior că vrea să dezvolte un business mixt între online şi offline, pentru că vede potenţial în ambele canale de vânzare.

    În afară de afacerile cu flori, şi alţi retaileri care au început în mediul online testează şi terenul mai tradiţional al magazinelor fizice. Elefant.ro, retailer online care a început activitatea prin vânzarea de cărţi şi s-a extins în mai multe domenii, de la parfumuri şi haine până la mobilă, a dezvoltat o retea de 15 puncte de livrare pentru comenzile din mediul online. Iar Molecule F, magazin online dedicat designerilor români, a inaugurat recent un spaţiu de vânzare în mallul Promenada din Bucureşti. Mirela Bucovicean, fondatoarea Molecule F, declară că şi-a propus vânzări lunare de peste 40.000 de euro pentru acest spaţiu.

  • Povestea antreprenorului care conduce cel mai mare retailer online din România. Are peste 1.000 de angajaţi

    Iulian Stanciu conduce cel mai mare retailer online de pe piaţa locală. În anul 2014, Iulian Stanciu a fost declarat cel mai admirat CEO din România, potrivit catalogului “100 cei mai admiraţi CEO” editat de Business Magazin.

    Într-un top al celor mai importante evenimente în activitatea eMAG de anul trecut, Stanciu a menţioneat diversificarea pe orizontală şi lansarea a patru categorii noi (auto, home & deco, sport şi activităţi în aer liber, supermarket) precum şi lansarea unor campanii de marketing ca Revoluţia Preţurilor „pe care le-am impus rapid în calendarul de shopping al românilor, aşa cum am reuşit şi cu Black Friday“.

    eMAG are peste 1.000 de angajaţi, numărul lor ar putea creşte pe fondul extinderii activităţilor. În afara companiei Stanciu a investit împreună cu alţi doi antreprenori circa 3 milioane de euro pentru deschiderea Berăriei H, din parcul Herăstrău al Capitalei. Spaţiul este cea mai mare berărie din Europa de Sud-Est, având în jur de 3.000 de locuri şi 120 de angajaţi.

    Iulian Stanciu nu a fost implicat în afacerea eMAG chiar de la început, însă ploieşteanul Sebastian Ghiţă l-a atras pe Iulian Stanciu cu ideea de a se ocupa de activităţile de retail de calculatoare din Bucureşti. O afacere pornită de la zero cu bani foarte puţini şi dezvoltată de atunci în cel mai mare distribuitor de produse IT&C de pe piaţă.

    În 2012, fondul de investiţii sud-african Naspers a preluat 70% din acţiunile eMag, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro. “Este un pas important pentru industria locală şi un semnal că jucătorii români pot fi atrăgători pentru investitorii internaţionali”, declara la momentul achiziţiei Iulian Stanciu, director general al eMag, care asigură în continuare managementul companiei şi păstrează o cincime din acţiunile acesteia.

    În luna octombrie, compania Network One Distribution (NOD), cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C de pe piaţa locală, deţinut de antreprenorul Iulian Stanciu, a devenit acţionarul majoritar al producătorului local de biciclete Pegas şi are în plan investiţii care includ şi deschiderea unei fabrici.

    „Am preluat un pachet de 51,67% din acţiunile companiei Atelierele Pegas“, a declarat pentru ZF Andrei Militaru, director de dezvoltare în cadrul NOD – managerul care con­duce divizia de branduri proprii a firmei. Achiziţia este parte a strategiei de expansiune a acestei divizii, care include branduri precum Heinner (electrocasnice) sau Serioux (produse IT).

    În prima etapă, NOD va investi 3 mil. euro pentru dezvoltarea şi extinderea gamei de produse a Pegas, cu obiectivul ca peste trei ani vânzările să fie de 25.000 de unităţi pe an, de zece ori mai mari decât cele din 2015. După 2018, Pegas are în plan construcţia unei fabrici în România, bugetul estimat fiind de „minimum“ 5 mil. euro.

  • Povestea femeii care a venit din Lituania pentru a învăţa bărbaţii din România cum să se îmbrace

    Julia Kristensen a pus bazele reţelei multibrand Casa Frumoasă în urmă cu 19 ani, perioadă în care reţeaua a ajuns la cinci magazine cu un portofoliu de mărci exclusiviste dedicate bărbaţilor precum Salvatore Ferragamo, Brioni, Scabal, Rochas şi Blumarine.

    Astăzi, magazinele Casa Frumoasă  (Casa Frumoasă Lascăr, Casa Frumoasă Radisson Ladies, Casa Frumoasă Radisson Men, Casa Frumoasă Marriott Men şi Marc Cain) se află  în destinaţiile cheie de shopping ale Capitalei şi numără peste 20 de brand-uri de top, 40 de angajaţi, 5.000 de stofe din care se pot realiza costume la comandă şi afaceri de peste două milioane de euro.

    În noiembrie 1996, Julia Kristensen, originară din Riga, Lituania, a deschis primul magazin dedicat exclusiv vestimentaţiei masculine şi croitoriei de lux Scabal. Prin această lansare a introdus în premieră conceptul de made-to-measure pe piaţa din România. Julia Kristensen s-a specializat în înalta croitorie masculină, prin cursuri, seminarii şi workshop-uri la Scabal. Învaţă tainele croitoriei de lux şi devine parte importantă a unei industrii, precum şi meserii, dominate de bărbaţi.

    Julia Kristensen a deschis încă alte patru magazine, de-a lungul anilor, completând portofoliul modei de lux din România cu toate serviciile aferente: asistent personal pentru cumpărături, sfaturi de stil, sesiuni private de cumpărături, servicii personalizate şi parcare cu valet. La Casa Frumoasă pot fi găsite branduri de lux Ready to Wear precum Tom Ford, Salvatore Ferragamo, Elie Saab, Fausto Puglisi, Giambattista Valli, Antonio Berardi şi Loro Piana.

    “Deschiderea magazinelor Casa Frumoasă a fost o provocare pentru mine, dar şi pentru piaţa şi publicul din România, în măsura în care am adus în premieră branduri exclusiviste, chiar aristocrate. Iar acest lucru presupunea că şi publicul ştie ce vrea, că este un fin cunoscător al industriei. A fost nevoie de timp şi răbdare. Cerinţele au devenit mai exigente, iar clientul a devenit conştient de ce presupune un brand de lux. Am norocul să fac ce îmi place, cu multă pasiune, aşa că oricât de greu ar fi pot să îmi găsesc energia şi să mă reîncarc tot din muncă”, spune Julia Kristensen.

    În anul 2008, în urma unei investiţii de peste cinci milioane de euro, Casa Frumoasă s-a mutat în vila din Lascăr Catargiu, devenind astfel magazinul destinat exclusiv vestimentaţiei masculine de lux. În toamna anului 2011, experienţa modei de lux urcă o treaptă prin inaugurarea unui spectaculos restaurant, Veranda Casa Frumoasă, care completează armonios aura aristocratică a vilei.

    În 2015, proprietara Casa Frumoasă a consolidat business-ul prin deschiderea unui nou magazin, Marc Cain, franciza unui brand premium de fashion feminin fondat în Germania în 1973.

     

     

  • MedLife deschide cea de-a doua clinică din Timişoara

    MedLife anunţă deschiderea celei de-a doua clinici de mari dimensiuni din Timişoara. Hyperclinica MedLife Timişoara este cea mai mare clinică privată din oraş şi oferă pacienţilor investigaţii şi tratamente pentru 26 de specialităţi medicale, distribuite în 21 de cabinete. Clinica oferă sub acelaşi acoperiş servicii integrate de ambulator, imagistică şi laborator, iar începând de anul viitor va pune la dispoziţia pacienţilor şi servicii medicale în regim de spitalizare de zi.     

    Noua unitate este rezultatul unei investiţii de 1.000.000 de euro, iar printre specialităţile medicale pe care pacienţii le pot accesa aici se numără boli infecţioase, cardiologie, chirurgie estetică şi reparatorie, chirurgie generală, dermatovenerologie, gastroenterologie, ginecologie, medicină internă, oftalmologie, ORL, ortopedie, pneumologie. De asemenea, clinica include o sală de mici intervenţii chirurgicale, un departament specializat de pediatrie, ce cuprinde servicii de cardiologie şi chirurgie pediatrică, dar şi un departament de dermatologie, dotat cu echipamente moderne şi tehnologii revoluţionare pentru tratamentul diferitelor afecţiuni ale pielii: tratarea vergeturilor, corectarea cicatricelor cauzate de acnee, arsuri, excizii chirurgicale, estomparea ridurilor şi a liniilor fine, atenuarea vizibilităţii vergeturilor şi a celulitei.

    În cadrul Hyperclinicii MedLife Timişoara, pacienţii pot accesa pe baza trimiterii de la medicul de familie, următoarele specialităţi, decontate de CAS: dermatologie, ORL, cardiologie, pediatrie, gastroenterologie, neurologie, medicină internă.  

    Hyperclinica MedLife Timişoara este dispusă pe două niveluri şi are o suprafaţă totală de 1.600 de metri pătraţi. Echipa medicală este formată din peste 60 de medici şi personal de suport. Clinica este situată pe Bd. Eroilor de la Tisa nr. 28 şi funcţionează de luni până vineri între orele 07:00 şi 20:00 şi sâmbăta, între orele 08:00 şi 14:00.

    Odată cu această deschidere, MedLife ajunge la un număr de două hyperclinici în Timişoara, prima dintre acestea fiind inaugurată în anul 2008, pe Bd. General Ion Dragalina nr. 37 A. Pe lângă cele două hyperclinici, MedLife deţine un laborator în Timişoara şi mai este prezentă în judeţul Timiş cu un centru medical la Lugoj şi un punct de recoltare la Reşiţa.

  • Manager de hub cibernetic

    Cu douăzeci de ani în urmă, Ken Xie, un specialist în securitate, şi-a dat seama de limitările serviciilor de firewall instalate pe cele mai multe calculatoare şi servere şi a pornit NetScreen, iar în 2000 a pus la punct compania care a lansat pe piaţă Unified Threat Management (UTM), care a pus şi bazele unei industrii al cărei lider încă este, urmată fiind de Cisco şi de Check Point.

    Ken şi Michael Xie, fondatorii Fortinet, au avut o extindere rapidă şi au ajuns la Bucureşti cu produsele lor câţiva ani mai târziu, prin intermediul unor companii de distribuţie, una dintre acestea fiind condusă de Adrian Danciu, un absolvent de ASE cu experienţă de peste 12 ani în piaţa de securitate. În 2005, Danciu a introdus Fortinet pe piaţa din România şi a dezvoltat apoi prezenţa companiei în Balcani şi în regiunea adriatică, ocupând de-a lungul anilor diverse poziţii de vânzări şi roluri de management, fiind în prezent responsabil de gestionarea şi dezvoltarea afacerilor Fortinet în Europa de Sud-Est.

    „Am început distribuţia în România în ianuarie 2005 şi, ulterior, am început să creştem foarte repede. Fortinet era reprezentată aici prin parteneri, asta însemnând distribuitori şi integratori. Văzând că distribuţia merge foarte bine în România, am decis să ne extindem şi în ţările din fosta Iugoslavie, în Balcani şi în alte ţări din regiune.”

    Când Fortinet a decis să deschidă o reprezentanţă în România, Adrian Danciu a fost persoana cea mai potrivită pentru acest demers. „În 2010, compania a decis să deschidă un birou propriu în România; fiind probabil mulţumiţi de ce am făcut cu distribuţia mi‑au făcut o propunere, pe care am acceptat-o. Provocarea a fost aceea de a dezvolta businessul Fortinet mai departe, dar din perspectiva producătorului, nu a distribuitorului. Biroul din România a ajuns astăzi să gestioneze nu numai afacerile din România, ci şi pe cele din Europa de Sud-Est. România merge extraordinar de bine, poate pentru că este şi cea mai mare piaţă din regiune, atât ca întindere geografică, dar şi ca număr de locuitori. Businessul aici este foarte bun.”

    Fortinet creşte mai repede decât piaţa de securitate în general, spune CEO-ul companiei, iar acest lucru înseamnă şi o creştere constantă a numărului de clienţi: „Piaţa de securitate creşte la nivel global cu sub 10% pe an, iar Fortinet menţine o creştere anualăde 25-30%, ceea ce înseamnă că permanent câştigăm din cota de piaţă a competitorilor. Pentru trimestrul III al acestui an, spre exemplu, creşterea noastră a fost de 35%, iar asta ne ajută să evoluăm foarte repede”.

    Creşterile înregistrate de Fortinet ar putea poziţiona România în zona pieţelor emergente. Danciu explică însă că doar creşterea este una specifică pieţelor emergente, România fiind o piaţă maturizată în ultimii ani. Este vorba însă şi despre piaţă, care creşte şi dezvoltă ameninţări din ce în ce mai complexe.

    Iniţial era vorba despre atacuri care veneau doar pe calculator, însă ele pot veni acum pe smarpthone‑uri, pe televizoare inteligente sau pe frigidere conectate la internet, iar Internet of Things creşte gradul de risc şi ridică noi provocări pentru companiile de securitate cibernetică. „Deşi se tot vorbeşte de foarte mult timp care ar fi cea mai mare ameninţare la nivelul securităţii unei companii, până la urmă e vorba tot de oameni. Pare ciudat, dar e adevărat; orice tehnologie ai avea, oricât de bună, factorul uman reprezintă un pericol destul de mare. Dacă în viitor personalul companiilor şi utilizatorii nu vor avea parte de traininguri, nu vor fi pregătiţi pentru a fi chiar ei prima linie de apărare, atunci vom vedea din ce în ce mai multe atacuri răsunătoare”, spune Adrian Danciu.

  • Decizia neaşteptată a unui comerciant online. Ce a făcut cu 200.000 de euro

    Astfel, în urma unei investiţii de 200.000 euro, Floria deschide Floria în Stradă la Piaţa Dorobanţi, într-un spaţiu de 200 mp. Magazinul propune, alături de flori, o zonă cu obiecte-cadou, create exclusiv de artişti români. Acesta este primul pas al comerciantului pentru dezvoltarea unei reţele de florării în întreaga ţară.

    „După ce am făcut primul pas în offline în primăvară, cu florăria de la Câmpineanu, am constatat că ne dorim să propunem românilor un concept diferit, care să fie nu doar o florărie alfel, ci mai mult decât o florărie. Şi nu vrem să ne oprim la Dorobanti, vrem sa ducem Floria în Stradă în toată ţara, în franciză”, declară Andreea Uceanu, manager general al diviziei offline a Grupului Floria.

    Pentru implementarea conceptului de business prin care Floria în Stradă îşi propune să susţină talentele locale, au fost selectate trei categorii de obiecte: cărţi semnate de scriitori români contemporani, vinuri romaneşti şi obiecte de decor realizate de designeri români de obiect.

    “Cărţile, vinurile, ramele foto, vazele, bijuteriile, lumânările, toate au o legătură strânsă cu florile. Obiecte pot completa un buchet de flori”, adaugă Andreea Uceanu. Obiectele din zona artiştilor sunt fie creaţii unicat realizate pentru Floria în Stradă, fie colecţii de obiecte care intră într-un dialog cu florile. “Floriştii noştri au trecut prin training-uri alături de un master florist din Olanda, în cadrul cărora au fost pregătiţi să creeze aranjamente şi buchete deosebite, atât pentru a fi dăruite, dar şi pentru evenimente personale sau corporate,” mai spune Andreea Uceanu.

    Investiţia totală a Grupului Floria în cele două florării Floria în Stradă deschise în 2015 (Dorobanţi şi Câmpineanu) se ridică astfel la 300.000 euro, sumă ce include cheltuielile cu amenajarea florăriilor, precum şi punerea la punct a infrastructurii care să deserveasca în viitor reţeaua de franciză (softuri, achiziţii, logistică, marketing, pregătire pentru francizare).

    Pentru următoarele luni, Grupul Floria vizează extinderea în ţară, prin francize. Investiţia necesară pentru o franciză Floria în Stradă este de 50.000 euro. În primele 9 luni ale anului, Grupul Floria a vândut flori de peste 1.300.000 euro, în creştere cu 35% faţa de întreg anul 2014.

    Divizia online, prin liderul pieţei de vânzări de flori online Floria.ro, a livrat flori în toată ţara, în valoare de 770.000 euro. 550.000 euro reprezintă valoarea cumulată a florilor vândute pentru evenimente personale sau corporate şi a florilor vândute în florăria Floria în Stradă din Ion Câmpineanu nr. 22, deschisă în martie 2014.

    Floria livrează flori şi buchete în toata lumea şi, în peste 150 de oraşe din România, ofera transport gratuit şi livrare în 2 ore.

  • Debenhams deschide în decembrie un nou magazin, tot în Bucureşti

    Magazinul va reuni aproximativ 43.000 de piese vestimentare pentru femei, bărbaţi, copii, articole de lenjerie şi accesorii. Circa 100 branduri de parfumerie, machiaj şi îngrijire a pielii se poziţionează pe un spaţiu de 190 mp alocat unor case consacrate precum: Dior, Lancôme, Givenchy, Bvlgari, Dolce&Gabbana, Estée Lauder, Calvin Klein, Paco Rabanne şi L’Oréal.

    Philip Topham, director operaţiuni franciză la nivel internaţional în cadrul Debenhams  declară: “Clienţii din Bucureşti sunt foarte receptivi în privinţa brandului Debenhams şi a ofertei de produs. Suntem încântaţi să-i întâmpinăm într-o nouă destinaţie de shopping.”

    Chris Harper, director vânzări în cadrul Infinity Group, adaugă: “Ultimele detalii sunt acum puse la punct. Ne bazăm pe o echipă formată din 45 membri.”

    Inaugurarea magazinului susţine planurile Debenhams de a-şi dubla afacerile în franciză la nivel mondial, ca număr de unităţi şi ţări. Debenhams a ajuns deja pe pieţe îndepărtate şi în dezvoltare, acordând creşterii internaţionale un rol cheie în dezvoltarea multi-canal a retailerului.

    Debenhams este prezent în 27 de ţări cu 240 de spaţii de vânzare.