BusinessMagazin

Tag: munca

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea tinerei de 27 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 27 de ani, a plecat din România în urmă cu patru ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • Angajatorii pot să monitorizeze conversaţiile online ale salariaţiilor

    Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că angajatorii au dreptul să monitorizeze conversaţiile online ale salariaţiilor în timpul orelor de lucru, informează Wired

    Decizia a fost dată într-un caz referitor la un inginer român, Bogdan Mihai Bărbulescu, care a fost concediat în 2007 pentru folosirea calculatorului de la birou în scopuri personale.

    În 2007 Bărbulescu a fost dat afară pentru încălcarea regulamentului intern al companiei, care interzice folosirea resurselor firmei în scopuri personale. Bărbulescu a răspuns că a folosit serviciul doar în scopuri profesionale. În schimb, angajatorul i-a prezentat un transcript al conversatiilor acestuia, ce conţinea mesaje către fratele şi logodnica sa.

    Bogdan Mihai Bărbulescu a atacat în justiţie decizia angajatorului de a-i desface contractul de muncă, spunând că decizia firmei este incorectă, deoarece angajatorul i-a încălcat dreptul la corespondenţă prin accesarea comunicaţiilor sale, fapt ce contravine Constituţiei şi Codului Penal.

    Judecătorii CEDO au găsit că nu este nerezonabil ca un angajator să vrea să verifice dacă salariaţii săi îşi fac treaba în timpul orelor de muncă.

    Decizia CEDO ar putea avea ramificaţii asupra modului în care angajaţii comunică la birou.

  • Dezvăluirile pe care le-a făcut Joaquin “El Chapo” Guzman într-un interviu cu actorul Sean Penn

    Celebrul interlop mexican Joaquin “El Chapo” Guzman i-a acordat un interviu actorului Sean Penn după ce a evadat, în timpul unei întâlniri secrete în jungla mexicană, şi urmează să fie extrădat în Statele Unite, după ce a fost arestat vineri în timp ce îşi pregătea filmul biografic, relatează CNN.

     

    Cum a fost copilăria ta?
    Îmi aduc aminte că mama făcea pâine şi eu o vindea. Vindeam portocale, sucuri, bomboane. Mama mea a muncit din greu. Am cultivat porumb, fasole. Am avut grijă de vacile bunicii şi am tăiat lemn

    Şi cum ai ajuns în industria drogurilor?
    De la 15 ani m-am implicat în asta. Unde am crescut eu, pe o fermă numită La Tuna, în municipiul Badiraguato, nu existau, nici azi, oportunităţi pentru alt fel de job. A fost singura cale prin care puteam face bani pentru a cumpăra mâncare, pentru a supravieţui.Am crescut mac (pentru opiu), marijuana şi am început să vând.

    Cum ai reuşit să pleci de acolo? Cum ai realizat expansiunea?
    Am plecat de la fermă la 18 ani, m-am dus la Culiacan apoi la Guadalajara, însă tot timpul reveneam la fermă să o vizitez pe mama mea.


    Cum s-a schimbat viaţa ta de familie de atunci?

    Foarte bine. Copii mei, fraţii mei, nepotţii mei, ne înţelegem bine, cu toţii.

    Acum că eşti liber, cum te-a afectat?
    Sunt fericit, libertatea este foarte bună şi presiunea pentru mine este normală deoarece a trebuit să am grijă în anumite oraşe de câţiva ani încoace. Mă simt bine.

    Este adevărat că drogurile distrug omenirea şi aduc numai rău pe lume?
    Este adevărat că drogurile distrug. Din păcate, după cum am zis, unde am crescut eu nu exista o altă alternativă. A fost o metodă de supravieţuire pentru mine.

    Crezi că este adevărat că tu eşti responsabil pentru volumul mare de droguri din lume?
    Nu, asta este fals pentru că atunci când eu nu o să mai fiu traficul de droguri nu o să se oprească.

    Afacerea ta a scăzut sau a crescut cât timp ai fost în închisoare?
    Din câte ştiu eu nici nu a crescut, nici nu a scăzut. A rămas la fel.

    Eşti o persoană violentă. Eşti dispus către violenţă?
    Nu, nu sunt o persoană violentă. Doar mă apăr.

    Consideri că organizaţia ta este un cartel?
    Nu, domnule, deloc. Deoarece oamenii care-şi dedică viaţa acestei activităţi nu depind de mine.

    Cine este de vină? Persoanele care vând droguri, persoanele care consumă sau persoanele care creează o cerere pentru astfel de produse?
    Dacă nu ar exista consum, nu ar exista nci vânzare. Consumul devine din ce în ce mai mare. Aşa că şi vânzările cresc.

    Ai vise? Visezi?
    Visez normal. Să visez în fiecare zi? Nu

    Foloseşti droguri?
    Nu, domnule. Am încercat cu ani în urmă, dar nu sunt dependent.Nu am mai consumat droguri în ultimii 20 de ani.

  • În anul 1989, în România existau 16.000 de nevăzători înregistraţi. În prezent, la Ministerul Muncii sunt înregistraţi acum 106.000 de nevăzători.

    O investigaţie a “Grupului de iniţiativă pentru reforme în Asociaţia Nevăzătorilor din România”, publicată exclusiv în Liberatea, arată o situaţie stranie: zeci de mii de români cu certificat de nevăzător văd foarte bine! Mulţi au şi permise de conducere!, scrie Libertatea

    În România sunt întregistraţi la Ministerul Muncii 106.000 de nevăzători care primesc indemnizaţii de handicap de gradul I, adică indemnizaţiile sociale, indiferent de nivelul celorlalte venituri. Un nevăzător primeşte lunar o indemnizaţie de însoţitor de 724 de lei, o indemnizaţuie de grad de 234 de lei şi un buget personal complementar de 106 lei.
    În total: 1.064 de lei. Investigaţia “Grupului de iniţiativă pentru reforme în Asociaţia Nevăzătorilor din România” arată însă că mulţi, foarte mulţi dintre beneficiarii de indemnizaţii sunt blagosloviţi de Domnul cu vedere!

    Citiţi mai multe pe www.libertatea.ro

     

  • Aleşii mai bagă o fisă şi încearcă să îşi mărească din nou indemnizaţiile. Salarile demnitarilor revin pe agenda Parlamentului

    Discuţiile privind majorarea salariilor aleşilor vor fi reluate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari.

    Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile unor categorii de demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care Camera este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ. În contextul dezbaterii acestei ordonanţe, este readusă în discuţie amendarea actului normativ astfel încât majorările să fie aplicate şi deputaţilor şi senatorilor, care s-au arătat nemulţumiţi anul trecut pentru că nu au fost incluşi printre categoriile de demnitari, ci doar membrii Birourilor permanente.

    Ordonanţa ar urma să fie dezbătută la începutul sesiunii din februarie, într-o şedinţă comună a comisiilor de muncă şi buget-finanţe. Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, membru în comisia de buget, a precizat, pentru MEDIAFAX, că majoritatea parlamentară care a susţinut vechiul Guvern a discutat posibilitatea de a majora şi salariile parlamentarilor, ca să nu mai fie o diferenţă atât de mare între salariile celor din Biroul Permament şi celorlalţi deputaţi.

    “Ordonanţa a venit cu raport de respingere (de la Senat-n.r), dar vedem că partidele care au susţinut Guvernul Ponta vor să extindă majorarea indemnizaţiilor şi pentru parlamentari. (…) În prezent, salariul net al chestorilor este 13.000 de lei, dacă parlamentarilor le-ar majora salariile la 11.500-12.000 de lei, suma netă care ar ieşi din buget ar fi 250 de milioane, automat se majorează şi alte sume care sunt legate de indemnizaţia parlamentarilor”, a declarat Ialomiţianu.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Roboţi de bucătărie, căni electrice, maşini de numărat bani. Lista de cumpărături a parlamentarilor în 2015

    Cu tot bugetul de austeritate, deputaţii şi senatorii au avut bani şi anul trecut pentru calculatoare, imprimante, echipamente de vot moderne, maşini şi alte lucruri fără de care, spun ei, nu pot munci la Casa Poporului. Fondurile s-au dus, în egală măsură, şi pe investiţii costisitoare, şi pe mărunţişuri. Pe listă găsim inclusiv cremă de piele, căni electrice şi… o maşină de numărat bani, informează digi24.ro

    Administraţia Camerei Deputaţilor cumpără, în fiecare an, zeci de tipuri de flori, produse de curăţenie, unelte, salopete şi halate pentru angajaţi.

    Deputaţii au avut nevoie de un robot de bucătărie, cremă de piele, scoarţă de lemn, spray pentru luciul frunzelor şi plastelină.

    Cea mai mare investiţie a Camerei Deputaţilor, anul trecut, a fost noul sistem de vot care să-i descurajeze pe aleşi să mai semneze prezenţa în locul colegilor. Cu noile echipamente e imposibil ca un deputat să chiulească din plen, dar totuşi să figureze ca fiind prezent şi să încaseze, deci, diurna. Sistemul anti chiul a fost destul de costisitor. Peste 400 de mii de euro. Şi, în nici o lună de la instalare, s-a defectat deja o dată.

    În plus, sistemul ultra-performant i-a şi pus în dificultate pe parlamentari, care nu ştiau cum să-l folosească.

    Mulţi bani a costat şi retehnologizarea instalaţiilor electrice, aproape 15 milioane de lei. Deputaţii au mai dat bani pentru becuri şi lămpi, aproximativ 400 de mii de lei. Şi service-ul pentru copiatoare e destul de scump, 139 de mii de lei.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • A creat unul dintre cele mai cunoscute jocuri din lume, însă nu a câştigat niciun ban din asta

    El este responsabil pentru crearea unuia dintre cele mai cunoscute jocuri din lume. Nu a fost plătit niciodată pentru munca lui, iar acum are o livadă de mere şi produce cidru, potrivit Business Insider.

    Este vorba de jocul Windows Solitaire care a fost creat de către Wes Cherry în timp ce era doar un intern la Microsoft. “Am scris programul pentru Windows 2.1 în timpul liber pe vremea când eram doar un intern la Microsoft, în vara lui 1988. Jucasem un joc similar pe Mac şi voiam să creez unul şi pentru Windows”, a spus Cherry.

    “Un superior a văzut jocul şi a vrut să-l includă în versiunea Windows 3.0. Ştiam de la început că nu o să fiu plătit. Nu am avut nicio problemă cu asta, nici azi nu am”, a completat el.

    Acesta a mai creat un joc pentru Windows numit Pipe Dream pentru care a fost plătit în acţiuni în valoare de câteva mii de dolari.