BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Hibridul între abonament medical şi asigurare de sănătate, un pariu încă necâştigător

    CONTEXTUL: Piaţa de asigurări medicale s-a dezvoltat simultan cu spitalele şi clinicile private, dar nu a ţinut pasul cu acestea din urmă. Abonamentele au câştigat teren prin contracte directe cu beneficiarii companii.

    DECIZIA: MedLife şi Regina Maria au lansat anul acesta, în parteneriat cu companiile de asigurări Generali şi Groupama, asigurări de sănătate care să vină în completarea ofertei de abonamente şi care să poată acoperi riscuri mai mari pentru pacienţi.

    EFECTELE: Deocamdată, cele două companii aşteaptă pentru primul an încheierea câtorva mii de asigurări.

    DOMENIUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE NU A ÎNREGISTRAT ÎN ULTIMII ANI PROGRESE NOTABILE, PE MĂSURĂ CE STATUL A ÎNTÂRZIAT SĂ DEFINEASCĂ UN PACHET MINIM DE SERVICII GRATUITE ÎN SECTORUL PUBLIC ŞI, deci, limitarea celor oferite în prezent. Asigurările private de sănătate reprezintă sub 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, după cum arată datele Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012.

    Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, datorită cadrului legislativ prielnic trasat de autorităţi.

    Piaţa românească de asigurări de sănătate ajunge la 20 de milioane de euro. Este mică, dar tot mică este şi piaţa locală a asigurărilor de viaţă, care nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după cum reiese dintr-un studiu al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial.

    Contextul nu este aşadar cel mai prietenos pentru iniţiative în domeniu. În primăvară, Groupama şi Generali (în parteneriat cu Regina Maria şi, respectiv, MedLife) au lansat o ofertă prin care, în schimbul a 10-20 de euro pe lună, să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat.

    „Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte, este cetăţeanul care nu e dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice„, ilustra Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, felul cum sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    IN ACEST CONTEXT, DEMERSUL PRODUSELOR LANSATE ÎN PARTENERIAT CU CLINICILE A FOST CONSIDERAT AMBIŢIOS. Principalii vizaţi erau pacienţii care deja se tratau în mediul privat, peste un milion anual. „Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi cu ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top„, spunea în momentul lansării Ovidiu Racoveanu, membru al directoratului companiei de asigurări Generali.
     

  • Europenii speră să iasă din criză

    Începând cu al doilea trimestru, a crescut speranţa că criza financiară a trecut de faza critică. Economia la nivelul Uniunii Europene a înregistrat din nou o uşoară creştere, de 0,4%, faţă de trimestrul anterior. Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit au înregistrat, în parte, creşteri considerabile. Economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor, cu toate că continuă panta descendentă. În Franţa deficitul de comerţ extern a dispărut, iar Grecia a reuşit chiar să prezinte un buget pozitiv. În Portugalia, numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.


    Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Conform estimărilor actuale, PIB a crescut cu 0,5 procente în trimestrul al doilea. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente.

    „Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene. Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar”, arată reprezentanţii GfK.

    Având în vedere că atât aşteptările privind starea economiei, cât şi aşteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, lucrurile stau mai bine în ce priveşte dorinţa de cumpărare decât în prima jumătate a anului. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franţa, Grecia, Portugalia şi România. Toate celelalte ţări au înregistrat în parte creşteri relativ substanţiale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.


    În vară, UE a înregistrat prima scădere în ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri. O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.


    Împrumuturile bancare continuă şi să se situeze la un nivel extrem de coborât. Impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE, potrivit reprezentanţilor GfK.

  • Cine este Andrei Gerea, propus la Economie după 23 de ani în PNL

    Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Gerea are o vechime de 23 de ani în PNL, ocupând pe rând funcţiile de vicepreşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar Bucureşti, secretar Relaţii Interne al aceleiaşi organizaţii şi apoi vicepreşedinte. În perioada 1994 – 1996 a fost vicepreşedinte al TNL Bucureşti, vicepreşedinte al PNL sector 1, iar din 2002 este vicepreşedinte al PNL Argeş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOBEL 2013: Trei profesori americani au primit premiul pentru economie, după studii privind evoluţia pieţelor

     Academia Regală de Ştiinţe din Suedia în recompensează astfel pe cei trei economişti pentru “analiza empirică a preţurilor activelor”, se arată într-un comunicat transmis luni de instituţia care decernează anual premiile Nobel.

    “Nu există nicio modalitate de a anticipa preţurile acţiunilor şi obligaţiunlor pentru următoarele câteva zile sau săptămâni. Dar este posibil să fie previzionată direcţia largă a acestor preţuri pe perioade mai îndelungate, precum următorii 3-5 ani”, au postulat şi demonstrat cei trei de-a lungul carierelor academice.

    Eugene Fama şi câţiva colaboratori au început încă din anii ’60 să demonstreze că preţurile acţiunilor sunt aproape imposibil de anticipat pe termen scurt, iar piaţa se adaptează rapid la informaţii nou apărute. Aceste concluzii au avut un impact semnificativ asupra cercetării care a urmat în domeniu şi a schimbat practicile din pieţe, unul dintre cele mai vizibile efecte fiind apariţia fondurilor mutuale adaptate la evoluţia componentelor indicilor bursieri, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătoarea Dinu se simte umilită în arest: Analfabeţii, în acelaşi loc cu cei cu studii superioare

     În opinia ei, închisorile din România nu sunt pregătite să încarcereze oameni cu studii superioare.

    “Faptul că sunt închisă mă umileşte şi nu îmi oferă nicio altă formă de educare. În prezent, în România, penitenciarele nu sunt pregătite să încarcereze persoane cu studii superioare. Acestea sunt amestecate cu analfabeţi, cu care nu ai ce să discuţi şi care nu te înţeleg. Indiferent ce se întâmplă în viaţă cu un magistrat, el trebuie să îşi păstreze demnitatea. Eu am mi-am pierdut această demnitate dintr-o greşeală sau din prea multă milă faţă de oameni”, a spus Viorica Dinu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pachetele albe, fără inscripţii, pentru ţigări, distrug afacerile micilor comercianţi

    Roy Morgan, cea mai importantă companie de cercetare la nivel internaţional, a publicat studiul The Impact of Plain Packaging on Australia Small Retailers (Impactul Ambalajelor Generice asupra Micilor Comercianţi din Australia). Jeff Rogut, CEO al Australasian Association of Convenience Stores (AACS), a declarat că studiul confirmă ceea ce era deja evident pentru aceste mici afaceri.

    “Studiul arată faptul că nivelul de conştientizare al micilor comercianţi din Australia privind tutunul ilicit este ridicat şi a crescut după introducerea ambalajelor generice. Mai mult de patru din zece comercianţi percep comerţul ilicit ca având un impact negativ asupra afacerii lor şi o treime spun că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit,” a declarat Jeff Rogut.

    Aproape nouă din zece mici comercianţi preconizează că viitoarea creştere cu 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va accentua impactul negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

    “Era evident faptul că ambalajele generice aveau să aibă implicaţii financiare serioase pentru proprietarii de magazine mici, iar acest ultim studiu o confirmă,” a declarat Jeff Rogut.

    “Costurile asociate cu timpii de tranzacţie mai mari, frustrarea clienţilor, întârzierile în gestionarea stocurilor, precum şi volumul de lucru mai mare pentru angajaţi şi cerinţele de formare au fost toate absorbite obligatoriu de către magazinele mici pe propria cheltuială, ceea ce a pus o presiune exagerată asupra rezultatelor lor financiare. În afară de lipsa totală de consultare cu comercianţii, ceea ce a condus la introducerea ambalajelor generice, poate cel mai frustrant aspect din întreg acest proces este acela că, în pofida problemelor cu care s-au confruntat comercianţii, vânzările de tutun din magazinele mici au rămas în mare parte neafectate, unele magazine înregistrând chiar o creştere a vânzărilor de tutun.

    În pofida afirmaţiilor triumfătoare ale diferiţilor lobbyişti în domeniul sănătăţii, realitatea este că ambalajele generice au avut un impact negativ asupra micilor comercianţi fără a reduce incidenţa fumatului.

    Acest studiu subliniază, din nou, faptul că Guvernul australian trebuie să investească în educaţie dacă îşi doreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a societăţii. Reacţiile inconştiente, precum introducerea ambalajelor generice care dăunează unui sector al economiei fără beneficii aparente, au fost din nou expuse ca un eşec al politicii,” a mai spus Jeff Rogut.

    Studiul, comandat de Philip Morris şi beneficiind de sprijinul AACS, a reafirmat faptul că tutunul este încă o categorie de produse vitală – şi legală – pentru magazinele mici, 95% dintre magazine considerând tutunul ca fiind important pentru rezultatele lor financiare.

    “Singurele concluzii rezonabile care pot fi trase din acest studiu independent sunt, în primul rând, faptul că deşi ambalajele generice au avut evident un impact negativ asupra marjelor micilor comercianţi, tutunul rămâne un produs important pentru magazinele mici şi, în al doilea rând, faptul că în pofida trâmbiţărilor şi felicitărilor de la nivel politic, vânzările de tutun rămân în mare parte neafectate şi fumătorii consumă în continuare acest produs legal,” a declarat Jeff Rogut.

    “Pledăm din nou în faţa administraţiei la toate nivelurile să se consulte cu comercianţii, cei care sunt afectaţi de modificările legislative precum ambalajele generice, înainte de a introduce reglementări  prost gândite care vizează titluri de”, a declarat acesta.

    Rezultatele cheie ale studiului Roy Morgan disponibile la www.aacs.org.au subliniază următoarele informaţii:

    •           Două treimi dintre micii comercianţi susţin că ambalajele generice le-au afectat negativ afacerea.

    •           78% au experimentat o creştere a timpului necesar pentru servirea clienţilor fumători adulţi şi 62% declară că se alocă timp suplimentar comunicării cu aceşti clienţi cu privire la produsele din tutun.

    •           62% dintre micii comercianţi s-au confruntat cu un nivel crescut de frustrare din partea clienţilor fumători adulţi şi 65% au observat intensificarea frecvenţei cu care vânzătorii oferă produse greşite clienţilor (în special din cauza dificultăţii de recunoaştere/diferenţiere între mărci).

    •           34% dintre comercianţi au experimentat o creştere a încercărilor de returnare a produselor, cu precădere din cauza faptului că mulţi consumatori au fost serviţi cu un produs pe care nu l-au cerut.

    •           44% dintre micii comercianţi consideră că ambalajele generice au afectat negativ nivelul de servire pe care îl pot oferi clienţilor care cumpără alte produse decât tutun.

    •           75% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului alocat comandării stocurilor. 45% susţin că durează mult mai mult.

    •           Precizia procesului de comandare a fost de asemenea afectată, 46% dintre micii comercianţi confruntându-se cu o frecvenţă mai mare a comenzilor greşit plasate.

    •           58% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului necesar pentru recepţionarea stocului, în momentul în care curierul este acolo (ceea ce conduce şi la frustrare din partea curierului), şi 83% au acum nevoie de mai mult timp să proceseze stocurile după plecarea curierului, inclusiv 57% declarând că acum durează mult mai mult timp.

    •           Deşi 28% dintre micii comercianţi în general au crescut numărul de ore pentru personal, 63% au declarat că volumul de muncă este acum mai mare după introducerea ambalajelor generice.

    •           în jur de o treime din micii comercianţi au arătat îngrijorare cu privire la securitatea magazinului sau personalului deoarece angajaţii stau mai puţin cu faţa la vitrina magazinului după introducerea ambalajelor generice.

    •           66% dintre micii comercianţi petrec timp suplimentar pentru instruirea angajaţilor part-time, ocazionali sau temporari ca urmare a tranziţiei la ambalajele generice, în timp ce 44% se confruntă cu costuri suplimentare pentru formarea personalului ca urmare a tranziţiei.

    •           65% consideră că guvernul australian nu ia în considerare nevoile afacerilor de mică dimensiune în legislaţia privind tutunul.

    •           65% dintre comercianţi au declarat că opiniile lor cu privire la guvernul australian sunt mai puţin favorabile ca urmare a legislaţiei privind ambalajele generice.

    •           83% consideră că guvernul australian a afectat negativ abilitatea micilor comercianţi de a concura cu lanţurile mari.

    •           43% dintre comercianţi consideră că comerţul ilicit are un impact moderat sau major asupra afacerii lor.

    •           33% dintre micii comercianţi au declarat că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit după introducerea ambalajelor generice.

    •           87% dintre comercianţi preconizează că viitoarea creştere de 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va contribui la un impact negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

  • STUDIU: Elevii bucureşteni se simt mai în siguranţă dacă vin înarmaţi la şcoală

     Analiza realizată de ofiţerii Serviciului de Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Poliţiei Capitalei arată că elevii care vin înarmaţi cu arme albe la şcoală fac parte, în general, din categoria copiilor agresivi, care au tendinţa de a genera conflicte.

    Chestionaţi de poliţişti, unii elevi au explicat că părinţii le împrumută sau chiar le cumpără bricege. Un motiv pentru care se ajunge în această situaţie, identificat de poliţişti, este acela că părinţii au conflicte personale cu alte persoane şi le dau cuţite copiilor pentru ca aceştia să aibă cu ce să se apere în cazul în care sunt atacaţi de presupuşii duşmani ai familiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumătate din populaţie oferă recompense financiare personalului medical

    Studiul a fost iniţiat la începutul acestui an pe 1154 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidenţi în mediul urban.
    62% dintre ei au afirmat că au fost nevoiţi să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat.  Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7%  medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituţie.
    În urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, 24% dintre pacienţi sunt  trimişi către centre medicale publice pentru investigaţii suplimentare şi proceduri complexe.

    În situaţia ipotetică în care în următoarele trei luni pacienţii s-ar confrunta cu o problemă de sănătate, 62% dintre aceştia ar apela la o instituţie medicală publică. Apelarea la instituţiile medicale private se regăseşte în intenţiile pacienţilor într-un procent mai scăzut, de 56%, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curăţenie (57%) şi timp scurt de aşteptare (56%).Pacienţii sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat, ar trebui remuneraţi ţinându-se cont de evaluarea primită din partea pacienţilor.

    Studiul conţine date extinse privind serviciile medicale şi asistenţa farmaceutică, oferind informaţii pe regiuni geografice, categorii demografice, preferinţele consumatorilor pentru instituţiile medicale publice şi private, percepţiile acestora în legătura cu serviciile oferite atât de medic, cât şi de farmacist şi topuri ale instituţiilor medicale pe diferite tematici abordate în studiu.Astfel, dacă în luna februarie a acestui an, pacienţii au clasat Spitalul Universitar Bucureşti pe poziţia numărul 1 în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca, în luna septembrie, acest top a suferit modificări. Aşadar, în momentul de faţă, Spitalul de Urgenţă Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziţie, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziţia 6 pe poziţia numărul 3.
    De asemenea, topul clinicilor private arată diferit în acest moment, comparativ cu luna februarie 2013. MedLife şi-a menţinut poziţia de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.

    În ce priveşte încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în ultimii ani, în topul clasamentului se află Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităţilor din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziţie, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, Preşedintele Colegiului Medicilor.

  • Internetul este din ce în ce mai important pentru comerţul din Europa Centrală

    “Chiar dacă există riscul de a cumpăra un produs fals, diferenţa de preţuri dintre magazinele online şi cele clasice este atât de mare, încât clienţii îşi asumă riscurile şi decid să cumpere de pe internet. După prima achiziţie, clienţii sunt gata să cumpere şi alte produse. Importanţa acestui canal de vânzări va creşte pe măsură ce tot mai mulţi clienţi utilizează computere sau smartphone-uri conectate la internet”, potrivit studiului.

    Potrivit datelor Eurostat, în anul 2012 ţara din Europa Centrală care avea cel mai mare număr de persoane care foloseau frecvent internetul era Slovacia (74% din populaţie), în timp ce România se afla pe ultimul loc (43% din populaţie). De asemenea, ţara cu cel mai mare număr de persoane care comandaseră online un produs sau un serviciu era tot Slovacia (45%), iar România era de asemenea pe ultimul loc (cu mai puţin de 10%).

    “În toate aceste ţări există o tendinţă de creştere a numărului de utilizatori de internet, iar în România şi Bulgaria numărul de persoane care utilizează frecvent internetul s-a dublat în ultimii cinci ani”, potrivit studiului. Potrivit datelor Eurostat, în anul 2012 cel mai mare procent de persoane care au făcut achiziţii pe internet din România este cel din regiunea Bucureşti-Ilfov (10% din total).

  • STUDIU: Antreprenorii români vor finanţare, dar să-şi păstreze şi independenţa în luarea deciziilor

     “Antreprenorii tineri români care au companii cu venituri până la 1 milion de euro consideră că finanţarea se obţine dificil în România. Totuşi, pentru ei factorul decisiv în alegerea sursei de finanţare este păstrarea independenţei în deciziile de business, conform studiului EY România – Percepţia antreprenorilor asupra accesului la finanţare”, arată compania, într-un comunicat.

    Studiul analizează percepţiile a 107 antreprenori români, care au răspuns chestionarului EY în perioada 22 august – 18 septembrie, 59% dintre ei având sub 40 de ani, iar 74% deţinând companii cu venituri sub un milion de euro.

    Circa 75% dintre antreprenori consideră că autorităţile nu facilitează accesul la finanţare al companiilor şi doar 8% menţionează un sprijin oferit de guvern în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro