BusinessMagazin

Tag: online

  • Turul virtual al casei

    “Pe vestate.ro am pus un anunt anul trecut, cand erau doar trei oferte pe site”, comenta recent un utilizator cu pseudonimul Goe pe pagina online a unei agentii imobiliare. “Nu stiu daca a fost coincidenta sau nu, dar intr-o saptamana am vandut o vila, cumparatorul spunan¬du-mi ca vazuse filmuletul pe acest site.”

    Lansat la finalul anului trecut in urma unei investitii de peste 10.000 de euro, vestate.ro este un portal care le ofera posibilitatea atat celor care vor sa vanda sau sa cumpere case, cat si agentiilor imobiliare sa publice anunturi imobiliare exclusiv sub forma de clipuri video. “Trebuie inteles insa ca nu suntem o agentie imobiliara”, afirma Traian Bossenmayer (23 de ani), managing partner alaturi de Stefan Vaduva (24 de ani) la Web Dots, care detine site-ul vestate.ro.

    Pe site exista patru categorii de imobile – rezidentiale, birouri, spatii comerciale si terenuri, unde anunturile apar dupa ce sunt verificate de echipa Web Dots. “Continutul trebuie neaparat aprobat inainte de a ajunge pe site, astfel incat sa verificam daca filmuletul este realizat la o calitate corespunzatoare”, spune Bossenmayer.

    Vestate.ro deriva de fapt dintr-o idee mai veche a celor doi antreprenori, de a crea un YouTube romanesc, dar lansarea a fost amanata pe fondul problemelor financiare. “Intre timp a aparut Trilulilu, fiind deja prea tarziu pentru noi, dar ne-a ramas in minte ideea de continut video, pe care am combinat-o cu domeniul imobiliar”, explica managing partenerul Web Dots.

    Compania va continua sa investeasca inca aproximativ 20.000 de euro anul acesta in dezvoltarea portalului, care are in prezent circa 20 de anunturi video. O parte dintre bani vor proveni din fonduri proprii, ca si investitia initiala, pentru ca deocamdata vestate.ro genereaza venituri destul de reduse, din publicitate si din serviciile de realizare a continutului video, taxa pentru filmare, editare si publicare pe site a unui clip fiind de 25 de euro. Pana acum, incasarile totale din vestate.ro s-au ridicat la aproape 1.000 de euro, insa Traian Bossenmayer crede ca investitia va fi amortizata intr-un an, pe masura ce site-ul va atrage tot mai multi utilizatori si, in acelasi timp, companii interesate sa cumpere spatiu publicitar. O contributie importanta va avea si conceptul de anunt preferential, care va fi lansat in curand si vor costa 10 euro per clip video.

  • Regula celor 30 de secunde

    in timpul clipurilor video. “Ambele modele au plusuri si minusuri. Deocamdata este prea devreme sa declaram vreun castigator, intrucat intreaga piata este intr-o perioada experimentala”, considera David Hallerman, analist in cadrul companiei de cercetare de piata eMarketer. Valoric, piata publicitatii video online in SUA este asteptata sa creasca pana in 2011 de peste 10 ori in comparatie cu 2006, pana la 4,3 de miliarde de dolari
    (2,7 mld. euro).

    In aceste conditii, cel putin pana acum, publicitatea video a atras sustinatori de ambele parti. CBS, spre exemplu, mizeaza pe reclamele sub forma de clipuri video independente, la fel ca la televizor, in timp ce Google testeaza cel de-al doilea model, prin care mesaje text sa fie afisate in timpul unui clip video obisnuit. Dar preferintele companiilor care investesc in reclame video le remarca mai degraba furnizorii de servicii de publicitate online. Firma Brightcove, care ofera reclame prin Google, afisate in timpul unui clip video, sustine ca majoritatea clientilor cauta de fapt reclame sub forma de clipuri video foarte scurte, care ruleaza la inceputul sau sfarsitul unui clip obisnuit, dar de natura sa nu le intrerupa vizionarea. Google refuza deocamdata acest tip de reclame, aducand argumentul ca majoritatea utilizatorilor nu au rabdare sa urmareasca 30 de secunde de reclama la inceputul unui clip video accesat pe YouTube. Mai cu seama ca multe dintre clipurile publicate acolo nici nu au macar 30 de secunde.

  • Colectia de reduceri

    Ideea site-ului cuponix.ro, de a oferi utilizatorilor cupoane de reduceri pentru anumite produse sau in anumite magazine, este inspirata din modele de business populare in Europa de Vest, dar mai ales in SUA, de genul couponcode.com sau couponchief.com. „In Romania, cupoanele sunt o idee destul de noua inclusiv in mediul offline“, afirma Andrei Marin (32 de ani), cel care a infiintat site-ul in parteneriat cu Cristina Marin (27 de ani), in urma unei investitii de aproximativ 5.000 de euro, la care se adauga cheltuielile de publicitate pe bloguri de genul zoso.ro sau piticu.ro. Cei doi antreprenori mizeaza insa pe ideea ca, la fel cum s-a intamplat si pe alte piete, cupoanele vor castiga teren ca instrumente de marketing.

    Cupoanele de pe cuponix.ro pot fi utilizate momentan numai pentru cumparaturi de pe internet, sub forma de coduri introduse la cumpararea produselor care beneficiaza de reduceri. Cuponix.ro a reusit pana acum sa convinga 20 de magazine online sa publice cupoane, printre care CaptainGo, FunGift, USBmania sau allStyle. „La inceput este destul de greu sa atragi parteneri“, a constatat Andrei Marin, explicatia lui fiind ca magazinele sunt inca reticente sa ofere cupoane, indiferent de perioada, pentru ca nu inteleg ca aceste reduceri au potentialul sa-i atraga in primul rand pe aceia care inca nu le sunt clienti si implicit sa le creasca vanzarile.

    Deocamdata, pe site sunt disponibile 15 cupoane grupate in noua categorii, site-ul atragand in jur de 7.260 de utilizatori in prima luna de la lansare. Rata medie de clic per cupon a fost de aproximativ 2,5%, utilizatorii fiind directionati catre site-ul magazinului online care ofera respectivul cupon. Desi gratuit momentan, serviciul urmeaza sa atraga venituri din taxe percepute magazinelor pentru a-si afisa cuponul cat mai in fata pe site.

  • Cardurile incep sa cucereasca spatiul virtual romanesc

    Comertul online cu plata prin card va creste anul acesta cu peste 50% fata de 2007, pana la circa 50 de milioane de euro, numarul total de astfel de tranzactii fiind estimat la 675.000, dupa cum a declarat directorul general Romcard, Marin Mitroi.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Limitele fictiunii

    Aparut in anul 2005, romanul „Cruciada copiilor“ de Florina Ilis a adunat cam toate premiile disponibile pentru proza romaneasca, a fost tradus in ebraica, editiile in franceza si spaniola vor aparea in curand, iar ecranizarea a inceput deja. Altfel spus, un succes deplin – nu doar la critica, ci si la un public tot mai putin atras de literatura. E greu de rezumat intr-o fraza o naratiune complexa, intinsa pe aproape 500 de pagini. Foarte pe scurt, niste elevi de gimnaziu deturneaza trenul special care-i duce intr-o tabara la mare, sechestreaza profesorii care-i insotesc si opresc trenul in halta Posada, unde intamplarea face sa gaseasca o masina abandonata plina cu arme de contrabanda. Odata inarmati, se organizeaza pentru a se apara in fata iminentului atac al fortelor speciale, care sunt convinse ca trenul a fost deturnat de teroristi. Desigur, comparatia cu „Imparatul mustelor“ este tentanta, dar irelevanta aici. Accentul nu cade pe alegorie, ci pe aspectele sociale: eroii provin din familii middle class din Cluj si alte orase din Ardeal, iar autoarea sugereaza ca sunt formati mai degraba sub influenta mass-media orientate spre senzational si violenta, a internetului si a jocurilor video. Imaginarul lor este dominat de fictiuni de genul „Terminator“ sau de lumile virtuale ale jocurilor din seria deschisa de „Mortal Kombat“ si „Doom“, iar limita dintre acestea si realitate este neclara. De remarcat ca Florina Ilis nu este profana in domeniul acestui imaginar modern, teza ei de doctorat tratand tocmai fictiunea cyberpunk.

    Ajungem astfel la o chestiune intens dezbatuta: cat de nociv este pentru copii si adolescenti consumul de produse media cu caracter violent, in special filme si jocuri video? Teza comuna este ca aceasta violenta fictionala tinde sa genereze atitudini agresive si ii face pe tineri sa considere acest tip de comportament ca fiind „acceptabil“. Ar fi vorba de un fel de „desensibilizare“ in privinta violentei. In materie de filme ar fi de notat ca, desi violente, exista aproape intotdeauna si un aspect oarecum moral: binele invinge raul. Oricate victime ar lasa in urma un Rambo sau un RoboCop, „cauza“ lor e in mod necesar dreapta. Foarte rar se accepta la Hollywood exceptii de la aceasta regula – poate „Natural Born Killers“ de Oliver Stones este cel mai notoriu exemplu. Multe dintre jocurile video introduc si ele o poveste, un „trail“ care fixeaza repere narative adesea inspirate sau chiar preluate din filme de actiune („Matrix“, „RoboCop“, „Total Recall“ etc.), insa, spre deosebire de filme, aici avem de-a face cu o imersiune a jucatorului in universul fictiv. Cu cat creste puterea de procesare, cu atat senzatia de realitate este mai prezenta. In plus, jocul nu este limitat in timp si sunt numeroase cazurile in care jucatorii pasionati petrec nenumarate ore in fata consolei de jocuri sau a computerului (de altfel nici nu prea mai exista diferente esentiale intre ele).

    Studiile stiintifice privind impactul psihologic si social al jocurilor video cu caracter violent (in special cele din categoria „shooter“) pornesc de la rezultatele unor studii mai vechi privind influenta filmelor si televiziunii asupra copiilor si adolescentilor, iar cercetatorii se asteptau ca jocurile sa aiba un impact sporit, in special datorita implicarii active si a identificarii firesti cu „eroul tragator“. E adevarat ca multe dintre asteptari au fost confirmate in ceea ce priveste raspunsul psihologic la stimulii din jocuri (de exemplu, cresterea nivelului de adrenalina si testosteron), dar, pe de alta parte, statisticile nu par sa constate o rata ascendenta a agresivitatii si a violentei in societate odata cu raspandirea jocurilor video. Dimpotriva, exceptand cateva incidente intens mediatizate, rata pare descendenta, iar violenta pare mai raspandita in medii sociale unde jocurile video sunt mai putin populare.

    Criticii opiniei predominant negative la adresa jocurilor sustin ca parintii poarta o buna parte din vina, fiindca accepta jocuri inadecvate varstei copiilor si neglijeaza sarcini educative elementare privind responsabilitatea sociala si sublinierea limitelor dintre fictiune si realitate. Mai degraba pericolul pare sa vina din alta parte: sindromul izolarii prin tehnologie. Un studiu recent arata ca vocabularul curent al adolescentilor englezi s-a redus la aproape jumatate din cel folosit de adulti, in paralel cu o reducere simtitoare a abilitatilor de comunicare sociala. Iar jocurile video, violente sau nu, poarta o buna parte din vina.

  • O idee de milioane

    Slide ar putea parea doar o joaca de copii in comparatie cu PayPal, afacerea care l-a adus pentru prima data in lumina reflectoarelor pe Max Levchin in 2002, la momentul vanzarii ei catre eBay pentru 1,5 miliarde de dolari (mai mult de un miliard de euro). Depinde insa de perspectiva; cea de-a doua afacere a lui Levchin este deja evaluata in prezent la peste 550 de milioane de dolari (380 de milioane de euro).

    De fapt, tocmai comparatia cu PayPal a fost motivul pentru care Levchin s-a hotarat in urma cu trei ani sa infiinteze Slide, o companie online care creeaza aplicatii software pentru retelele sociale Facebook si MySpace. Antreprenorul american in varsta de 32 de ani a vrut sa-si demonstreze ca poate repeta succesul pe care l-a avut PayPal.

    A pornit de la o idee destul de simpla, de a crea diferite programe utile pentru membrii retelelor sociale, cel mai popular fiind acum Slide, prin care utilizatorii pot face slideshow-uri cu fotografii si le pot pune diferite rame virtuale. Si, ca majoritatea afacerilor online din Silicon Valley, a atras de partea sa investitori care sa-l ajute sa-si dezvolte ideea. Acum, Levchin pare a fi din nou in centrul atentiei. Aflat la cea de-a patra runda de finantare, fondatorul Slide a atras de asta data atentia unor nume importante din randul investitorilor de la Wall Street. Este vorba despre fondurile Fidelity Investments si T. Rowe Price, care au platit 50 de milioane de dolari (34,3 de milioane de euro) pentru 9% din companie, aducand astfel valoarea Slide la o treime din cea a PayPal la momentul vanzarii. Banii vor fi investiti in extinderea echipei de 65 de programatori care lucreaza pentru Levchin pana la aproximativ 100 de oameni, dar si in dezvoltarea portofoliului de aplicatii software.

    Valoarea Slide data de aceasta tranzactie pare insa foarte mare, mai ales in conditiile in care firma se bazeaza pe un model de business destul de nonconformist. Spre deosebire de site-uri deja populare care atrag zeci de milioane de utilizatori si care castiga bani din publicitatea accesata de acestia, aplicatiile software create de Slide nu sunt disponibile pentru descarcare de pe un site al companiei, ci pe site-urile altora, ceea ce inseamna ca veniturile companiei provin din reclamele afisate pe aceste site-uri si depind de numarul celor care folosesc aplicatiile.

    Aplicatiile software in JavaScript sau Flash, de genul Slide, din categoria asa-numitelor widget-uri (practic, ferestre care pot fi plasate intr-o pagina web si care actualizeaza permanent diverse informatii de pe internet, ca prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de utilizator sau chiar continutul unor bloguri intregi) au devenit populare aproape peste noapte, castigand interesul unui mare numar de utilizatori ai retelelor sociale. Pentru Facebook, de exemplu, au fost create aproape 13.000 de astfel de aplicatii diferite, pe care membrii retelei le-au descarcat de 765 de milioane de ori in computerele lor, potrivit companiei care monitorizeaza widget-urile dezvoltate pentru retele sociale si care a calculat valoarea actuala a acestor aplicatii la aproximativ 374 de milioane de dolari (258 de milioane de euro). „Widget-urile sunt evaluate exact ca site-urile, nu in functie de cati bani genereaza, ci dupa numarul de utilizatori pe care ii atrag“, explica Jia Shen, cofondatorul RockYou, companie care dezvolta astfel de aplicatii software.

    La popularitatea widget-urilor a contribuit din plin Facebook, reteaua sociala a lui Mark Zuckerberg, prin lansarea de anul trecut a unui sistem care le permite programatorilor sa creeze aplicatii software destinate retelei. Initiativa a fost urmata in scurt timp si de Google, care a anuntat ca lucreaza la propriul astfel de sistem, denumit OpenSocial Applications, numai ca lansarea acestuia nu a avut loc inca.

    Afacerea widget-urilor face cu ochiul nu numai antreprenorilor online – in lume existand deja in jur de 100.000 de companii care dezvolta astfel de aplicatii software -, ci si companiilor din industria online sau cele media care, pentru a putea profita de potentialul acestei nise, se pregatesc sa angajeze programatori care sa se ocupe exclusiv de crearea de widget-uri.

    Anul trecut, numarul dezvoltatorilor de widget-uri care au atras finantare din partea fondurilor de investitii a fost destul de modest. In opinia lui David Weiden, partener in cadrul Khosla Ventures, este vorba doar de cateva zeci de companii, explicatia fiind aceea ca investitorii sunt mult mai prudenti decat acum 10 ani si cauta sa faca plasamente sigure. Chiar si fara finantare insa, un antreprenor care detine o companie producatoare de widget-uri se poate lauda cu castiguri deloc neglijabile din publicitate. „Un furnizor de widget-uri, care are si cativa programatori angajati, incaseaza in jur de 80.000 de dolari (peste 55.000 de euro) pe luna din publicitate“, dupa calculul lui Shen de la RockYou. Cu toate acestea, odata cu cresterea cererii incep sa apara si limitele. Companiile din domeniu se intrec pentru a produce widget-uri mai atragatoare nu numai pentru utilizatori, ci si pentru programatori. Flixter, spre exemplu, producatorul unor widget-uri pentru recenzii de filme, care pana acum au fost descarcate pe Facebook de peste 13 milioane de ori, si-a dublat numarul de angajati in ultimele doua luni, la 12 programatori. Jay Adelson, directorul executiv al Digg, spune deja ca trebuie sa caute programatori in afara Silicon Valley. „Trebuie sa angajam foarte multi si deja devine dificil, pentru ca practic trebuie sa importam oameni din alte state.“

    Care ar fi insa perspectivele pentru companiile producatoare de widget-uri? O parte dintre aceste aplicatii au sansa sa se transforme pe parcurs in site-uri in toata regula, ceea ce inseamna venituri mult mai mari. Altele ar putea fi cumparate de companii media, optimistii sustinand ca 2008 va fi caracterizat de numeroase achizitii de companii din generatia web 2.0. „Cert este insa ca nu toate companiile producatoare de widget-uri vor supravietui“, preconizeaza Max Levchin.

  • Caut casa de schimb

    Daca sunteti o banca autorizata, investitor pe piata Forex sau aveti de platit/incasat o suma de bani la cursul valutar al zilei, site-urile specializate pe publicarea cursului valutar va ofera deja informatii suficiente.

    Daca vreti sa schimbati efectiv o suma de bani dintr-o valuta in alta acestea sunt aproape inutile, fiecare birou de schimb al bancilor sau caselor de schimb valutar avand propria politica, influentata, e drept, de cursul afisat de Banca Nationala.

    Ce casa de schimb valutar ofera cele mai bune conditii pentru tranzactia pe care vreti sa o realizati? Un raspuns interesant il ofera pe internet site-ul kmbio.ro, o microaplicatie web lansata recent de Projaektiv.

    Octavian Druta, CEO al firmei Projaektiv, spune ca serviciul se adreseaza "celor care vor sa afle rapid informatii despre cursul valutar pentru luarea unei decizii avantajoase" si ofera exemplul unei persoane care trebuie sa schimbe 100 de euro. Aceasta persoana are nevoie sa afle ce casa de schimb ofera in acelasi timp un curs avantajos dar si o localizare optima fata de locatia acesteia. Functia de localizare este inca in dezvoltare si va fi adresata celor care intra pe kmbio atat de pe telefonul mobil cat si de pe un PC.

    In prezent site-ul se afla in perioada de testare beta si ofera cursurile a doar cinci banci comerciale din Romania, considerate ca "oferind de regula cele mai avantajoase cursuri". Kmbio afiseaza cursurile de schimb doar pentru cele mai uzuale valute, respectiv euro si dolar.

    Toata aceasta limitare la doar cateva informatii a fost facuta pentru a pastra simplitatea serviciului. Din doar doua click-uri se ajunge la informatiile dorite: unul pentru a selecta valuta cautata si urmatorul pentru a comanda afisarea rezultatelor.

    In ceea ce priveste partea de monetizare, proprietarul a afirmat ca serviciul va ramane in continuare gratuit pentru utilizatorii obisnuiti, microplanul de afaceri urmand sa includa servicii publicitare si subscriptii platite pentru oficiile de schimb valutar care doresc sa se inscrie in sistem.

  • Vreti o reclama in romaneste pe Hi5?

    "Are 1,2 miliarde de pagini afisate pe luna. Miliarde!“, spune despre reteaua Hi5.com Calin Rotarus, director al Arbomedia Interactive, companie care se ocupa cu vanzarea de publicitate pe internet. Remarca precipitata a lui Rotarus, altfel o fire mai degraba rezervata, vrea sa sublinieze diferenta de scala intre traficul unor site-uri romanesti si cel al unora straine.

    Cel mai important site romanesc din punctul de vedere al numarului de pagini vizitate este conquiztador.ro, un joc online. Conform trafic.ro, in ultimele 30 de zile site-ul a inregistrat 116 milioane de afisari, fiecare dintre ele pretabila la a transmite mesaje publicitare platite. De asemenea, serviciul de comunicatii online Yahoo! Messenger are lunar un numar similar de afisari cu reteaua sociala Hi5.

    Mai mult, conform serviciului international de monitorizare a traficului web Alexa.com, lista primelor 10 site-uri din punct de vedere al audientei romanesti pe care o atrag contine un singur site romanesc. Softpedia ocupa astfel pozitia a zecea, iar primele trei sunt, in ordine descrescatoare, Yahoo!, Google si Hi5. Traficul semnificativ a facut aceste companii sa priveasca Romania ca piata de vanzare de publicitate. Spatiul publicitar al Yahoo este vandut de MediaCafe, cel al Google se vinde direct, iar reteaua Hi5 isi ofera paginile spre vanzare prin intermediul Arbomedia.

    Aceasta este si cel mai recenta stire – asocierea Arbomedia-Hi5 fiind anuntata personal saptamana trecuta la Bucuresti de catre Brett Finkelstein, global sales director al Hi5. Pentru Hi5, Romania reprezinta locul al cincilea in topul tarilor care acceseaza acest serviciu online, cu o medie de 5-8% dintre vizitatori provenind din Romania. Din punctul de vedere al veniturilor generate, locul Romaniei e mult mai jos, iar acordul intre Hi5 si Arbomedia are exact acest scop, aducerea unui echilibru intre numarul de vizitatori si veniturile generate de aici.

    Calin Rotarus spune chiar ca „in cativa ani, bugetele cheltuite in paginile Hi5 ar putea reprezenta un procent format din doua cifre din publicitatea online“ si mentioneaza despre acordul semnat pe o perioada de doi ani ca a impus Arbomedia niste tinte foarte ambitioase. O sursa din industria online spune ca alegerea Arbomedia ca intermediar exclusiv in Romania al vanzarilor de publicitate pe Hi5 s-a facut in urma unei licitatii. Potrivit sursei, regia s-a angajat la vanzari de mai mult de 500.000 de euro in 2008 pentru paginile celei mai frecventate retele sociale in Romania.

    Care e explicatia succesului in Romania al acestei retele sociale, care la nivel international se afla in urma concurentilor de la MySpace si Facebook? „Nu trebuie sa ai mari abilitati tehnice ca sa folosesti Hi5, e facut sa fie simplu. Apoi, cred ca exista diversi lideri de opinie in cercurile lor, care si-au facut cont si au fost urmati“, afirma Brett Finkelstein. Simplitatea pomenita de reprezentantul Hi5 se confirma cel putin in procesul de creare a unei retele de prieteni. Orice persoana care isi creeaza cont pe Hi5, oferindu-si adresa de e-mail, poate opta ca serviciul sa trimita automat invitatii catre toata agenda de contacte cu care corespondeaza cel mai frecvent.

    Prin acordul cu Arbomedia, simplitatea utilizarii este extinsa si asupra unui alt grup, cel al cumparatorilor de publicitate. Proprietarii de site-uri din Romania sunt pe buna dreptate ingrijorati de faptul ca anumiti cumparatori de publicitate ar putea alege Hi5 in defavoarea unor site-uri autohtone. Una din cele mai vehemente reactii a fost cea a lui Bogdan Gavrila, proprietar al site-ului e-scoala.ro, care dedica mai multe articole pe blogul personal unor instigari ce ar putea fi categorisite drept nationaliste. „Nu cumparati publicitate pe site-uri straine! Cumparati doar .ro daca vreti audienta romaneasca“, e unul dintre indemnuri. Antreprenorul roman de la e-scoala.ro, care publica pe blog in limba engleza, ataca astfel un Hi5 unde 60% din audienta romaneasca e reprezentata de tineri intre 18 si 24 de ani.

    Val Voicu, director general al regiei de publicitate online AdEvolution, spune ca prima reactie a proprietarilor de site-uri din Romania e normal sa fie „banii trebuie sa ramana in tara“. Adica suma de pana la 10 milioane de euro, cat a reprezentat piata de publicitate anul trecut. „A doua reactie trebuie sa fie insa intrebarea daca merita sprijinite artificial niste afaceri, chiar cu riscul de a incuraja nonvaloarea“, sugerand de fapt ca un produs competitiv ar trebui sa reziste si in fata unor servicii straine populare. Pomeneste in acest sens pietele poloneza si ungara, unde „Yahoo! si Google sunt aruncati in derizoriu“ de catre site-uri locale.

    Si polonezul Marcin Wozniak, managing director al ArboInteractive Europa, e de parere ca Romania este o piata est-europeana atipica, in care serviciile locale nu au reusit sa fie atat de puternice precum cele internationale, venite din Statele Unite. Faptul ca pana acum doi ani produsele straine nici macar nu erau localizate cu meniu in limba romana nu a reprezentat vreun obstacol pentru cresterea de audienta. De altfel, Brett Finkelstein remarca la Bucuresti ca traducerea site-ului Hi5 in limba romana in august anul trecut nu a influentat in vreun fel evolutia numarului de utilizatori.

  • Marele firewall chinezesc

    Pentru cei ce nu au fost niciodata in China poate parea destul de greu de crezut ca exista cenzura politica pe internet. Accesul la informatii online despre Dalai Lama, spre exemplu, despre coruptia din guvern sau despre orice altceva care ar putea afecta reputatia statului este blocat, iar peretii acestui zid invizibil se ingroasa de la un an la altul.

    Anul trecut, Guvernul a luat decizia sa nu mai permita deschiderea de internet café-uri, pe motiv ca deja sunt prea multe si deci prea greu de controlat. Pentru anul acesta, noutatea este blocarea accesului la continutul video oferit de site-uri de genul YouTube, hotararea fiind deja aprobata de Administratia de Stat pentru Radio, Film si Televiziune si de Ministerul Informatiei. Incepand cu 31 ianuarie, utilizatorii de internet din China vor mai putea urmari clipuri video online doar pe site-uri cu licenta, adica exclusiv site-uri controlate de companii de stat. Partidul Comunist din China spera sa fereasca astfel populatia de paginile care transmit opinii si puncte de vedere diferite de cele acceptate oficial. Cel putin 12 agentii guvernamentale se vor asigura ca noile reguli vor fi respectate de toti furnizorii de servicii de internet si de continut video, dar si de proprietarii de internet café-uri. Pe langa acestea intervine si Ministerul Securitatii Publice din China, ai carui angajati monitorizeaza continutul online si ii repereaza pe cei care se opun regulilor, pedepsele pentru acestia variind de la amenzi pana la condamnarea la inchisoare.

    Pentru companiile care detin site-uri de continut video, vestea e ingrijoratoare, pentru ca multe dintre ele sunt amenintate cu disparitia. Pana acum, piata online de continut video din China, chiar si cenzurata, a avut o serie de atuuri care i-au sustinut dezvoltarea. Primul avantaj a fost, chiar in virtutea aceleiasi cenzuri, absenta pe piata din China a celui mai mare furnizor de continut video din lume, YouTube. Cu toate ca site-ul poate fi accesat in principiu, de cele mai multe ori a fost blocat de cenzori, ceea ce a insemnat pentru companiile chinezesti o competitie ceva mai relaxata. Al doilea avantaj este situatia in sine a pietei de internet – peste 182 de milioane de utilizatori, conform companiei de cercetare de piata comScore – o tinta atragatoare pentru investitorii straini, in special americani, a caror strategie a fost sa profite de lipsa competitiei pentru a castiga o cota cat mai mare de piata. Ei au mizat pe o intrare timpurie pe piata, in incercarea de a reproduce succesul inregistrat de companii deja consacrate in internetul chinezesc, cum ar fi Baidu sau Alibaba.

    IDG Technology Venture Investment, spre exemplu, a investit recent intr-un site de continut video, unul de filme si un altul de continut video pentru telefoane mobile, decizie care la momentul respectiv a parut sa insemne un pariu usor de castigat, dupa parerea lui Quan Zhou, managing directorul companiei la Beijing. Acum insa, niciuna dintre aceste companii nu are licenta pentru a putea publica clipuri video pe internet, ceea ce inseamna ca cele trei site-uri ale IDG vor functiona in ilegalitate. „Dar in afaceri trebuie sa-ti asumi niste riscuri“, spune Zhou.

    Multi dintre investitorii straini care sustin antreprenori din internetul chinezesc ar putea avea insa o opinie diferita fata de cea a lui Zhou, fiind dispusi mai degraba la compromisuri pentru a intra in legalitate. „Una dintre solutii pentru site-urile video este incheierea unui parteneriat cu posturi de televiziune sau ziare. In China, toate acestea sunt detinute de stat, ceea ce inseamna ca licenta necesara poate fi obtinuta“, explica Dick Wei, analist in cadrul grupului financiar JP Morgan. „Ambele parti au de castigat dintr-un asemenea parteneriat – site-urile intra in legalitate, iar televiziunile sau ziarele partenere obtin o parte din profit.“

    Este greu de crezut ca dupa 31 ianuarie, site-uri deja renumite, precum Tudou, 56 sau Youku, un fel de YouTube al Chinei, vor disparea. „Daca ar fi sa luam noile dispozitii ad literam, ar insemna ca statul chinez trebuie sa detina tot ce inseamna internet in China, ceea ce nu se poate“, sustine Gary Wang, fondatorul si directorul executiv al Tudou, un site video care are in spate o serie de investitori americani printre care IDG, General Catalyst Partners si Granite Global. Impreuna cu fondul de investitii Jafco din Tokio, cele trei firme au investit la inceputul anului trecut in jur de 19 mil. dolari (12,9 mil. euro) pentru dezvoltarea Tudou.

  • Magazinul de hoteluri

    Hotelarie, acesta e numele cu care realizatorii site-ului se refera la obiectul rezervarilor, delimitandu-se de zona pensiunilor sau a inchirierilor de apartamente. Chiar daca extinderea spre aceste zone ar fi marit poate oferta site-ului de rezervari, faptul ca proprietarii de pensiuni ori de locuinte de inchiriat nu sunt intotdeauna foarte „businesslike“, cum spune Vladimir Oane, proprietar minoritar al afacerii, i-a determinat sa evite aceasta zona. Un alt motiv al concentrarii exclusive pe hotelarie este faptul ca operatiunile realizate de site-ul CaptainGo, cele pentru evidenta camerelor libere in timp real, interpelarea hotelurilor si obtinerea confirmarii in cateva minute, se fac in cea mai mare parte a cazurilor automatizat, in virtutea faptului ca hotelurile beneficiaza macar de o minima informatizare. „Sunt hoteluri la care mai trebuie sa trimiti un fax sau sa dai un telefon, dar si aceste operatiuni sunt facute automat, chiar si facturile sunt generate automat. Am lucrat mai mult de un an la partea de software, care nu se vede, si am facut un monstru de infrastructura“, sustine Vladimir Oane. Partea semnarii de contracte cu cele 350 de hoteluri cu care colaboreaza in prezent a fost sarcina celuilalt asociat, Lavinius Marcu, cel care a avut initiativa proiectului.

    Cautarea unui hotel se face simplu, din bara motorului de cautare intern in care este introdus numele orasului, al judetului sau al hotelului. Site-ul genereaza astfel o lista cu toate hotelurile disponibile ce poate fi restransa in functie de pret, de numar de stele sau de numar de persoane, dintr-un meniu lateral. Dupa alegerea hotelului, o pagina noua va afisa tarifele in functie de nivelul de servicii si de dimensiunea camerei, precum si rezervarea efectiva pentru cei care au deja cont pe site. Iar de aici incepe afacerea. Vladimir Oane spune ca pentru aducerea clientilor, hotelurile platesc site-ului comisioane medii de 15%, in unele cazuri mai mici, dar in altele chiar de 40%. La o luna de la lansare, numarul de rezervari a fost de doar cateva zeci, dar pe viitor asteptarile sunt mari: planul de afaceri prevede ca pe tot parcursul acestui an, valoarea totala a comisioanelor sa ajunga la un milion de euro. Daca lucrurile merg conform planului, proprietarii site-ului spera ca peste doi-trei ani sa-si poata vinde afacerea catre unul dintre marile site-uri straine specializate in rezervari si care acum nu acopera Romania, ca Expedia sau Travelocity.