BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Rusia avertiza SUA încă din 2008 că Ucraina riscă să fie divizată dacă aderă la NATO sau UE. Mesajul diplomatic SECRET dezvăluit de WikiLeaks

     “După o primă reacţie tacită faţă de intenţia Ucrainei de a semna Planul de acţiune în vederea aderării la NATO cu ocazia summitului de la Bucureşti, ministrul de Externe Lavrov şi alţi oficiali ruşi de rang înalt au reiterat opoziţia puternică, subliniind că Rusia va considera extinderea Alianţei spre est drept o potenţială ameninţare militară”, scria, în 2008, William Burns, ambasador la Moscova la acea vreme, iar acum adjunct al secretarului de Stat american.

    Mailul secret a fost dezvăluit de site-ul WikiLeaks şi prezentat de Itar-Tass.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lituania, complet dependentă de gazele din Rusia, va putea importa mai ieftin din ţări precum Qatar

     Statul baltic va putea astfel să înlocuiască o parte a livrărilor primite prin gazoductul care leagă ţara de Rusia şi pentru care plăteşte cel mai ridicat preţ din UE, a declarat ministrul Energiei, Jaroslav Neverovic, într-un interviu acordat Bloomberg în Polonia.

    Lituania cumpără toate gazele consumate de la concenul rus de stat Gazprom, de la care încearcă să obţină reducerea preţului, cu cel puţin un sfert mai mare decât cel plătit de alte ţări europene. Un acord final privind preţuri mai mici, dar şi alte schimbări ale contractului, ar putea fi încheiat în mai, a spus premierul Lituaniei, Algirdas Butkevicius, săptămâna trecută.

    “Terminalul ne va permite să diversificăm aprovizionarea şi va oferi un indicator, pe care furnizorul care deţine (în prezent, n.r.) monopolul nu-l va putea depăşi. Ofertele primite de la furnizori sunt mai mici decât preţul pe care îl plătim Gazprom”, a spus Neverovic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directiva de utilizare doar a sistemelor de iluminat nepoluante, aplicată din 2017

     Solicitarea i-a fost înaintată premierului în timpul vizitei la sediul companiei ale cărei principale activităţi sunt furnizarea de energie electrică şi producţia de energie în cele zece microhidrocentrale pe care le deţine, precum şi producţia de corpuri de iluminat şi de echipamente de distribuţie şi măsurare a energiei.

    Astfel, directorii companiei i-au cerut premierului să dispună ca Ministerul Mediului să revină asupra deciziei de prelungire cu încă cinci ani a permisiunii de comercializare pe piaţă a altor elemente de iluminat (cu mercur, ioduri metalice) decât cele cu LED sau termice (halogen), astfel încât Directiva UE privind eliminarea corpurilor de iluminat cu caracter poluant, cum ar fi becurile cu halogenuri metalice, şi folosirea numai a sistemului LED, nepoluant şi economicos, să fie aplicată din 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: România a devenit unul dintre cele mai mari centre din Europa pentru specialişti IT

     Cu peste 64.000 de specialişti IT, România este lider în Uniunea Europeană după numărul de angajaţi în sectorul tehnologiei pe cap de locuitor, şi ocupă locul al şaselea la nivel mondial, potrivit datelor companiei americane de cercetare Gartner, citate într-o analiză Bloomberg.

    Principalele atuuri ale României, una dintre cele mai sărace ţări din UE, sunt forţa de muncă bine pregătită şi costul scăzut al serviciilor IT, potrivit Gartner.

    Programatorii pot câştiga până la 4.000 de euro pe lună cu program încărcat de lucru, mai puţin dacă optează pentru mai multă flexibilitate, însă oricum salariile depăşesc de câteva ori venitul mediu pe economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE: Escaladarea tensiunilor în raport cu Rusia ar putea afecta creşterea economică a unor state UE

     “Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.

    Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.

    Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.

    O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greutatea în petrol şi gaze a unor sancţiuni. Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia

    În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.

    Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.

    GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.

    Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.

    UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.

    MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.

    Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.

    Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.

    De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.

    15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.

  • Guvernul ridică restricţia de construcţie pe litoral pentru lucrări finanţate din fonduri UE

     Ordonanţa, care modifică Legea 597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre, va fi aprobată în şedinţă de marţi a Guvernului.

    “O ordonaţă prin care permitem continuare lucrărilor din fonduri europene, în special în zona de litoral, acolo unde era o lege de acum câţiva ani prin care, între 15 mai şi 15 septembrie, nu se lucra, după care venea iarna şi iar nu se lucra. Avem programe cu fonduri europene unde, dacă nu lucrăm, pierdem banii şi rămânem cu şantierul, nu doar în Mamaia, ci şi în Eforie şi în alte zone”, a spus Ponta la începutul şedinţei Executivului.

    El a arătat că este un lucru extrem de important ca lucrările aflate în execuţie să fie continuate şi finalizate, dar “în condiţii de protecţie a turiştilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro şi se aşteaptă la inflaţie scăzută

     CE a urcat prognoza pentru avansul Produsului Intern Brut (PIB) al UE la 1,6%, de la 1,5% cât anticipa în februarie, în timp ce pentru anul următor a menţinut estimarea la 2%.

    Zona euro va înregistra în acest an un avans economic de 1,2%, estimare neschimbată faţă de cea din luna februarie, potrivit Comisiei, care a redus, însă, creşterea economică preconizată pentru anul următor de la 1,8% la 1,7%, transmite Bloomberg.

    Inflaţia din zona euro se va situa la 0,8% în acest an şi la 1,2% anul următor, ambele rate sub pragul de aproape 2% ţintit de Banca Centrală Europeană (BCE).

    “Pe ansamblu, perspectiva s-a îmbunătăţit, dar rămâne condiţionată de continuarea acţiunilor credibile pe mai multe fronturi la nivel naţional şi UE. Ajustările de competitivitate şi reducerea datoriilor necesare în ţările vulnerabile sunt mai greu de realizat cu o inflaţie foarte redusă la nivelul UE, mai ales dacă se va menţine pe o perioadă prea lungă”, a declarat Marco Buti, şeful departamentului de economie al Comisiei, potrivit unui comunicat care a însoţit prognoza economică de primăvară a CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a înăsprit politica UE faţă de Rusia prin aderarea la Uniune a ţărilor din Europa de Est

    Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 25 de state membre (şi apoi la 28) în ultimii zece ani ar fi trebuit să pună capăt prăpastiei dintre Vest şi Est, moştenite din vremea Războiului Rece, scrie EU Observer. Dar prăpastia rămâne, chiar şi printre noii veniţi din Europa de Est, iar relaţiile cu Rusia sunt un exemplu în acest sens.

    Relaţiile politice dintre UE şi Rusia au suferit o răcire semnificativă din 2004 până în prezent, dominate de embargoul asupra importului unor produse alimentare, de planurile americane de a dezvolta un scut antirachetă în Europa de Est şi de riscul întreruperii furnizării de energie de către Rusia.

    Răcirea  s-a datorat în mare parte atitudinii mult mai hotărâte adoptate de UE sub influenţa unor state membre din Europa Centrală şi de Est.

    Treptat, statele membre cu vechime au adoptat la rândul lor o poziţie mai dură. Totuşi, modul de relaţionare a statelor membre cu Rusia lui Vladimir Putin rămâne emblematic pentru divizarea existentă chiar şi printre noile state membre. Ţări precum Slovacia sau Bulgaria au sensibilităţi culturale, economice şi politice diferite de cele ale statelor baltice sau ale Poloniei. Apropierea geografică şi problemele legate de minorităţi condiţionează pe mai multe planuri relaţiile cu Rusia. Acest lucru arată că nu există un „bloc” est-european în interiorul UE.

    Îngrijorările din ţările baltice şi Polonia privind conflictul UE cu Rusia pe tema Ucrainei arată de asemenea că stabilitatea teritorială a UE rămâne vulnerabilă în zonele în care Uniunea se învecinează cu Rusia. În acelaşi timp, valul mare de ţări care au aderat la UE simultan a complicat problemele de securitate cu imigraţia ilegală, crima organizată, sau care privesc pericolul de întrerupere a alimentării cu energie.

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.