BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Justitia fugareste investitorii

     

    Curtea de Apel Brasov a hotarat saptamana trecuta anularea hotararii din aprilie 2007, prin care s-a majorat capitalul social al SIF Transilvania (SIF3), la cererea lui Daniel Stoica, administratorul companiei Cocor. Hotararea instantei, care ar putea conduce la injumatatirea numarului de actiuni ale SIF Transilvania, reprezinta un nou factor de incertitudine pe Bursa, in contextul in care criza financiara internationala a alungat deja un numar mare de investitori de pe piata locala de capital.

    Care este povestea acestui proces, poate cel mai scump si cel mai complicat din istoria Bursei de la Bucuresti?

    Pe 24 aprilie 2007, SIF Transilvania trimitea un comunicat Bursei de Valori prin care informa investitorii ca actionarii au aprobat dublarea capitalului social si distribuirea de actiuni gratuite in contul dividendelor din profitul pe 2006. Anuntul a luat prin surprindere aproape pe toata lumea, in conditiile in care era pentru prima data cand o societate de investitii financiare (SIF) reusea un astfel de demers.

    Cu un an inainte, SIF Transilvania avusese o initiativa similara, la fel ca si SIF Banat-Crisana (SIF1), insa ambele esuasera din cauza ca nu intrunisera numarul de actionari necesari pentru a dezbate majorarea capitalului. Pana la acea data fusese practic imposibil pentru SIF-uri sa deruleze Adunari Generale Extraordinare ale Actionarilor (AGEA) pentru a lua decizii precum majorari de capital sau modificari ale statutului din cauza unor prevederi din statutele acestor societati care prevedeau ca astfel de adunari se pot derula doar in prezenta unor actionari care detin 75% din actiunile cu drept de vot, la prima convocare, sau 50% din capitalul social, la a doua convocare.

    Reunirea unui astfel de cvorum era practic imposibila din cauza numarului mare de actionari ai SIF (societati infiintate in urma programului de privatizare in masa), dar si a prevederii conform careia niciun actionar nu poate detine mai mult de 1% din capitalul unei SIF, care a facut destul de dificila concentrarea actionariatului. Modificarea Legii 31 a societatilor comerciale, la inceputul lui 2007, prin reducerea cvorumului necesar derularii AGEA la 25%, a dat sperante investitorilor care doreau derularea unor AGEA la SIF-uri.

    Legea nu schimba insa nimic in cazul SIF-urilor, prinse intr-un cerc vicios, deoarece aveau cvorumul fixat prin statut, iar statutul nu putea fi modificat decat prin AGEA. De aici surpriza pentru cei mai multi investitori cand au vazut ca totusi SIF Transilvania a reusit sa deruleze o AGEA si sa hotarasca majorarea capitalului social. Acest lucru a fost posibil deoarece sefii SIF Transilvania aveau un as in maneca, o modificare a statutului societatii prin care se eliminase inclusiv regula cu privire la cvorumul necesar in cazul AGEA.

    Modificarea fusese realizata in instanta, in urma unor procese ale SIF Transilvania din anul 2000, insa putine persoane stiau despre acest amanunt. Reprezentantii SIF3 nu facusera de altfel nicio precizare in acest sens in momentul in care au convocat AGEA in vederea majorarii capitalului social si nici ulterior, acest lucru devenind cunoscut abia dupa AGEA. La AGEA de la SIF Transilvania au participat circa 450 de actionari, iar alti 58.000 au votat prin corespondenta, societatea reusind sa reuneasca la prima convocare 35,46% din capitalul social.

    Cu acest cvorum, adunarea era legal constituita, conform Legii 31, iar hotararea de majorare a capitalului social a putut fi luata. Actionarii SIF3 au hotarat majorarea capitalului social cu 54,6 milioane de lei prin incorporarea profitului net din 2006 si dublarea numarului de actiuni, fiecarui actionar revenindu-i o actiune gratuita pentru fiecare actiune detinuta. Stirea a fost primita cu entuziasm pe Bursa, unde actiunile SIF3 au sarit cu 14% in doar cateva zile, in conditiile in care piata era marcata de un val de optimism, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, iar majorarile de capital erau extrem de bine primite de investitori.

    Cei care au cumparat atunci actiuni SIF3 pentru a participa la majorarea de capital aveau sa inregistreze insa pierderi semnificative. La trecerea datei de inregistrare pentru majorarea de capital (18 mai 2007), pretul actiunilor SIF3 s-a corectat matematic pe Bursa cu 50%. Astfel incat cine cumparase cu o zi inainte o actiune cu 4,3 lei obtinea acum doar 2,17 lei din vanzarea acesteia si spera ca va mai primi o actiune gratuita pe care sa o vanda ulterior mai scump.

    Pe 1 iunie a aparut insa bomba: compania Cocor SA, unul dintre milioanele de actionari ai SIF Transilvania, raporta ca a atacat in justitie majorarea de capital, cerand anularea acesteia. Procesul intrase deja pe rolul Tribunalului Brasov. Reprezentantii Cocor sustineau ca hotararea AGEA nu este legala din doua motive: neintrunirea cvorumului legal si obligativitatea SIF-ului de a realiza o oferta publica de actiuni.

    Anuntul a avut un efect semnificativ in piata, actiunile SIF3 crescand de la 2,3 lei la peste 3 lei, in conditiile in care speculatorii sperau ca anularea majorarii de capital ar fi trebuit sa conduca la o dublare a pretului acestora, la valoarea anterioara datei de inregistrare. Miza procesului era extrem de mare pentru investitorii de la SIF Transilvania. Pe de o parte, cei care participasera la majorarea de capital si si-au vandut ulterior actiunile in speranta ca vor primi gratuite riscau sa inregistreze pierderi semnificative. De cealalta parte, speculatorii care cumparasera sperau sa obtina castiguri insemnate. Pe 3 iulie, Tribunalul Brasov respinge insa cererea Cocor, iar pe 21 iulie majorarea de capital este avizata de CNVM si inregistrata la Depozitarul Central.

    Ulterior, CNVM a blocat pachetul de 540 de milioane de actiuni pana la finalizarea procesului, intrucat Cocor a atacat decizia Tribunalului Brasov cu recurs la Curtea de Apel Brasov si un alt actionar al SIF3, Daniel Stoica, administrator al Cocor, a atacat la randul sau hotararea AGEA de la SIF Transilvania. A urmat aproape un an in care instantele au amanat de mai multe ori judecarea cauzelor si fiecare decizie, favorabila uneia sau alteia dintre parti, a determinat oscilatii semnificative pentru actiunile SIF3.

    Scandalul a reizbucnit la sfarsitul lunii mai, cand Curtea de Apel Brasov a hotarat ca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor (AGOA) de la SIF Transilvania, derulata tot pe 24 aprilie 2007, a fost nestatutara din cauza ca nu a fost intrunit cvorumul. Instanta a hotarat atunci nulitatea absoluta a AGOA, dand castig de cauza Cocor, care atacase hotararile respectivei AGOA intr-un dosar separat.

    Aceasta decizie insemna, practic, ca instanta ar fi putut da o sentinta similara si in procesul dintre Daniel Stoica si SIF Transilvania privind anularea AGEA, aflat pe rol tot la Curtea de Apel Brasov. Actiunile SIF Transilvania au crescut din nou puternic pe fondul speculatiilor privind o decizie favorabila pentru grupul Cocor in procesul privind anularea majorarii de capital, insa la sfarsitul lunii iunie Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ultimul recurs al Cocor, care pierduse atat la Tribunalul Brasov cat si la Curtea de Apel Brasov procesul privind anularea AGEA.

    In plus, CNVM a hotarat deblocarea actiunilor din majorarea de capital, iar intrarea acestora la tranzactionare a determinat o scadere puternica a cotatiei SIF3 pe Bursa. Parea ca totul s-a terminat, iar scaderea generalizata a Bursei, determinata de criza financiara internationala, a luat prim-planul. Vineri, insa, actiunile SIF Transilvania au fost suspendate de la tranzactionare, iar pe Bursa a aparut un comunicat potrivit caruia Curtea de Apel Brasov i-a dat castig de cauza lui Daniel Stoica in procesul privind anularea hotararilor AGEA de la SIF3.

    Hotararea ar insemna ca actiunile emise in cadrul majorarii de capital ar urma sa fie anulate. Decizia poate fi atacata, iar conducerea SIF a anuntat deja ca va face recurs. “Prin absurd, daca decizia ar ramane finala, s-ar reduce numarul de actiuni la toti actionarii de la o anumita data, iar pretul actiunilor, teoretic ar trebui sa se dubleze. Nimeni nu pierde, nimeni nu castiga”, sustine Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Apare insa o intrebare: ce rost are un proces in care nimeni nu pierde si nimeni nu castiga?

     

  • Criza vazuta de pe Wall Street

     

    In decembrie 2006, un bond emis de Bear Stearns a inregistrat brusc o scadere a valorii; era un fapt fara precedent si a fost un semnal pentru Toni Iordache, pe atunci Structured Credit Desk Risk Manager la Fortis Bank New York, ca se va intampla ceva. A fost primul semn, perceput de Iordache, al crizei financiare care a inceput in Statele Unite ale Americii si care a trecut acum oceanul, dand mari batai de cap europenilor. La aproape doi ani de la “prima picatura de sange”, Fortis este acum o institutie financiara in deriva, sprijinita de trei guverne europene, iar Toni Iordache este Senior Manager Enterprise Risk Services la Deloitte Romania.
     
    Toni Iordache, 41 de ani, are o voce puternica si initial pare putin dur; mai tarziu, prima impresie se distileaza: trei picaturi de fermitate, un strop de cinism, o doza de matematica, un “low profile” asumat si cumva surprinzator. Spunem cumva surprinzator pentru ca, intr-un Bucuresti unde etaloanele reusitei sociale sunt cele stiute, Toni Iordache nu are masina si prefera metroul si a depasit perioada in care banii exercitau vreun stres asupra sa.
     
    Acelasi Bucuresti a marcat-o si pe Christina Iancu, care pana in ianuarie a fost CLO and CDS Portfolio Manager la ACA Capital, companie financiara care a gestionat active de 18 miliarde de dolari (CLO inseamna “collateralized loan obligation”, CDS inseamna “credit default swap” – e vorba de titluri de valoare, respectiv de instrumente financiare avand la baza portofolii de credite). Ca atare, Christina Iancu, acum Senior Associate Financial Advisory la Deloitte Romania, considera New Yorkul “acasa” si spune despre ea ca este mai degraba cetatean al lumii decat romanca sau americanca. Un cetatean al lumii putin trist, pentru ca viata i s-a schimbat cu 180 de grade si pentru ca trebuie sa se impace cu ceea ce strainii veniti aici numesc “exotismul” capitalei Romaniei. 
     
    Si Toni Iordache, si Christina Iancu fac parte din cei aproximativ 100.000 de oameni pe care criza financiara si caderile mai marilor sau mai micilor institutii financiare i-au lasat fara slujbe. Financiar vorbind, “practic, toata America si jumatate din Londra nu mai sunt. Si-au pierdut slujbele toti si vorbim pe Facebook si nu ne vine sa credem. Ma intreaba: Tu unde ai ajuns?”, “Pai eu am ajuns la Deloitte, in Romania”, “Lasa, stai acolo, eu am ajuns la coltul strazii”, spune Christina Iancu. Si sirul povestilor poate continua la nesfarsit, cu cuplul de americani, fosti colegi cu Christina Iancu, care au ales sa se mute in Bali, nu pentru exotism, ci pentru ca este foarte ieftin sa traiesti acolo, sau cu traderul bulgar despre care a citit ca s-a intors acasa si s-a calugarit. Fost olimpic la matematica, prima alegere a lui Toni Iordache a fost Politehnica, in 1987. “Pe vremea aceea nu aveai prea multe optiuni, si am facut Politehnica, sectia lui Petre Roman. In ‘90 am schimbat macazul, pentru ca mi-am dat seama ca lucrurile se vor strica”, spune Iordache, care a terminat Politehnica in 1992 si Cibernetica in 1995.
     
    In 1996 lucra la Procter & Gamble si a primit o bursa pentru un MBA in Statele Unite. “Am terminat cu 3,95 din 4. Am avut o singura nota de B si in rest am avut numai A. Era, de fapt, singura optiune pentru a prinde un job acolo. Fiind matematician si placandu-mi finantele, nu mi-am dorit decat sa ajung pe Wall Street”, spune Iordache. Visul i se implineste si, in iunie 1998, ajunge trader la Citibank. Lucreaza pentru banca americana la New York si Londra pana in 2001, chiar inainte de 11 septembrie. Trece apoi la ICAP, un fond speculativ (hedge fund) care ii permite ca ia contact cu zona instrumentelor financiare de risc si unde traieste criza . Apoi ajunge la Deutsche Bank, pentru putin timp, unde se ocupa de gestiunea riscurilor, iar pe urma intra in “spatiul credit”, la JP Morgan, penultimul loc de munca pe Wall Street. “Eram vicepresident, dar ca nivel profesional, nu executiv. Eu administram riscuri, nu conduceam oameni”, spune Iordache. Evolutia carierei l-a pus in situatia de a alege intre management si tehnica. A ales componenta tehnica, intrucat “cine stie face, cine nu stie face powerpoint sau scrie e-mail-uri”. Pe Wall Street a fost si prima slujba a Christinei Iancu, plecata impreuna cu familia in SUA in urma cu 14 ani. Acolo a facut liceul si facultatea, a terminat Finante si Investitii la City University of New York, in 2004. “Am inceput cu un internship neplatit la o companie. Compania mea a inceput ca un hedge fund detinut de Bear Stearns si apoi s-a extins in mai multe directii. Aveam trei linii mari de business, printre care si CDO bazate pe credite ipotecare subprime. Fiindca aceste trei linii de business au avut de suferit, compania mea a dat faliment in decembrie 2007”, rezuma Christina Iancu perioada dintre decembrie 2004 si finele anului trecut.
     
    Anii de inceput ai lui Iancu pe Wall Street au fost “o experienta unica si fenomenala”. Mai exact, un stil de viata fabulos, o perioada in care muncea foarte mult, “dar nu ne pasa, pentru ca faceam bani si aveam o viata. Aproape saptamanal incheiam tranzactii, se facea o petrecere. Cel mai mic deal pe care l-am facut vreodata a fost de 600 de milioane de dolari si cel mai mare de 1,2 miliarde de dolari”.
     
    Volumul mare de business facea ca juniorilor sa li se dea sansa sa se afirme. Iar juniorii se simteau motivati, si nu numai financiar. “Pe Wall Street se lucreaza pentru bonusuri, nu pentru salarii. Salariul oricum nu-mi convine sa fie prea mare, pentru ca nu-mi convine sa platesc prea multe taxe, dar bonusul e baza. Si asa a fost si la noi”, spune Christina Iancu. Dar nu banii au fost totul, motivatia intelectuala fiind considerabila: “Eu am considerat ca a fost un privilegiu sa ma invart printre cele mai luminate minti, oameni pe care in alte circumstante nu i-as fi intalnit niciodata”.
     
    De aceeasi motivatie intelectuala vorbeste si Toni Iordache, dar aceasta dupa ce a eliminat stresul generat de bani. “Am fost stresat si a fost o perioada cand din cauza asta luasem in greutate. Cred ca atunci a fost momentul in care am decis sa ma mut din
    in , sa o iau mai usor.” Mergea acasa dupa ce se inchidea piata, lua cina si cand se ducea la culcare lasa televizorul deschis pe CNBC, ca sa auda in timpul noptii (“aud foarte bine cand dorm”) ce se intampla in Asia, in Europa. “Si daca aparea ceva, ma trezeam, aveam Blackberry si dadeam mesaje sa-mi inchida niste pozitii. Nici azi nu e zi in care sa nu citesc tot ce se intampla pe lumea asta, pentru ca trebuie sa stii tot despre tot. Cu cat stii mai mult, cu atat mai bine.”

     

  • Liderii politici ai lumii au oprit pentru moment hemoragia financiara

    Bursa de la Bucuresti si pietele de capital din intreaga lume au inregistrat ieri prima revenire, dupa cea mai neagra saptamana din ultimii 20 de ani, planurile de salvare a sistemului financiar anuntate la sfarsitul saptamanii trecute de cele mai importante banci centrale din lume aducand putina liniste in randul investitorilor. Leul a continuat tendinta de apreciere fata de moneda europeana de la sfarsitul saptamanii trecute, in ton cu cresterile tuturor monedelor din regiune.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Seful FMI: Pietele de capital vor continua sa scada cu inca 20%

    Pe parcursul sedintelor de tranzactionare din ultimele zile marile burse ale lumii au pierdut peste 20% din capitalizare.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Panica cea mare la BVB

    Pietele de capital din intreaga lume s-au prabusit saptamana trecuta, pe fondul unui val de panica nemaiintalnit in ultimele zeci de ani. Ziua de vineri a fost cea mai dramatica si a adus prabusiri de circa 10% pe indicii unor piete importante, precum Japonia, Germania sau Franta.

    Bursa de la Bucuresti a fost si ea prinsa in vartej, inregistrand cele mai puternice scaderi de la redeschiderea ei, in 1995. In sedinta de vineri, majoritatea companiilor listate au atins pierderea maxima posibila pe parcursul unei sedinte, de 15%. Capitalizarea bursiera s-a prabusit cu 6,75 miliarde de euro, ajungand la 16,3 miliarde de euro, incluzand si Erste Bank.

    Valoarea companiilor romanesti listate a scazut la 8 miliarde de euro, nivel similar celui de la sfarsitul lui 2004. SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, au pierdut 45% intr-o saptamana, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimii patru ani. Petrom si BRD, cele mai mari companii de la Bursa, au scazut si ele cu peste 33%, coborand sub nivelul de la sfarsitul lui 2004.

    Panica manifestata la vanzare si lipsa cumparatorilor din piata a determinat inchiderea sedintei de miercuri dupa doar o ora de tranzactionare, o premiera pe piata de capital romaneasca, iar vineri scenariul a fost unul similar, efectuandu-se tranzactii doar la sfarsitul sedintei. Brokerii spun ca nu s-au mai confruntat cu evenimente de o asemenea intensitate si ca neincrederea in pietele financiare a atins cote maxime. Cea mai buna strategie in acest moment, spun ei, este sa stai pe lichiditati si sa astepti.

    “In aceste momente ne confruntam cu o capitulare a investitorilor pe toate pietele. Acestea sunt dominate de o neincredere care a atins cote nemaiintalnite. Avem de a face cu o crunta lipsa de lichiditate, piata creditului e practic blocata, iar indicele de volatilitate este la maxime istorice”, descrie situatia Daniel Pocorea, directorul BRD Securities.

    Declansata de criza de lichiditati existenta la nivel mondial in sectorul financiar bancar, caderea burselor a avut efectul unui bulgare de zapada, care a cuprins toate companiile listate, indiferent de domeniul de activitate sau de rezultatele financiare. Bancile au fost totusi cele mai lovite, pe toate pietele, inregistrand scaderi uriase ale valorii de piata.

    Pe piata americana, Citigroup si Bank of America au pierdut peste 43% de la 1 octombrie, la Londra Barclays a scazut cu 43%, iar Royal Bank of Scotland a pierdut 57% saptamana trecuta. La Bursa din Viena, Raiffeisen International si Erste Bank au cazut cu 52%, respectiv 46% tot in ultima saptamana.

    Nimic nu a putut opri tavalugul care a cuprins sistemul financiar in ciuda eforturilor statelor din Europa si America de a linisti investitorii prin garantarea depozitelor bancare si prin reducerea dobanzilor de referinta de catre bancile centrale. “Cred ca principalul motiv de panica este faptul ca nu stim nimic despre ce este in spatele acestor scaderi. Declaratiile oficialilor confirma ca aceasta este o criza fara precedent”, spunea saptamana trecuta un administrator de fonduri.

    Si pe Bursa de la Bucuresti, cel mai puternic afectate au fost companiile din sectorul financiar, respectiv SIF-urile, care au pierdut 45%, atingand o scadere de 85% fata de maximul istoric din iulie 2007. Actiunile BRD, cea mai mare banca listata, au scazut si ele cu 35%, ajungand la un pret similar celui din decembrie 2004. De altfel, majoritatea titlurilor listate au ajuns la niveluri similare celor din 2004, in conditiile in care si cursul de schimb al euro s-a apropiat de pragul de 4 lei, care, de asemenea, nu mai fusese atins din 2004.

    Practic, criza internationala a dat piata de capital de la Bucuresti cu patru ani inapoi, ducand actiunile la preturi la care nimeni nu-si mai imagina ca le va vedea vreodata. Actiunile Petrom, cea mai mare companie romaneasca, au scazut cu 33%, pana la 0,216 lei, pret apropiat de cel platit in 2004 de catre grupul austriac OMV pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni.

    Capitalizarea companiei, de 3,24 miliarde de euro, reprezinta mai putin de o treime din valoarea de 10 miliarde de euro atinsa anul trecut, in conditiile in care multi analisti mizau in urma cu 2-3 luni ca profitul Petrom ar putea atinge in acest an un miliard de euro. Valoarea de piata a tuturor celor cinci SIF-uri a scazut la 540 de milioane de euro, adica mai putin decat capitalizarea oricaruia dintre ele la sfarsitul anului trecut. SIF-urile raportasera in primele opt luni ale anului profituri cumulate de 105 milioane de euro, ceea ce ar insemna ca au ajuns sa se tranzactioneze la un PER de 5.

    “Este incredibil. Ma uit si nu-mi vine sa cred. Nivelurile la care au ajuns acum unele actiuni sunt irationale”, spunea seful unei societati de brokeraj. Cu toate acestea, majoritatea brokerilor sunt de acord ca nu ratiunea primeaza in aceste momente, ci panica, efectul multimii. Desi multe actiuni par atractive de cumparat, chiar prin prisma dividendelor pe care investitorii le-ar putea primi anul viitor, tendinta este in continuare de vanzare.

    Presiunea vine, in principal, din partea fondurilor straine de investitii, care isi lichideaza pozitiile, indiferent de pret, pentru a face rost de lichiditati cu care sa sustina cererile tot mai mari de rascumparare din partea propriilor investitori. De exemplu, fondurile administratorului olandez Middle Europe Investments (MEI), unul dintre cei mai importanti investitori straini pe Bursa de la Bucuresti, si-au suspendat saptamana trecuta retragerile dupa scaderile puternice de pe pietele de capital, care au facut lichidarea de pozitii “imposibila fara a accepta pierderi uriase”, potrivit reprezentantilor fondului.

     “Pana in urma cu cateva saptamani a fost posibil sa finantam rascumpararile prin lichidarea de active (vanzarea de actiuni din portofoliu). Evolutiile dramatice de pe pietele financiare au facut acest lucru practic imposibil”, spun reprezentantii MEI. In aceeasi situatie se afla multe dintre fondurile de investitii care au plasamente nu doar pe Bursa de la Bucuresti, ci si pe alte piete din regiune, cum ar fi Rusia, unde scaderile au fost si mai puternice.

    Din acest motiv este imposibil de spus cand ar putea sa se diminueze presiunea la vanzare. Intr-un fel, panica exacerbata care se manifesta pe Bursa in aceasta perioada poate fi comparata cu entuziasmul exagerat din vara anului trecut, cand investitorii, inclusiv fondurile straine, cumparau actiuni fara sa mai tina cont de fundamente, iar indicii bursieri atingeau maxime in fiecare zi. Brokerii se feresc insa sa prognozeze cand va fi atins fundul gropii si investitorii, cu ochii din nou pe fundamente, vor intra puternic la cumparare.

    Unii analisti sunt de parere ca in momentul acesta investitorii trebuie sa-si refaca calculele si sa tina cont de schimbarile care ar putea avea loc in economie in urma crizei. La o analiza sumara, principalul efect al ieftinirii actiunilor este ca acestea au ajuns sa se tranzactioneze la multipli de pret (PER, pret raportat la active), mult mai scazute decat la inceputul anului.

    De asemenea, randamentul dividendului, la preturile actuale, ar creste considerabil. In cazul Petrom, care a distribuit anul acesta un dividend de 0,0314 lei/actiune, randamentul dividendului a fost de circa 3,9%, in conditiile in care pretul actiunilor se apropia la inceputul anului de 0,5 lei/actiune. La pretul de vineri, de 0,216 lei/actiune, un dividend similar ar aduce un castig de 14%.

    Analistii spun insa ca rezultatele companiilor vor fi afectate daca actuala criza de lichiditati se mentine, iar dobanzile cresc. In plus, companiile ar putea diminua nivelul dividendelor, pentru a tine mai multe lichiditat i, in conditiile in care finantarile externe vor fi mai dificile. Dar probabil ca inca nu a venit momentul pentru astfel de calcule. Mai intai sa treaca panica cea mare.  

  • Panica generalizata in Europa

    Pentru a nu se afla in aceeasi situatie, consiliul de conducere a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a prelungit starea de "Predeschidere" a sedintei de astazi pentru toate pietele principale de actiuni si derivate pana la sfarsitul zilei. Pietele de obligatiuni si titluri de stat vor avea program obisnuit de tranzactionare.
    In acelasi timp, si institutia de reglementare a pietei de capital din Rusia a amanat deschiderea sedintei de tranzactionare pentru pietele Micex si RTS. Autoritatea nu a anuntat cand ar putea relua sedinta de tranzactionare. Bursa din Viena se afla la randul sau in starea de predeschiderea, la fel ca cea din Bucuresti.

    Care este PAREREA TA DESPRE CRIZA?

  • Tranzactiile – suspendate. Ce urmeaza?

    La momentul cand a fost suspendata sedinta de la Bursa, sapte dintre cele 10 actiuni care intra in componenta indicelui BET, printre care BRD si Petrom (SNP) atinsesera minimele permise pe pascursul unei sedinte de tranzactionare, inregistrand scaderi de peste 14%. Doar actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) scadeau cu 10%, in timp ce titlurile Bancii Transilvania (TLV) si Transgaz (TGN) erau suspendate. Astfel scaderea indicelui BET se ridica la 9,25%. Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) scadeau la randul lor cu 14-15%, nemaifiind ordine de cumparare.

    "E incredibil ce se intampla. Ma uit si nu-mi vine sa cred. E ca si cum de astazi s-ar sfarsi lumea financiara si toata lumea vinde si-si retrage banii. Lichiditatea in prima ora a fost destul de ridicata, ceea ce arata ca e panica pe piata. Toata lumea vrea cash", a declarat Adrian Manaila, seful societatii de brokeraj Eldainvest.

    "N-a fost niciodata asa de rau. N-am mai vazut scaderi si evenimente de o asemenea intensitate", spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

    Scaderea survine dupa ce bursa americana a pierdut –5,7%, declinul de la inceputul anului fiind cel mai mare din ultimii 80 de ani. Principalii indici ai burselor europene pierdeau 4-5%. Si Bursa de Marfuri de la Sibiu si-a suspendat astazi sedinta pe tranzactiile de tip futures, ca urmare a inchiderii Bursei de Valori Bucuresti.

     

    SPUNE PAREREA TA DESPRE CRIZA

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sfarsitul lumii bursiere?

    Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

    Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

    Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

    In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

    Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

    In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

    Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

    Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

    Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

    Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

    Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

    Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

    Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

    Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

    Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

    Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.     

  • Sfarsitul lumii bursiere?

    Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

    Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

    Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

    In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

    Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

    In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

    Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

    Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

    Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

    Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

    Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

    Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

    Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

    Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

    Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

    Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.     

  • Bursa de la Bucuresti, lovita in plin de criza din America

    Falimentul Lehman Brothers si posibila prabusire a gigantului American International Group (AIG) au trimis unde de soc pe pietele financiare din toata lumea. Bursa de la Bucuresti a scazut cu peste 7%, cea de la Moscova a trebuit sa fie inchisa din cauza scaderii cu peste 15% a celor mai importante actiuni. In Europa, bursele au continuat sa scada, trase in jos de actiunile companiilor de asigurari si ale bancilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro