Lansarea noii campanii a avut loc in preajma Zilei
Internationale a Diversitatii Biologice – stabilita in data de 22
mai de catre Natiunile Unite pentru a promova si a face cunoscute
problemele importante privind biodiversitatea si se desfasoara in
mai multe tari europene, inclusiv in Romania.
Romania se numara printre tarile cu un grad scazut de informare
in privinta biodiversitatii.
Potrivit agentiei ONU, aproximativ 1.200 de persoane au murit
incercand sa traverseze Marea Mediterana incepand din 25 martie
pana acum. Mii de imigranti se pregatesc in continuare sa ajunga in
Europa, conform UNHCR, care indeamna statele europene sa le ofere
gazduire refugiatilor.
Problema afluxului de imigranti a devenit un cosmar pentru
autoritatile europene, in special pentru cele din Italia, care s-au
confruntat deja cu un val de 24.000 de imigranti din Tunisia la
vremea revoltelor de acolo, in urma cu cateva luni. Dimensiunea
vaselor care aduc imigranti africani de la Tripoli in portul
Lampedusa, unele dintre ele chiar cu cate 800 de pasageri, ar fi o
dovada pentru Roma ca plecarea lor are loc cu acordul autoritatilor
libiene, scrie New York Times: ministrul de externe Franco Frattini
a declarat recent ca guvernul Gaddafi a folosit multa vreme
emigratia spre Europa ca forma de “represalii contra Europei si a
Italiei” si ca “nu este vorba de o imigratie generata de disperare,
asa cum e in cazul refugiatilor adevarati, ci de un instrument
criminal folosit de regimul Gaddafi”. Frattini a adaugat ca aceasta
“strategie” ar putea fi folosita ca dovada contra lui Muammar
Gaddafi la Curtea Penala Internationala.
Imigrantii nu sunt numai din Libia, ci si din Bangladesh,
Burkina Faso, Eritrea, Etiopia, Ghana, Coasta de Fildes, Sierra
Leone, Somalia sau Senegal. Multi au ajuns la Tripoli platind sute
de dolari unor intermediari care ii ajuta sa ajunga la port si sa
se imbarce in vasele spre Europa.
Fitch a precizat ca Grecia trebuie sa aplice “un program de
reforme fiscale radicale” ca sa asigure solvabilitatea tarii si a
apreciat ca au crescut mult riscurile politice si sociale de
aplicare a actualului program de austeritate, destinat sa reduca
deficitul bugetar la 7,5% din PIB, mai ales ca recesiunea a scazut
incasarile la buget.
Din marele program de privatizare de 50 de miliarde de euro, prin
care Grecia vrea sa faca rost de bani ca sa-si plateasca o parte
din uriasa datorie externa de jumatate de trilion de dolari, Fitch
apreciaza ca pana la sfarsitul anului nu se va putea realiza decat
o mica parte, scrie publicatia elena Capital.
Precizarea ca o extindere a scadentei obligatiunilor tarii ar
echivala in ochii Fitch cu falimentul are sens, pentru ca pana acum
atat Atena, cat si FMI si UE, creditorii Greciei, au reusit sa
evite restructurarea datoriilor grecesti. O restructurare ar fi
insemnat ca si statul elen, si bancile occidentale si investitorii
straini expusi pe Grecia ar avea de pierdut bani, ceea ce n-a
convenit nimanui – cel putin pana acum, cand guvernele europene si
FMI incep sa se razgandeasca.
Singura institutie care a ramas sa se opuna ferm restructurarii
este Banca Centrala Europeana (BCE), care ar fi nevoita sa-si
incalce propriile reguli de functionare daca ar accepta sa mai
ofere lichiditati Greciei in schimbul unor titluri fara valoare, cu
rating “junk”. Si, evident, aceasta ar afecta puternic
credibilitatea BCE si a zonei euro.
Ratingul BB+ corespunde categoriei “junk”, fiind cu 4 trepte sub
nivelul “investment grade” (titluri recomandabile
investitorilor).
Cum Fitch este una dintre cele trei mari la nivel mondial, alaturi
de Moody’s si Standard&Poors’s, decizia a starnit groaza la
Atena, dar si in Europa, stiut fiind ca toate deciziile acestor
agentii in privinta Greciei, a Portugaliei sau a Irlandei au fost
urmate mereu de turbulente pe pietele financiare, caderea euro si
mobilizarea urgenta a membrilor eurozonei si a FMI spre a oferi
tarilor respective un pachet de salvare de la faliment.
Iar alternativa la orice forma de restructurare a datoriilor, fie
facuta prin extinderea scadentelor, fie prin reducerea valorii
obligatiunilor, este si acum un nou pachet de salvare din partea UE
si a FMI pentru Grecia, dublat de un program drastic de taieri de
cheltuieli bugetare din partea Atenei. Valoarea pachetului de
sprijin, conform informatiilor care circula de cateva saptamani, ar
fi de circa 60 de miliarde de euro.
Vineri, euro a scazut cu 1,1% fata de dolar, la 1,4156, din cauza
ingrijorarilor ca o eventuala restructurare a datoriilor grecesti
va face pagube in conturile marilor banci europene si ale
detinatorilor de obligatiuni elene.
Christine Lagarde, ministrul de finante francez si candidatul
favorit la preluarea sefiei FMI, a declarat, intr-un interviu ce va
aparea sambata in ziarul austriac Der Standard, ca orice concesie
din partea bancilor creditoare ale Greciei “ar fi binevenita”,
avand in vedere ca statul elen “e amenintat de faliment”. Ea a
cerut insa Greciei sa mearga inainte mai repede cu programul de
privatizari, ca sa stranga bani spre a-si putea achita
datoriile.
“Uniunea Europeana, ale carei state membre sunt, impreuna, cel
mai mare actionar al Fondului, este in masura sa prezinte o
candidatura de foarte mare calitate. Europa trebuie sa aleaga
unitatea”, afirma un comunicat al Presedintiei franceze, citat de
AFP. Comunicatul nu citeaza nici un nume, insa numele lui Lagarde
este evocat tot mai insistent de presa si reprezentantii unora
dintre guvernele europene pentru succesiunea in functie a lui
Dominique Strauss-Kahn, care a demisionat in urma acuzatiilor de
agresiune sexuala formulate in SUA. “Presedintele Republicii a luat
act de demisia devenita inevitabila a lui Dominique Strauss-Kahn
din functia de director al Fondului Monetar International”, se
arata in declaratia Palatului Elysee.
Medicamentul experimental administrat in mai 2010 Greciei pentru
a-si rezolva problema de lichiditate (cum s-a scris atunci in fisa
de externare) nu si-a facut efectul: la Atena pacientul mai e tinut
in viata doar de promisiunile cu privire la o noua transa de cateva
zeci de miliarde de euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar
International, pentru ca situatia ei financiara nu-i permite sa se
ridice ca sa dea mana direct cu investitorii privati.
Dincolo de metaforele medicale si lingvistice, la Atena problema
este – cum scepticii au avertizat inca de acum un an – una de
solvabilitate, pentru ca in software-ul economiei elene au fost
rescrise cu buna stiinta si rea-credinta niste linii de cod care
i-au afectat iremediabil functionarea.
Astfel, Grecia a ajuns dupa un an din nou in situatia in care
nu-si mai poate plati datoriile (ajunse la cam 160% din PIB) pentru
ca economia sa – si asa prost structurata – se sufoca sub povara
masurilor de austeritate impuse drept conditii pentru acordarea
ajutorului financiar. Dar liderii europeni se feresc ca de foc sa
faca oficiale ipotezele de lucru ale pietelor, ca Grecia sa-si
restructureze imprumutul sau sa-si declare incapacitatea de plata.
In incercarea de a cumpara – cu alte zeci de miliarde – inca niste
timp pana cand sistemul bancar european va fi suficient de puternic
ca sa poata absorbi in bilanturile contabile socul unui asemenea
anunt, liderii europeni prefera sa se ascunda dupa subtilitati
semantice, dintre care se desprinde aceea ca acordarea unui nou
pachet de asistenta nu ar viza de fapt restructurarea datoriilor
existente, ci doar extinderea maturitatii lor.
In piata, insa, lucrurile se vad ceva mai clar: la o recenta
dezbatere organizata de Erste Group la Viena, Jozef Sikela, CEO al
bancii slovace Slovenska Sporitelna, a spus transant ca “orice
detinator de datorie publica greceasca trebuie sa se astepte la o
restructurare, singura intrebare fiind cat de mare va fi ea”. Mai
ales ca – dat fiind nivelul la care se tranzactioneaza acum
obligatiunile suverane grecesti, de circa 60% din valoarea lor la
emitere – aceasta restructurare este deja efectiva in piata. “Fie
ca esti banca sau investitor privat in datoriile grecesti, daca iti
vine acum un auditor si-ti verifica registrele contabile cu
onestitate, trebuie sa-ti evidentieze scaderea acestor active
conform cotatiilor din piata”, a explicat Sikela.
O misiune comuna de inspectie a UE si FMI este asteptata sa-si
prezinte concluziile in aceasta saptamana la Atena si sa anunte o
rescriere a parametrilor de anul trecut, pe care grecii oricum nu
i-au respectat. Tinta de deficit a fost depasita cu un sfert
(ajungand la 10% din PIB), incasarile la buget au ramas in urma
prognozelor, iar lupta cu restructurarea economiei se loveste de
proteste zilnice, la care lozincile anti-euro si anti-UE nu mai
sunt de mult razlete. Solutia pe care expertii internationali
trebuie sa o gaseasca, si care ar putea include un plan de
privatizari de 50 de miliarde de euro, trebuie sa previna si
repetarea scenariului in Irlanda si Portugalia, ambele cu probleme
la orizont in ce priveste respectarea acordurilor de finantare.
Irlanda deja cere, prin noul guvern, rediscutarea dobanzii de
5,8% prevazute in acordurile de anul trecut si care deja a ajuns la
6,18% din cauza inrautatirii perspectivelor pentru economiile
eurozonei. Iar la o suma de 67,5 miliarde de euro, cat va imprumuta
Dublinul pana in 2013, orice variatie la nivelul dobanzii se
traduce in ajustari de cheltuieli interne. Nici in cazul
Portugaliei perspectivele nu sunt mai linistitoare, din moment ce
sustinerea de 78 de miliarde de euro pe care Lisabona a obtinut-o
de la UE si FMI are atasata o dobanda variabila de 5,8% pentru
urmatorii sapte ani si jumatate, speranta ambelor parti fiind ca in
acest timp economia portugheza va avea crestere si isi va putea
onora si debitele asumate acum.
“Iata de ce avem nevoie de continuitate a politicilor la
guvernare. Sa inlaturam ideea ca doctrinele politice se reduc la un
singur lucru – clientelismul politic”, a afirmat Stolojan la
Conventia Nationala a PDL, la care il sustine pe Emil Boc pentru
functia de presedinte. “PDL are datoria de a intrerupe aceasta
perceptie a populatiei”, a mai spus Stolojan.
Economia Romaniei a crescut in primele trei luni ale anului cu 0,3%
termeni reali fata de trim. I 2010 si cu 0,6% fata de ultimele trei
luni din 2010. Cresterea economica medie a UE a fost de 2,5% in
perioada ianuarie-martie fata de aceeasi perioada din 2010. Cele
mai mari cresteri ale PIB le-au avut Estonia (8%), Lituania (6,8%),
Finlanda (5,2%) si Germania (4,8%).
In discursul tinut sambata in fata celor 1.400 de delegati la
Conventie, presedintele Traian Basescu a apreciat ca Romania va
avea anul acesta o crestere economica mai mare decat cea de 1,5%
estimata in prezent. El a prezentat iesirea din recesiune drept un
motiv de a incuraja PDL sa “continue”, exprimare care denota
sustinerea fata de actualul premier Emil Boc.
Comisia Europeana si FMI prognozeaza pentru Romania o crestere
economica de 1,5% in acest an, iar la anul intre 3,5% si 4%.
O reuniune de urgenta al UE convocata de presedintia ungara a
ajuns apoi la un consens al ministrilor comunitari de interne, care
a aprobat instituirea de controale la granita in interiorul
spatiului Schengen doar in cazuri speciale, ramanand ca tarile sa
defineasca singure ce apreciaza drept cazuri speciale.
Danemarca, la randul sau, a dat asigurari ca a luat masuri
vamale pentru a lupta impotriva criminalitatii si ca nu
intentioneaza sa reinstituie controlul persoanelor la frontiere,
insa semnalul de individualism transmis, spun analistii, reliefeaza
presiunile electorale care exista in statele membre UE si care
ameninta buna functionare a mecanismelor comunitare. Decizia
initiala a Danemarcei de a introduce controlul la vama a fost
urmarea unui acord intre partidul de guvernamant si formatiunea de
extrema dreapta Partidului Poporului Danez, condus de Pia
Kjaersgaard, sub motivul ca trebuie luptat impotriva imigratiei
ilegale.
Comisia Europeana sugereaza instaurarea unui mecanism care sa
permita a se stabili, la nivel european, care state pot reintroduce
exceptional controale la frontierele interne, chiar daca sunt
membre Schengen. Mecanismul va fi utilizat ca “ultima solutie, in
situatii critice, pana la adoptarea unor noi masuri”. De asemenea,
Bruxellesul prevede crearea unui sistem european de politie de
frontiera si sporirea capacitatii operationale a Frontex.
Premergator liberalizarii vor fi definite insa categoriile de
populatie pentru care se vor acorda in continuare subventii, iar in
acest an vor fi stabilite formulele de liberalizare.
Prioritatea anului in curs, in virtutea noului acord cu FMI, va fi
privatizarea partiala a companiilor energetice – Hidroelectrica,
Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, in cazul carora vor fi vandute
la bursa pachete minoritare de actiuni. In paralel, va fi
imbunatatit managementul companiilor de stat ineficiente din
energie si transporturi, inclusiv prin aducerea unor manageri
privati din strainatate care vor avea prin contract sarcina de a
rentabiliza companiile.
Jeffrey Franks considera posibila pentru 2012 o crestere economica
de 3,5-4%, estimare revizuita in sens negativ de la estimarea
precedenta de 4,5%, din cauza incertitudinilor privind situatia
internationala. Problema principala in 2012 va fi insa aducerea
deficitului bugetar la 3% din PIB, apreciata drept “o provocare”
din cauza anului electoral.
Anul acesta, pentru care FMI pastreaza estimarea de crestere a
PIB de 1,5%, “exista semne limpezi” de reluare a cresterii
economice sustinute de exporturi, iar consolidarea fiscala merge
bine, insa inflatia ar putea depasi 5%, astfel incat daca tendinta
de crestere a inflatiei va continua, din cauza preturilor
internationale la energie si alimente, precum si a calendarului de
majorare a preturilor administrate, BNR ar putea fi nevoita sa-si
ajusteze politica monetara pentru a-si atinge obiectivele pe termen
mediu. “Inflatia este insa o problema mai mica decat acum zece ani,
iar tendinta ei este de reducere”, a afirmat Franks.
Cealalta problema vazuta de reprezentantul FMI este absorbtia
slaba a fondurilor europene. “Romania risca sa fie nevoita sa
returneze pana la 1,5 miliarde de euro daca o serie de proiecte
finantate din fonduri UE nu se realizeaza anul acesta”, spune
Franks. El a recomandat ca proiectele cu absorbtie redusa sa fie
abandonate, iar eforturile autoritatilor sa se concentreze pe cele
unde absorbtia poate creste mai rapid.
Acordul cu FMI incheiat in martie pentru doi ani, in valoare de 3,5
miliarde de euro, este de tip preventiv, deci nu presupune
eliberarea transelor de imprumut decat in cazuri de forta majora.
Probabilitatea ca Romania sa aiba nevoie de bani de la FMI in 2011
a fost apreciata de oficialul FMI la “mai putin de 25%, sau chiar
sub 10%”. Pe langa sumele de la FMI, acordul prevede si o finantare
de 1,5 miliarde de euro de la UE si un credit de 400 de milioane de
euro de la Banca Mondiala.
Dobanda imprumutului urmeaza sa fie stabilita ulterior, cel mai
probabil la reuniunea din 16 mai a ministrilor de finante din zona
euro, insa ce se stie e ca Portugalia va trebui sa reduca deficitul
bugetar de la 9,1% din PIB la 5,9% din PIB in acest an (fata de
tinta initiala de 4,6%), la 4,5% in 2012 si 3% in 2013.
Creditul include si 12 miliarde de euro destinate pentru
sustinerea sistemului bancar afectat de criza, precum si masuri de
crestere a veniturilor la buget si de reducere a cheltuielilor,
prin inghetarea pensiilor si a salariilor si limitarea angajarilor
in sectorul bugetar, taierea pensiilor mai mari de 1.500 de euro, o
crestere a taxelor pentru vanzarile de masini si tutun,
privatizarea partiala a companiilor energetice si vanzarea
companiei nationale aviatice TAP Air Portugal. Perioada de acordare
a ajutorului de somaj va fi redusa de la 3 ani la 18 luni.
Termenul limita pentru ca banii de la UE si FMI sa fie
accesibili este 15 iunie, cand Portugalia are de platit datorii
ajunse la scadenta de aproape 5 mld. euro.
Ministrul de finante Fernando Teixeira dos Santos a apreciat ca
pachetul de austeritate impus de UE si FMI va impinge Portugalia in
recesiune, estimand ca economia tarii va scade acu 2% in 2011 si cu
tot atata in 2012.
Guvernul lui Jose Socrates a demisionat dupa ce parlamentul i-a
respins un plan de austeritate care nu facea referire la ajutorul
financiar din partea zonei euro si a FMI, insa analistii considera
ca Portugalia oricum ar fi ajuns in situatia sa apeleze la acest
ajutor mai devreme sau mai tarziu, pe urmele Greciei si ale
Irlandei, avand in vedere randamentele tot mai inalte cerute de
investitori pentru obligatiunile portugheze. Primavara trecuta,
imediat dupa ce Grecia a cerut ajutorul UE si al FMI ca sa evite
incapacitatea de plata, guvernul Socrates a anuntat un program de
austeritate care prevedea renuntarea la unele investitii cu bani
publici, inghetarea salariilor mari si marirea TVA de la 20% la
21%.