BusinessMagazin

Tag: primire

  • Salariile restante de la Oltchim, plătite integral astăzi

     Suma medie de plată pentru fiecare dintre cei 3.318 angajaţi ai combinatului este de 6.300 de lei.

    Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat joi că procedura de privatizare a combintului Oltchim ar trebui să începă în luna iunie.

    El a menţionat că în urmă cu o zi a primit de la administratorii judiciari evaluările finale privind datoriile Oltchim, care arată că datoriile combinatului se ridică la 793 de milioane de euro.

    Vosganian a afirmat miercuri că a primit oferte scrise din partea unor “mari companii din domeniu” care s-au arătat intersate de privatizarea Oltchim şi va începe discuţii cu acestea.

    Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adolescentă de 15 ani din SUA, muşcată de o leoaică de la Grădina Zoologică din Rădăuţi

     Responsabilul Grădinii Zoologice din Rădăuţi, Angela Olenici, a declarat că adolescenta a venit în vizită, împreună cu rude ale sale şi cu alţi patru copii şi a intrat într-un loc interzis, unde a încercat să se joace cu leoaica.

    Fata şi-a băgat piciorul între gratiile cuştii, iar leoaica i-a cuprins cu labele din faţă piciorul şi a muşcat-o de gleznă.

    Olenici a menţionat că un angajat care se afla la 20-30 de metri distanţă de zona respectivă a ajutat-o pe fetiţă şi a tras-o de lângă cuşcă, fiind apoi anunţată ambulanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi medici de la Spitalul “Grigore Alexandrescu” din Capitală, reţinuţi pentru luare de mită

     Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti i-au reţinut marţi pe medicul chirurg Gheorghe Ştefan Ozsvath şi pe medicul anestezist Florin Dumitru Cătălin Rusu pentru luare de mită şi cer Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acestora pentru 29 de zile.

    Medicul Gheorghe Ştefan Ozsvath este acuzat că a primit câte 600 de lei pentru a opera trei copii.

    “S-a reţinut că, în zilele de 7 şi 8 aprilie 2013, pentru a efectua intervenţiile chirurgicale asupra pacienţilor minori C.A.M., C.V.G. şi G.L.C., medicul chirurg Ozsvath Gheorghe Ştefan a primit câte 600 de lei pentru fiecare intervenţie chirurgicală. La percheziţia corporală efectuată asupra medicului a fost găsită suma de 3.076 de lei”, au precizat procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii neîncrederii sunt digitali

    Se ştie că, foarte adesea, fabricarea unei monede costă mai mult decât valoarea ei nominală. Pare paradoxal: se poate deduce că statul pierde bani producând bani. Însă valoarea reală a monedei este mai mare decât cea nominală. Pe de-o parte, pentru că suprimă un lanţ interminabil şi costisitor de schimburi-barter – dar aici este multă istorie, iar în teoria (şi nici măcar în practica) banilor nu sunt competent.

    Pe de altă parte, moneda respectivă vine să consolideze un lanţ al încrederii. Trebuie să mă încred în comerciant că îmi va schimba moneda pe ce vreau eu, trebuie să mă încred în banca la care-o depun că mi-o va restitui, trebuie să mă încred în asigurator c-o va investi cu folos, trebuie să mă încred în banca centrală că nu mi-o va drămui prin politici proaste, trebuie să mă încred în stat că va reglementa inteligent tot sistemul. Banii actuali, convenţionali, zişi şi „bani fiat„, se bazează pe încredere.

    Ce se întâmplă însă când lanţul încrederii se rupe? S-a rupt de curând în Cipru şi a explodat o monedă alternativă, numită Bitcoin, iar întreaga presă a erupt în articole despre această monedă digitală (agitaţia mediatică e importantă în acest caz).

    Desigur, Bitcoin nu este nici prima, nici singura monedă virtuală – de exemplu, Second Life dispune de propria monedă, la fel ca şi World of Warcraft, chiar şi creditele Facebook sunt tot un soi de bani virtuali. Toate exemplele vizează sisteme de plăţi limitate la o anumită platformă, în vreme ce Bitcoin este un sistem deschis şi global.

    Alta este însă caracteristica principală a Bitcoin. Spre deosebire de banii convenţionali (şi chiar de banii din Second Life şi ceilalţi), această monedă virtuală se fundamentează pe neîncredere – în speţă pe neîncre-derea în întreaga lume financiară, iar anul în care a apărut explică fără multe cuvinte motivul: 2009 (deci curând după declanşarea crizei financiare globale).

    Inventatorul conceptului, Satoshi Nakamoto, a publicat în 2008 un articol într-un forum de criptografie în care descria protocolul pe care urma să se bazeze Bitcoin, dar „persoana„ sa este învăluită în mister. Este cu siguranţă un pseudonim şi nici măcar nu se ştie dacă este o persoană sau un grup în ciuda investigaţiilor făcute de New Yorker şi Fast Company.

    Tehnic vorbind, Bitcoin este de fapt o reţea peer-to-peer (cam ca acelea de partajare a fişierelor) care funcţionează pe baza protocolului Bitcoin, este complet descentralizată şi asigură printr-un sistem criptografic asimetric (cu chei publice şi private) atât siguranţa tranzacţiilor, cât şi anonimatul utilizatorilor. Atât protocolul, cât şi programul client sunt open source şi oricine poate verifica algoritmii şi modul de funcţionare.

    Nu există nicio autoritate centrală şi oricine poate participa gratuit printr-un program client. Un utilizator îşi poate genera oricâte perechi de chei, fiecare pereche fiind echivalentă cu un cont, unde cheia publică funcţionează ca adresă, iar cheia privată ca semnătură. Tranzacţiile sunt distribuite şi sunt procesate de o serie de noduri ale reţelei numite „mineri„, care trebuie să aplice forţa brută (deci o imensă putere computaţională) pentru a valida o tranzacţie.

    De altfel, minerii concurează între ei, deoarece fiecare bloc de tranzacţii este recompensat prin posibilitatea de a emite Bitcoini şi, eventual, prin contribuţii voluntare. Tranzacţiile validate sunt apoi publicate, iar programul client „culege„ sumele primite. În tot procesul nu intervin decât numere, dar Bitcoinii pot fi schimbaţi în bani convenţionali (rata de schimb este variabilă) sau pot fi utilizaţi pentru plăţi în numeroase magazine care acceptă moneda virtuală.

    Deşi pare perfect, Bitcoin are două neajunsuri. Primul este că rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică. Al doilea este că emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este descrescătoare şi finită.

    Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un sistem mai bun va fi inventat.

  • Grecia va verifica pensiile primite de 500.000 de văduve, pentru a identifica beneficiarii ilegali

     Guvernul este optimist că pensiile încasate ilegal vor fi treptat eliminate prin implementarea unui sistem de verificare numit Ariadne, o nouă bază de date folosită pentru colectarea de date privind situaţia beneficiarilor din patru surse diferite, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Noul sistem ar putea aduce economii pentru statul elen de circa 480 de milioane de euro anual, potrivit estimărilor oficiale.

    Autorităţile au oprit plata a peste 50.000 de pensii în ultimii doi ani, după ce au descoperit nereguli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Casei Regale Britanice. Cât bani administrează Regina Elizabeth a II-a în 2013

     Astfel, veniturile alocate casei regale britanice vor fi pentru următorul an financiar de 36,1 milioane de lire sterline. În precedentul exerciţiu financiar, cel aferent anului 2012, în care suverana britanică şi-a celebrat jubileul de diamant, aceste venituri au fost de 31 milioane de lire sterline. Acea sumă a inclus o finanţare suplimentară de 1 milion de lire sterline, alocată exclusiv pentru activităţile programate pentru a marca jubileul de diamant al reginei, informează  guardian.co.uk.

    Prin urmare, suverana britanică a beneficiat de o creştere cu 5,1 milioane de lire sterline a sumelor primite de la contribuabilii britanici pentru acoperirea cheltuielilor casei regale britanice şi pentru a-şi îndeplini aşa cum se cuvine obligaţiile oficiale.

    The Sovereign Grant (Finanţarea suveranului) înlocuieşte vechiul sistem de finanţare a cheltuielilor regale şi a intrat în vigoare la începutul noului an fiscal, care a început în Marea Britanie pe 1 aprilie. Veniturile alocate prin noul sistem acoperă cheltuielile de întreţinere şi administrare a palatelor regale din Marea Britanie şi costurile ocazionate de vizitele oficiale întreprinse de suverană în Marea Britanie şi în străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Putin va limita bonusurile pentru directori, după ce un fost coleg din KGB a primit 100 de milioane de dolari

     Astfel de prime ar trebui “să stimuleze managerii de top” să lucreze eficient, însă sunt necesare “limite rezonabile”, a declarat, vineri, Putin, notează Bloomberg.

    Limitarea bonsurilor de plecare din companie ar fi în linie cu standardele internaţionale, a adăugat el.

    Norilsk Nickel a promis în decembrie directorului general demisionar de la acel moment, Vladimir Strjalkovski, 100 de milioane de dolari, un record în Rusia. Strjalkovski, care a fost coleg cu Putin la KGB în Leningrad în anii ’80, a fost înlocuit la conducerea companiei miniere de acţionarul Vladimir Potanin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zile libere în plus şi primă de 700 de lei, de Paşte, pentru angajaţii Complexului Energetic Oltenia

     Conform unui comunicat al CEO, administraţia şi sindicatele au convenit ca în perioada 1-13 mai angajaţii să aibă încă şase zile libere în afara celor stabilite deja în contractul colectiv de muncă.

    “Această decizie a fost luată de administraţia companiei de comun acord cu sindicatele, pe fondul scăderii drastice a cererii de energie electrică produsă pe bază de cărbune din această perioadă, ca urmare a hidraulicităţii crescute şi producţiei ridicate de energie eoliană”, se menţionează în comunicatul de presă al Complexului Energetic Oltenia.

    Salariaţii care asigură paza şi buna funcţionare a instalaţiilor tehnologice, precum şi livrările de cărbune, vor veni la lucru în continuare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţările prin Prima Casă au ajuns la 3,18 miliarde euro. Se primesc 100 de dosare pe zi

     În 2013 au fost depuse 6.000 de cereri, valoarea finanţării fiind de 210 milioane de euro. În 2012 cererile depuse au totalizat 1,01 miliarde de euro, pentru 27.000 de dosare, conform datelor prezentate miercuri de Irina Constantinescu, director coordonator Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

    “La ritmul în care se acordă garanţiile suma ar ajunge pentru tot acest an. Toate băncile care solicită suplimentarea banilor primesc bani în funcţie de ritmul creditării. Dacă se vor menţine aceleaşi condiţii banii vor ajunge pentru tot anul. Suma de 572 milioane de euro reprezintă fonduri alocate deja băncilor”, a declarat Constantinescu, la o conferinţă pe teme imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director Transelectrica: Producătorii de energie verde trebuie să cedeze o parte din ajutorul de la stat

     “Dacă investitorii tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, să dea câte un certificat la Transelectrica să dezvolte reţeaua, sau să dea şi altora să facă centrale de reglaj, sau să fie obligaţi pur şi simplu să investească în întărirea reţelelor. Toate sunt spre binele lor”, a declarat miercuri, la o conferinţă pe teme energetice, Octavian Lohan, director general adjunct în Transelectrica.

    Transelectrica, deţinută de stat, este compania care operează sistemul energetic naţional. Producătorii de energie regenerabilă au nevoie, pentru conectarea instalaţiilor la reţeaua naţională, de acceptul Transelectrica.

    Statul sprijină producţia de energie regenerbilă printr-o schemă de ajutor de stat, prin sistemul de certificate verzi. Fiecare producător de energie verde primeşte gratuit un număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce. Furnizorii, care cumpără energie de la producători, sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze certificatele verzi, pentru a atinge anumite cote anuale ca o parte din energia pe care o vând clienţilor să provină din surse alternative. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin facturile emise consumatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro