Tag: capitala

  • Programul “Weekend în Bucureşti”: Cât costă două nopţi de cazare în Capitală la hoteluri de 2, 3 şi 4 stele

    “În condiţiile în care tot mai mulţi români sunt afectaţi de criza economică, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc consideră că turiştii români trebuie să fie încurajaţi să-şi petreacă vacanţele în România în condiţii cât mai avantajoase. Beneficiind de experienţa acumulată pe parcursul a peste zece ani de derulare a programelor speciale în România, respectiv Litoralul pentru toţi şi O săptămână la munte, federaţia continuă această iniţiativă şi lansează un program similar care se va derula în weekend-urile lunii decembrie”, a declarat într-un comunicat Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

    Astfel, un pachet de două nopţi de cazare cu mic dejun la un hotel de patru stele va costa 259 de lei de persoană, la trei stele pachetul va costa 189 de lei, iar la două stele – 139 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 11.400 de locuri de muncă vacante la nivel naţional, între 11-17 octombrie. Care sunt cele mai căutate domenii

    Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la nivel naţional sunt înregistrate 11.438 locuri de muncă, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFX, joi, de ANOFM.

    Cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în Bucureşti (898) şi în judeţele Cluj (1.557), Iaşi (891), Timiş (561), Călăraşi (544), Dolj (508), Alba-(386), Vaslui (377), Arad (358), Sibiu (356), Satu Mare (336), Braşov (333), Hunedoara (315), Harghita (311) şi Mureş (306).

    Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă vacante sunt Caraş-Severin (şase), Mehedinţi (16), Sălaj şi Buzău (câte 51), Galaţi (53), Ialomiţa (59), Bacău (69), Suceava (70), Botoşani (84), Vrancea (86), Dâmboviţa (87), Prahova (88) şi Giurgiu (93).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ploaia îngreunează circulaţia în Capitală. Pasajul Unirii a fost închis timp mai multe ore

    Pasajul Unirii a fost redeschis traficului rutier, după ce pompierii au intervenit timp de mai multe ore pentru a scoate apa acumulată. Pasajul s-a inundat după ce sistemul de canalizare nu a mai făcut faţă. Până la deschiderea Pasajului Unirii, şoferii au putut circula pe deasupra pasajului sau pe rutele alternative.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: bulevardul Regina Elisabeta

    Atunci: o importantă alee de promenadă, acest bulevard era populat de cinematografe şi hoteluri.

    Acum: cinematograful Corso mai stă astăzi mărturie vremurilor de mult apuse. De-o parte şi de alta a bulevardului spaţiile comerciale care sunt ocupate s-au transformat în magazine cu “preţ unic de 13 lei”.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Piaţa Unirii

    Puţine sunt astăzi clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii.

    Atunci: una dintre cele mai importante zone comerciale ale Capitalei, Piaţa Bibescu-Vodă era populată de hale, tarabe şi magazine, după modelul halelor din Paris.

    Acum: astăzi zona este dominată de magazinele Unirea Shopping Center şi Cocor, care au rezistat presiunii timpului şi care s-au adaptat vremurilor actuale cu chiriaşi noi şi cu o nouă înfăţişare.

     

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Centrul Istoric

    Atunci: zeci de meşteşugari, proprietari de restaurante şi hoteluri au ales inima Bucureştiului – străzile Băcani, Blănari, Şelari, Smârdan sau Lipscani – să facă business.

    Acum: 150 de cafenele, baruri şi restaurante populează astăzi cele 57 ha din zonă şi reprezintă anual un business de 150-200 mil. euro.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Şoseaua Kiseleff

    Atunci: a fost construită să semene cu celebra arteră din Paris Avenue des Champs Élysées şi a devenit un cunoscut loc de promenadă pentru bucureştenii de toate vârstele şi de toate categoriile sociale.

    Acum: zona este populată de ambasade şi de sediile unor companii cu gusturi “boeme”. De asemenea, şoseaua Kiseleff este unul dintre traseele preferate ale bicicliştilor.

  • BACALAUREAT 2012, sesiunea de toamnă: Peste 3.900 de contestaţii în Capitală

    Potrivit sursei citate, au fost depuse 3.942 de contestaţii, în condiţiile în care peste 9.000 de candidaţi au fost declaraţi respinşi.

    Rezultatele finale ale examenului vor fi afişate în 5 septembrie, după soluţionarea contestaţiilor.

    Promovabilitatea la sesiunea de toamnă a bacalaureatului în Capitală a fost, înainte de depunerea contestaţiilor, de 18,52%, aproape egală cu cea de anul trecut (17,82%), au precizat duminică, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), după centralizarea rezultatelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Calea Moşilor

    În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei, “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor.

    Acum: astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră ajunsese şi una dintre preferatele băncilor care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.

  • Drumul de la Micul Paris la Bucureştiul de astăzi

    Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre şi încerca să îşi construiască şi Champs Elysées-ul autohton, după chipul şi asemănarea originalului aflat în marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematică a Bucureştiului, locul unde damele “bine” mergeau să îşi cumpere haine de blană şi să îşi croiască rochii după ultima modă. Era locul unde trebuia să fii văzut. Piaţa Unirii era populată de hale, prăvălii şi tarabe, un adevărat pol de comerţ al vremii. Nu se lăsau mai prejos nici străzile din actualul centru istoric care erau ocupate de meşteşugarii care mergeau mână în mână cu proprietarii de hanuri şi cârciumi. A rămas mărturie până astăzi caru’ cu bere, care, dacă ar putea vorbi, ar spune multe. Actualul bulevard Elisabeta, Calea Moşilor sau Calea Griviţei completau şi ele peisajul comercial al Bucureştiului de altă dată. Astăzi puţine sunt clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii. Pe Calea Moşilor au mai rămas doar farmaciile. Până şi băncile au fugit, lăsând în urmă zeci de spaţii goale. Regina Elisabeta nu stă nici ea mai bine. A fugit tot comerţul la mall?

    Bucureştiul are zece malluri, iar dacă adaugi şi centrele comerciale, numărul spaţiilor creşte undeva pe la 15. Raportând numărul de metri pătraţi la numărul de locuitori, Capitala rămâne chiar şi aşa în urma oraşelor mari din regiune precum Budapesta, Praga sau Varşovia. Mai este loc de dezvoltare? Planuri sunt, însă ritmul de construcţie este încetinit dacă facem comparaţia cu situaţia de acum patru-cinci ani. Totuşi dezvoltatorii nu se lasă păgubaşi în încercarea lor de a prinde din urmă celelalte capitale din Europa Centrală şi de Est. Ce îi încurajează?

    Zilnic circa 300.000 de români calcă pragul centrelor comerciale şi mallurilor din Bucureşti sau, altfel spus, fiecare locuitor al capitalei trece cel puţin o dată pe săptămână printr-un mall. Centrul cu cel mai mare trafic atrage circa 60.000 de oameni într-o zi. Prin comparaţie, doar centrul vechi – “o aglomerare” de 150-200 de baruri, restaurante şi cafenele – reuşeşte o asemenea performanţă şi doar în zilele bune, de weekend de vară. Calea Moşilor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, nu mai păstrează nimic care să amintească de “gloria de altădată”. Trecătorii de astăzi nu vin aici la plimbare sau la cumpărături de rochii, pălării sau pantofi, ci sunt doar în trecere, merg grăbiţi, uneori fără să întoarcă măcar capul, pe lângă vitrinele de cele mai multe ori goale. Ce s-a ales de magazinele de altă dată?

    În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei – “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Pânzeturi felurite, ţesături şi materiale menite să ia ochii trecătorilor decorau vitrinele magazinului construit parcă după chipul şi asemănarea magazinului “La Paradisul Femeilor” imaginat de Émile Zola în cartea cu acelaşi nume. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor. Doctorul Alexandru Popescu scrie că aici a fost construit la 1859 şi hanul Solacolu, local frecventat de personalităţi precum Alecsandri, Eminescu, Constantin Tănase, Maria Tănase, Liviu Rebreanu sau fraţii Teodoreanu. Astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră era şi una dintre preferatele băncilor, care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.

    “Calea Moşilor a avut întotdeauna două mari probleme esenţiale, care au afectat permanent comerţul în zonă. În primul rând este vorba de lipsa locurilor de parcare şi în al doilea rând de lipsa unui mijloc rapid de transport, respectiv metrou”, spune Ştefania Harabagiu, unul dintre fondatorii Brand Support, agenţie de strategie şi creaţie în trade marketing. Ea explică faptul că, deşi nici mallurile nu sunt întotdeauna deservite de metrou, acestora nu le lipseşte însă parcarea, un element cheie în ziua de astăzi.

    “Lipsa ambelor elemente este dramatică, în sensul în care au rămas pe Moşilor numai comercianţii nostalgici.” În opinia sa, şansa pe care o are Calea Moşilor este să ofere comerţ specializat şi “primul care îmi vine în minte este cel care a dispărut din centrul vechi, respectiv cel cu textile şi cel pentru mirese”. În zonă deja şi-au încercat norocul o serie de comercianţi (atât de puţini însă că îi poţi număra pe degete) şi norocul le-a zâmbit, spune ea.

    Ştefania Harabagiu îşi aminteşte că au fost într-adevăr ani în care existau mărci pe Calea Moşilor pe care nu le mai găseai altundeva, cum a fost cazul Hush Puppies, unul dintre cei mai mari retaileri de încălţăminte la nivel mondial. Timpul şi-a pus însă amprenta pe artera dominată astăzi de blocurile de zece etaje colorate în roz, portocaliu şi verde praz, ca urmare a programului de reabilitare termică, şi de spaţiile comerciale ale căror geamuri sunt tapetate cu semnele “de închiriat”. “Cine poate concura cu mallurile din ziua de azi, un paradis al comerţului cu bugete serioase?”, explică situaţia fondatoarea Brand Support.