BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Cat de rau va fi in 2009

    Actiunile companiilor cotate la burse au scazut in 2008 cu 42%, conform indexului global MSCI, adica au pierdut peste 29 de mii de miliarde de dolari si tot ce au castigat din 2003 incoace. Aproape singurele active care au dus-o mai bine au fost certifi catele de trezorerie ale statelor dezvoltate si aurul, ale caror preturi au crescut pentru ca investitorii le-au cautat incercand sa se protejeze de pierderi.

    Anul a inceput cu un soc, care era insa doar o mica anticipare a dezastrului ce avea sa vina. Cand Société Générale a pierdut 4,9 miliarde de euro (6,8 milioane de dolari) in ianuarie ca urmare a pozitiilor pe piata pe care le asumase un trader fara a fi autorizat, se parea ca se ajunsese deja la cea mai importanta dintre stirile financiare ale anului. Dar pierderea avea sa fie o nimica toata comparativ cu ce a urmat.

    Stirile proaste au parut ca nu se mai opresc: Bear Stearns in primavara, dupa o usoara acalmie in vara falimentul Lehman Brothers la mijlocul lui septembrie, preluarea Merrill Lynch, salvarea de la faliment a American International Group (AIG), prabusirea afacerii lui Bernard Madoff si iminentul faliment al General Motors. Toate aceste nume creioneaza unul dintre cei mai memorabili ani din istoria financiara. Multi economisti isi declarau speranta la inceputul anului ca, datorita cresterii Chinei si a Indiei si consolidarii fortei economice a UE, restul lumii va scapa de efectele crizei ipotecare americane. Aceasta speranta – spulberata in cele din urma – nu s-a reflectat niciodata in piete.

    Chiar daca datele economice de la Bruxelles si Beijing aratau mai bine decat cele de la Washington, actiunile din Europa si Asia cadeau mai accelerat decat cele din Statele Unite, in parte pentru ca investitorii panicati din zona dolarului isi repatriau plasamentele din strainatate. Pana la sfarsitul anului, tabloul economic global era aproape la fel de prost peste tot. Indicele Dow Jones Euro Stoxx 600, care masoara evolutia pietelor bursiere din Europa, a terminat anul cu o scadere de 46%. Indexul MSCI Asia-Pacific a cazut cu 43%. Nici actiunile din SUA nu au dus-o mai bine, indicele Dow Jones scazand cu 33,8%, cea mai proasta performanta din 1931, in vreme ce indicele Standard & Poor’s 500 a pierdut 38,5%.

    Ultimele patru luni ale lui 2008 au fost cu adevarat ingrozitoare. Imprumuturile de la banci aproape ca s-au oprit, iar pietele au intrat intr-un vartej care s-a potolit doar cand guvernele au convenit sa cheltuiasca mii de miliarde de dolari ca sa salveze sistemul financiar global. Daca vestile din tarile dezvoltate au fost rele, in pietele emergente au fost inca si mai rele. Indicele compozit al bursei din Shanghai a scazut cu 65,4%, indicele RTS al bursei rusesti a scazut cu 72%, iar Sensex 30 din Mumbai a pierdut 52,4 procente.

    A existat vreun loc cat de cat sigur? Ar fi trebuit sa aiba cineva clarviziunea de a investi banii in Bangladesh, unde principalul indice al bursei din Dhaka a scazut cu doar 7,4% anul acesta, sau in Venezuela, unde scaderea a fost similara. Evenimentele de anul trecut le-au reamintit investitorilor ca actiunile sunt doar o parte a tabloului general. Importanta lor a fost redusa de alte cateva piete, inclusiv cea a obligatiunilor de risc ipotecar – CDS (credit default swaps – instrumentele prin care riscurile aferente ipotecilor sunt transformate in obligatiuni, iar emitentul scapa astfel de risc si totodata obtine finantare din vanzarea lor), care abia daca ajungeau pe radarele investitorilor inainte de izbucnirea furtunii.

    Ce se intampla in aceste alte piete va fi de ajutor celor ce vor sa prevada incotro vor merge preturile actiunilor. Investitorii care spera ca 2009 va fi mai bun subliniaza ca 2008 a fost marcat de doua fenomene majore cu probabilitate de repetare foarte mica: colapsul iminent al sistemului financiar mondial, impreuna cu preluarea de facto de catre mai multe guverne a controlului asupra unor banci, si impresionanta bula a preturilor la materii prime, care s-a spart in a doua jumatate a anului. Pretul petrolului a atins un maxim la 11 iulie, de peste 147 de dolari pe baril. Azi se tranzactioneaza la mai putin de o treime din acea valoare.

    Prabusirea preturilor la marfuri a perturbat functionarea economiilor din Rusia pana in Australia. Si in vreme ce pietele creditelor contina sa opereze, desi departe de ritmul normal, economiile din lumea intreaga continua sa se deterioreze. Unde vor aparea primele semne de crestere? Unii analisti prevad ca economia SUA, care a intrat in recesiune in decembrie 2007 si se pregateste sa primeasca, in urmatorii doi ani, un pachet de stimulare de la Washington de aproape 1.000 de miliarde de dolari, ar putea sa scoata lumea din criza in a doua jumatate a anului. Dar continua deteriorare a pietei imobiliare din SUA, zbaterile industriei auto si cresterea somajului aproape in toate sectoarele sunt semnale ca perspectivele lui 2009 raman sumbre.

    Fondul Monetar International estimeaza ca economiile dezvoltate se vor contracta usor in 2009, in vreme ce productia globala va creste cu doar 2,2%. FMI defineste drept recesiune globala o crestere economica sub 3%, pentru ca acest ritm este mult prea scazut pentru a face fata cererii de locuri de munca venite de la o populatie in crestere pe pietele emergente. In acelasi timp, restructurarea portofoliului de credite – curatarea balantelor contabile ale bancilor – continua sa impiedice reluarea fluxului normal al creditarii. Increderea consumatorilor din SUA si Europa a ajuns la minime istorice.

    Nouriel Roubini, un economist care a anticipat dezastrul din piete din 2008, sustinea intr-un comentariu recent ca, in 2009 recesiunea globala “se va transforma in stagflatie, combinatia vicioasa intre stagnare economica/recesiune si deflatie”. O economie care se contracta este nefasta pentru actiuni, pentru ca profiturile companiilor tind sa se prabuseasca, facand ca actiunile sa para si mai scumpe. Analistii spun ca estimarile pentru profiturile corporatiilor sunt probabil prea mari ca sa reflecte adecvat perspectivele economice intunecate ale lui 2009.

    Totusi, Julian Chillingworth, director de investitii la Rathbone Unit Trust Management din Londra, spune ca investitorii stau pe rezerve neobisnuit de mari de lichiditati, “asa ca, daca stirile sunt proaste, dar nu devastatoare, s-ar putea sa caute sa profite de oportunitati si sa avem cresteri rapide ale actiunilor”. Din pacate, adauga el, orice asemenea crestere ar putea fi un “fals rasarit” pana cand tabloul economic va incepe sa se clarifice. “Adevarata limita de jos a pietelor aflate in recul este cand trec de la capitulare – adica de la momentul in care investitorii pur si simplu inceteaza sa mai spere – la lipsa de interes”, spune el. “Si nu am ajuns inca acolo.”

    Philippe Gijsels, specialist in piete bursiere la Fortis Global Markets din Bruxelles, a estimat ca 2009 va fi “anul marelui cutremur, anul unui darwinism financiar, cand cei slabi vor deveni si mai slabi, iar cei puternici vor deveni si mai puternici”. Multi comercianti, banci, producatori de marfuri si companii farma ceutice au terminat 2008 la limita de supravietuire, spune Gijsels, ceea ce le tran sforma in posibile tinte de achizitie. “Oamenii cu lichiditati si cu balante contabile solide vor putea sa faca in asemenea conditii tot ce-si doresc”, spune el.

    Pe termen lung, consolidarea va contribui la crearea de conditii pentru urmatoarea faza de expansiune a pietei, considera specialistul de la Fortis, pentru ca va insemna ca banii sunt directionati catre cei care stiu sa-i utilizeze cel mai eficient. Gijsels spune ca e posibil ca piata sa inceapa sa se stabilizeze la sfarsitul lui 2009 daca vor exista semne clare ca s-a ajuns la sfarsitul crizei financiare si aproape de sfarsitul celei ipotecare din SUA. Daca exista vreo speranta de imbunatatire, ea se afla in aproape generala dispozitie pesimista. Chillingworth spune ca e posibil “sa fim cu totii prea deprimati, si de fapt SUA sa inceapa sa se miste mai repede decat se anticipeaza in prezent”. Dar e adevarat ca “nimeni nu ia in calcul acum aceasta posibilitate”.

  • BURSA

    Desi cei mai multi brokeri si analisti se asteptau la un an cu cresteri de cel putin 20% pe principalul indice BET si de 50% pe indicele BET-FI (al societatilor de investitii financiare), bazandu-se pe cresterile inalte ale PIB, piata a socat inca din prima zi de tranzactionare din an, cand Bursa a inchis cu o scadere de 2,1% pe indicele general, BET-C. A fost pentru prima data in ultimii ani cand Bursa avea sa scada in sedinta de debut a anului, cand investitorii de obicei se intorc optimisti dupa sarbatorile de iarna. Urmatoarele saptamani aveau sa trezeasca si mai mult investitorii la realitate, dupa ce mai multe fonduri de investitii straine au scos de pe Bursa 56 de milioane de euro (209 milioane de lei), vanzari nete care au reprezentat un record absolut. Ca urmare, principalele 20 de titluri lichide de pe piata au pierdut in prima luna a anului peste un sfert din valoare, cat previziunile de crestere ale brokerilor pe tot anul.

    Lichidarile fondurilor straine au venit ca urmare a agravarii crizei pietei ipotecare din SUA, ce a stat la baza crizei financiare internationale de mai tarziu. De altfel, primele care s-au retras de pe Bursa in ianuarie au fost tocmai fondurile americane de investitii.
     
    Scaderile au fost vazute de multi ca niste oportunitati de achizitie cu care nu se vor mai intalni, astfel ca piata de actiuni nu a dus in prima faza lipsa de cumparatori, mai ales ca economia Romaniei arata o accelerare. Numai ca, dupa o relativa perioada de stagnare, Bursa si-a continuat declinul tot pe fondul stirilor externe, care anuntau primul mare faliment al unei banci americane, Bear Stearns. In ciuda actiunilor agresive luate de Fed, banca nationala a SUA, printr-o scadere puternica a ratelor de dobanda si injectii de lichiditate in sistemul bancar, acesta din urma a clacat si cateva luni mai tarziu guvernul a fost nevoit sa nationalizeze o serie intreaga de institutii financiare cu expuneri pe piata imobiliara, printre care cel mai mare asigurator din lume, AIG. Investitorii de la Bursa n-au stat pe ganduri la auzul acestor stiri si au con­tinuat sa vanda agresiv actiuni, mai ales dupa falimentul rasunator al bancii de investitii Lehman Brothers, astfel ca piata bursiera a mai pierdut 20% din valoare.
     
    Derapajele Bursei i-au facut atat pe brokeri, cat si pe investitori sa fie mai rezervati in asteptari, mai ales ca agentiile de rating atrageau atentia cu privire la dezechilibrele economiei. Dupa scaderi de peste 50% de la inceputul anului pe principalele titluri, vanzatorii au continuat sa domine piata si pe fondul instalarii panicii. La numai cateva saptamani de la incidentele majore de pe piata americana, sistemul financiar european s-a prabusit rapid, in cateva zile fiind anuntate nationalizari ale unor banci de renume din mai toate statele europene, fapt ce a speriat si mai mult investitorii de la Bursa.
     
    Pe piata americana, investitorii care pariau pe scaderea actiunilor au determinat o serie de institutii financiare sa ceara ajutor banesc din partea statului, altele au fuzionat sau au fost preluate. Chiar si bancile de investitii fara probleme deosebite au fost nevoite sa se reprofileze din cauza previziunilor negative cu privire la viitorul acestora.
     
    Starea de tensiune internationala a tinut in corzi Bursa timp de mai multe luni, dupa ce retragerile investitorilor din fondurile de investitii le-au impins pe acestea din urma sa recurga la lichidari de participatii, fenomenul luand o amploare mondiala.
     
    In aceste conditii, fondurile straine au mai scos de pe Bursa 23 de milioane de euro (86,1 milioane de lei), respectiv au vandut participatii pe piata similare cu cele din prima luna a anului, dar la preturi de circa doua ori mai mici. Temerile cu privire la falimentele bancare au fost inlocuite rapid cu semnalele puternice de incetinire economica la nivel mondial, mai toate statele importante intrand in recesiune, urmate de o serie lunga de anunturi privind reduceri de productie si disponibilizari masive atat in tara, cat si pe plan extern.
     
    Speriati de contextul de piata si intrarea in incapacitate de plata a unor state, multi dintre investitori si-au abandonat strategiile pe termen lung de pe Bursa si au vandut in panica, preferand dobanzile atractive de pe piata bancara, care depaseau 14%.
     
    In aceste conditii, principalele titluri au ajuns la un sfert din valoarea de la finele anului trecut, iar SIF-urile s-au prabusit pur si simplu, ajungand sa fie tranzactionate si la 10% din cotatiile din vara lui 2007. 
     
    REPERE 2008  
    • Ianuarie – principalele 20 de actiuni pierd in medie un sfert din valoare in mai putin de o luna, dupa vanzarile record ale strainilor.
    • Aprilie 2008 – numarul de conturi de vanzare si de cumparare ale romanilor scade aproape la jumatate.
    • Iulie – BET-FI pierde 50% de la inceputul anului, coborand sub pragul de 40.000 de puncte.
    • Septembrie – BET-C scade la jumatate din valoare pe fondul anuntului privind falimentul Lehman Brothers.
    • Octombrie – Bursa atinge minimele anului, cu o pierdere de peste 70% pe BET-C de la inceputul anului, dupa un val de nationalizari pe plan international.
    • Decembrie – Stere Farmache si-a dat demisia din functia de director general al BVB. Isi pastreaza insa functia de presedinte.

  • Poate vreti sa angajati un broker

    La 24 de ani, Victor lucreaza deja ca trader de trei ani. Nimeni si nimic nu l-au putut pregati pentru ce s-a intamplat anul acesta pe Bursa. Criza, termen despre care s-a obisnuit sa citeasca ca student doar in manualele de la ASE, a trait-o prin cotatiile tot mai mici ale actiunilor, in panica si disperarea clientilor care l-au asaltat cu telefoane. “A fost un an greu, pentru mine cel mai greu din perioada in care am lucrat ca trader. In acest an piata a avut foarte putine zile de crestere, oferind brokerilor foarte putine ocazii de a face tranzactii pe profit”, marturiseste Victor Stan, trader la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Atras de mirajul castigurilor consistente si de adrenalina din ringul bursier, Victor intrase in piata in 2005, cand bursa parea ca nu se mai opreste din ascensiune. Randamente de doua pana la trei cifre, profituri colosale, comisioane deloc modeste si multa satisfactie la finalul unei sedinte de tranzactionare. Anul 2008 avea sa ii arate insa fata nevazuta a pietei bursiere. “Putini sunt cei care se asteptau la asemenea corectii”, spune el.

    Corectiile, panica si numarul (considerat de brokeri) ridicol de mic de tranzactii bursiere l-au facut pe Victor Stan – alaturi de alte zeci de brokeri sa ia decizia, voluntar sau nu, de a iesi din piata. “Decizia de a parasi piata de capital am luat-o in vara acestui an, iar contractul de munca cu Estinvest l-am incheiat efectiv acum aproape trei luni. De atunci, am ramas colaborator al Estinvest ca agent delegat pastrand clientii”, povesteste Victor Stan. Aproape 60 de brokeri au fost concediati intre 24 noiembrie si 5 decembrie, cu o luna inaintea sarbatorilor de iarna, din cauza crizei financiare care a redus drastic profiturile societatilor de brokeraj si valoarea tranzactiilor bursiere.

    Societatile de brokeraj au renuntat definitiv la o parte din brokeri, in timp ce pe altii i-au pastrat ca agenti delegati (brokerul isi pastreaza portofoliul de clienti, lucrand pe baza de mandat fara carte de munca). Astfel, brokerul poate incasa in continuare comisioane din tranzactiile clientilor, daca acestea exista, si, in acelasi timp, sa caute alt loc de munca. “Bineinteles, ca agent delegat, comisionul din tranzactiile clientilor este o alta sursa de venit, deloc de neglijat in aceste vremuri”, spune Stan.

    Nu doar cei proaspat intrati in piata au decis sa puna capat colaborarii cu societatile de brokeraj. Adrian Caramiha, unul din “caii de cursa lunga” ai pietei de capital, tranzactioneaza pe cont propriu pe bursele locale si internationale, dupa ce a plecat in februarie de la societatea de brokeraj Broker Cluj, unde a fost director general adjunct. “Sunt liber profesionist, cu toate acestea stau tot timpul in apropierea bursei. Investesc pe toate pietele de capital. Nu pot sa spun ca am marcat profit, dar am reusit sa imi conserv capitalul in aceasta perioada, in special din plasamentele pe care le-am facut pe pietele internationale”, spune Caramiha.

    Va reveni in piata, dar nu acum, ci poate la sfarsitul anului viitor, cand pietele isi vor mai reveni. “Nu vreau sa fiu optimist si sa spun ca pietele isi vor reveni in a doua jumatate a anului viitor, ci realist. Optimisti erau si cei de pe Titanic”, crede Caramiha. Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest din Focsani, spune ca cel putin jumatate dintre brokerii care au ales sa plece din piata anul acesta vor reveni pentru ca s-au obisnuit “sa castige si sa aiba un anumit stil de viata si de munca”. “Nu putini sunt cei care au acuzat brokerii ca nu au motive sa se planga de criza, pentru ca si pe scaderi se pot marca profituri. Nu de scaderi ne plangem, ci de lipsa de lichiditate. Cand piata nu face volum, atunci brokerii nu fac bani, nu neaparat atunci cand scade”, argumenteaza Isac.

    Zilele in care volumele de tranctionare pe Bursa de Valori Bucuresti ating valori de doar doua milioane de euro sunt tot mai numeroase. “Pentru a va face o idee despre cat castiga o societate de brokeraj in aceasta perioada, luati rulajul de pe Bursa, care nu trece de 2 milioane de euro, si impartiti la 1 sau 2 procente, cat e comisionul de tranzactionare, si mai apoi la 70, cat este numarul societatilor de brokeraj din piata”, explica Isac. Pentru sucursala unei societati de brokeraj lucreaza in medie trei sau patru brokeri, cu un maxim de opt agenti de servicii financiare.

    Una dintre cele mai drastice restructurari pe final de an a fost facuta de societatea de brokeraj Estinvest, care a inchis 14 agentii si sucursale din teritoriu si a concediat 13 agenti de servicii financiare si 3 reprezentanti ai compartimentului de control intern. Urmeaza societatea Ventrust din Targu-Mures, care a concediat 11 brokeri, dar si Nova Invest, de unde au fost disponibilizati 7 brokeri. Ce vor face acesti brokeri odata desprinsi de ringul bursier? “Brokerul este un vanzator. Nu va mai vinde actiuni sau derivate, ci alte produse din sectorul financiar, precum asigurari sau credite. Desi nici aceste sectoare de activitate nu sunt ferite de efectele crizei”, crede Adrian Caramiha.

    Consultanta si asigurarile reprezinta si raspunsul lui Isac de la Estinvest. “O parte dintre brokerii de la agentiile noastre au ramas cu portofoliul de clienti, altfel ca pot inregistra venituri si din comisioanele de tranzactionare”, adauga el. Pe de alta parte, Marius Trif, director general la societatea de brokeraj Carpatica Invest din Sibiu, recunoaste ca veniturile fara precedent incasate in 2007 ar trebui sa compenseze pierderile din acest an. “Cei care au plecat acum si au renuntat la portofoliul de clienti vor avea mari probleme in a se reintoarce, pentru ca intre client si broker exista o legatura ce nu poate fi intretinuta decat prin contacte directe, indiferent cat de performanta este platforma de tranzactionare online”, spune Trif.

    Despre legatura dintre broker si client vorbeste si Diana Manescu-Bogdan, broker cu experienta si director de tranzactii la societatea Trend din Bacau. “Anul acesta am fost psiholog si broker in acelasi timp. Trebuie sa ii explici clientului care este situatia si de ce sunt atat de abrupte corectiile. Trebuie sa vinzi daca acest lucru ii linisteste pe clienti. Am vorbit foarte mult timp la telefon. M-au sunat clienti cu care nu am mai vorbit de ani de zile. Cel mai mult am vorbit o ora cu un client pana s-a inchis automat telefonul. Cu cei care vin direct la sediul nostru stam de vorba si pana la doua-trei ore, cat este necesar ca ei sa inteleaga ce se intampla cu piata”, povesteste Diana Manescu-Bogdan.

    Luna octombrie a fost cea mai grea pentru brokerul din Bacau. Societatile de investitii financiare (SIF-uri) au scazut doar in acea luna cu 56,4%, ducand astfel deprecierea pe zece luni la nivelul record de 85,9%. Indicele BET, care include cele mai lichide zece companii listate la Bursa, s-a prabusit cu 32,6% in octombrie si cu 70,8% in primele zece luni. Indicele BET-C, care refl ecta evolutia tuturor companiilor listate la Bursa, a pierdut 32,9% in octombrie si 67,4% in primele zece luni. “Dar acum ne-am calit si suntem mai pregatiti”, crede Diana Manescu- Bogdan si odata cu ea si ceilalti brokeri care mai tranzactioneaza pe bursa.

  • BVB se ridica prin obligatiuni

    Randamentele obligatiunilor municipale si corporatiste listate la Bursa au inregistrat o dublare fata de nivelul de la inceputul anului datorita cresterii dobanzilor bancare, titlurile cu venit fix devenind o alternativa tot mai cautata de investitori in contextul in care revenirea actiunilor de pe Bursa se lasa asteptata.

    “In prezent s-a ajuns la discounturi substantiale pe piata obligatiunilor. Poti sa gasesti titluri ale unor emitenti foarte solizi la yield-uri foarte bune”, spune Razvan Rusu, director de investitii la divizia locala a Aviva Investors. Favoritele investitorilor sunt in acest moment obligatiunile emise de BIRD, divizie a Bancii Mondiale, intens tranzactionate in ultima luna, care au ajuns sa ofere randamente (yield-uri) de 17-18%, peste dobanzile bancare practicate pentru clientii de retail.

    Obligatiunile BIRD, emise in septembrie 2006, au maturitatea in septembrie 2009 si ofera un cupon fix de 6,5% pe an. Cresterea randamentului acestor titluri se datoreaza in primul rand scaderii pretului la care se tranzactioneaza pe Bursa. Astfel, daca in septembrie o obligatiune era cotata la valoarea nominala, de 1.000 de lei, in prezent aceeasi obligatiune se tranzactioneaza la 92,05% din valoarea nominala, discount-ul de aproape 8% reprezentand castig pentru cumparator, care se adauga la dobanda de 6,5% pe care o va incasa in urmatorul an.

    “Tranzactiile care se fac acum sunt determinate de nevoia de lichiditati a unora dintre investitorii care detin astfel de titluri. Asta si lichiditatea scazuta din piata determina aparitia unor yield-uri foarte bune. Cred ca este cel mai bun moment din ultimii ani pentru cumpararea de obligatiuni, raportul dintre randament si risc fiind foarte bun”, sustine Rusu. Valoarea tranzactiilor cu obligatiuni si titluri de stat derulate de la inceputul lunii noiembrie se ridica la 45 mil. lei (peste 12 mil. euro), in conditiile in care tranzactiile cu actiuni derulate pe piata principala a BVB in aceeasi perioada este de 300 mil. lei (80 mil. euro).

    Au existat insa zile in care tranzactiile cu obligatiuni au fost similare, ca valoare, cu cele de pe piata de actiuni, iar cele mai tranzactionate obligatiuni, cele emise de BIRD, au realizat rulaje mai mari decat SIFurile, cele mai lichide actiuni de pe Bursa. Transferuri mai mari s-au realizat in ultimele saptamani si cu obligatiunile BCR, cu maturitate in noiembrie 2009 si o dobanda fixa de 7,25% pe an, care au ajuns sa se vanda la 91% din valoarea nominala, randamentul apropiindu-se de 18%.

    Obligatiunile municipale, cu dobanda variabila, au ajuns sa ofere investitorilor randamente chiar mai mari, de aproape 20%, in conditiile in care cupoanele platite de acestea sunt calculate ca medie intre dobanzile interbancare ROBID si ROBOR, la care se adauga o prima. Cum dobanzile interbancare au crescut puternic in luna octombrie, pe fondul lipsei de lichiditati invocate de bancile din piata, majoritatea municipalitatilor au ajuns sa plateasca dobanzi de doua ori mai mari decat cele din urma cu un an.

    Dintre cele 20 de emisiuni de obligatiuni municipale listate la Bursa, 14 ofera la urmatorul cupon dobanzi de peste 15%, cat este dobanda maxima oferita in acest moment de banci la depozite pe segmentul de retail. Cele mai mari cupoane le platesc obligatiunile municipiului Bacau (BAC26), care ofera o dobanda de 19,79%, rata fiind calculata atat pentru cuponul din februarie, cat si pentru cel din mai 2009. Aceleasi obligatiuni ofereau la inceputul acestui an dobanzi de 8,37% pe an.

    Dezavantajul obligatiunilor municipale este lichiditatea extrem de scazuta, in conditiile in care investitorii care detin astfel de titluri, mai ales investitori locali, nu sunt dispusi sa le vanda. Alternativa pentru micii investitori care vor sa profite de dobanzile ridicate, dar nu au acces la titlurile respective, o reprezinta fondurile de obligatiuni.

    “Pe termen scurt, plasamentele in obligatiuni sunt cele mai atractive in acest moment. Fondurile de instrumente cu venit fix reprezinta, de asemenea, un instrument potrivit in contextul actual, deoarece au acces mai usor la obligatiuni, au o putere de negociere mai mare in relatia cu bancile, putand obtine dobanzi mai mari decat clientii obisnuiti, nu percep comisioane de subscriere sau retragere si mai au avantajul fiscal, in conditiile in care anul viitor nu se plateste impozit pentru castigurile obtinute in fondurile mutuale”, explica Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management, societatea de administrare a investitiilor din cadrul Bancii Transilvania.

    Odata cu cresterea castigurilor oferite, dar mai ales pe fondul scaderilor puternice de pe Bursa, fondurile de instrumente cu venit fix au atras un interes ridicat din partea investitorilor, inregistrand in primele zece luni ale anului cele mai mari intrari nete de pe piata. Activele fondurilor de obligatiuni au crescut de la inceputul anului cu 226%, sustinand cresterea industriei fondurilor mutuale, in conditiile in care fondurile de actiuni au pierdut 70% din active, pe fondul scaderii actiunilor de pe Bursa.

    Cel mai perfomant fond de obligatiuni din ultimul an, Orizont, administrat de Aviva Investors, a oferit in ultimele 12 luni un randament de 10,1%. In conditiile in care depozitele au ajuns sa fie remunerate cu dobanzi de 14-15%, iar obligatiunile ofera randamente chiar mai mari, este de asteptat ca si castigurile fondurilor de obligatiuni sa urce undeva la 15% in urmatorul an.

    “Chiar daca randamentele fondurilor de obligatiuni vor avea un usor decalaj fata de dobanzile bancare in aceasta perioada de crestere, pe termen lung, cand dobanzile vor incepe sa scada, fondurile de obligatiuni vor avea avantajul plasamentelor realizate in aceasta perioada, care ofera randamente foarte bune”, spune Razvan Rusu.

  • Farmache: Efervescenta pe obligatiuni corporative

    Piata de capital poate face o alocare a resurselor, dar brokerii trebuie sa isi ia in serios rolul de intermediari intre cei care au deficit si cei care au excedent de resurse, crede Farmache.
    El spune ca in aceste conditii obligatiunea poate fi instrumentul care sa ii apropie si are foarte multe in comun cu creditul bancar. "

    La credit insa decizia este in mana unui bancher, in piata de capital punem in fata unei astfel de oportunitati investitorii. Obligatiunea poate sa devina un instrument atractiv in aceste zile tulburi pe care le traim, plus ca pot fi cuplate emisiunile de obliat cu conversia lor in actiuni. Este un instrument rar intalnit, dar merita toata atentia in aceste zile", a mai spus Farmache.

     

  • Vedetele prafuite ale BVB

    Atentia de care s-au bucurat aceste companii, care ajunsesera printre cele mai tranzactionate de pe Bursa, s-a intors impotriva lor in ultimul an, cand vanzarile masive au determinat o scadere dramatica a valorii lor. Valoarea a 15 dintre cele mai tranzactionate companii de pe Bursa in 2007 cu actionariat majoritar romanesc a scazut din iulie 2007 pana in prezent de la 2,66 miliarde de euro la putin peste 250 de milioane de euro, in conditiile in care actiunile acestora au fost printre tintele predilecte ale vanzarilor investitorilor locali si straini. Actionarii acestor companii, care in urma cu un an detineau actiuni evaluate la zeci sau chiar sute de milioane de euro, au pierdut in medie 90% din pretul pe care l-ar fiobtinut daca ar fivandut in 2007. Singurul avantaj este ca actionarii majoritari, care au vandut pachete semnificative de actiuni in perioada 2006-2007, isi pot rascumpara acum actiunile la preturi de cateva ori mai mici, in conditiile in care fondurile straine de investitii care au cumparat actiunile vand acum in pierdere pentru a face rost de lichiditati. Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) a ajuns sa valoreze in vara anului trecut peste 400 de milioane de euro, devenind una dintre cele mai valoroase companii de pe Bursa. Compania a beneficiat de boom-ul imobiliar si de evaluarile favorabile din partea analistilor si a atras atentia multor fonduri de investitii straine. In septembrie 2007, Dan Ioan Popp, presedintele si principalul actionar al Impact, a vandut circa 5% din companie catre doua fonduri de investitii, Julius Baer International Equity Fund si Lehman Brothers Real Estate Partners, pentru circa 16 milioane de euro. Dupa un an de scadere, capitalizarea totala a companiei este de 16 milioane de euro, iar Popp si Impact au rascumparat in ultimele luni actiuni de pe Bursa la preturi de circa zece ori mai mici decat cele la care a vandut catre fondurile straine. Compania de foraj Dafora Medias (DAFR), care are si operatiuni in sectorul constructiilor, ajunsese sa valoreze la mijlocul anului trecut circa 300 de milioane de euro. Ascensiunea companiei a inceput in 2006, cand omul de afaceri Gheorghe Calburean, actionarul majoritar, a vandut un pachet semnificativ de actiuni mai multor fonduri de investitii, printre care si Julius Baer International Equity Fund. In urma acestor tranzactii, compania a intrat si in vizorul investitorilor locali, inregistrand o ascensiune spectaculoasa. Valoarea companiei a scazut insa puternic in ultimele luni, in conditiile in care criza din sectorul constructiilor a determinat o stagnare la nivelul profiturilor, aceasta fiind evaluata in prezent la circa 11 milioane de euro, cu 96% mai putin decat in luna iulie a anului trecut. 11 milioane de euro a incasat Calburean in iunie 2006 din vanzarea a circa 17% din companie, iar banii au fost reinvestiti prin majorari de capital. Saptamana trecuta, Calburean a rascumparat de pe Bursa 4 milioane de actiuni pentru circa 54.000 de euro, in conditiile in care pe Bursa s-au transferat circa 55 de milioane de actiuni, reprezentand 5,6% din companie. Cealalta companie a imperiului Calburean, constructorul de conducte magistrale Condmag Medias (COMI), a pierdut 91% din valoarea de piata. Dafora a cumparat in ultimii doi ani 43,66% din Condmag, in timp ce fondurile Julius Baer, MEI si Van Herk au cumparat circa 23% din companie. Valoarea companiei ajunsese la mijlocul anului trecut la 130 de milioane de euro, fata de circa 11 milioane de euro in prezent. Un alt om de afaceri local care a reusit sa castige vanzand scump si rascumparandu-s i actiunile ieftin este Mircea Vescan, principalul actionar al companiei de servicii in sectorul de petrol si gaze Armax Gaz Medias (ARAX). El a rascumparat in luna septembrie circa 0,37% din actiunile ARAX pentru 57.000 de euro, dupa ce vanduse la inceputul lui 2007 un pachet de actiuni. Compania sa valoreaza in prezent 10 milioane de euro, fata de 140 de milioane de euro in vara anului trecut. Compania de prospectiuni geologice Prospectiuni Bucuresti (PRSN), controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, era in urma cu un an cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o valoare de piata de circa 300 de milioane de euro. In prezent, compania mai valoreaza 23 de milioane de euro. O alta vedeta a RASDAQ, constructorul Comnord Bucuresti (COSC), controlat de Sorin Creteanu, a scazut de la circa 200 de milioane de euro la 24 de milioane de euro. Una dintre cele mai lovite companii de pe Bursa este insa dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV), a carui capitalizare a scazut de la 120 la 6 milioane de euro. Nu toate fondurile de investitii au vandut insa in aceasta perioada. Unele au profitat de preturile scazute pentru a-si consolida pozitia in actionariat. Este cazul fondurilor olandeze administrate de Middle Europe Investments (MEI), care au cumparat puternic in ultimele luni actiuni la Imotrust, Condmag si Prospectiuni, mizand in continuare pe potentialul de dezvoltare al acestor companii. Fondul britanic RC2 este un alt investitor care a realizat investitii semnificative in ultimele luni. Fondul a cumparat actiuni ale producatorului de lactate Albalact (ALBZ), dupa ce acestea au pierdut circa 78% din valoare, ajungand sa controleze circa 23% din companie. Raul Ciurtin, presedintele companiei, a cumparat la randul sau actiuni, dupa ce vanduse anul trecut. RC2 a cumparat si o participatie de 5,8% din producatorul de cabluri electrice Iproeb Bistrita (IPRU), in conditiile in care valoarea companiei a scazut la 16 milioane de euro, de la 116 milioane de euro in urma cu un an. Companiile cu operatiuni in sectorul imobiliar sau petrolier nu au fost singurele lovite de criza. Retailerul IT&C si de electrocasnice Flamingo International (FLA), una dintre actiunile preferate de fondurile straine de investitii, care ajunsesera la inceputul acestui an sa controleze peste 50% din companie, a pierdut 90% din valoare, fiind evaluata acum la 10 milioane de euro, mai putin decat la listare. In 2005, compania a vandut circa 20% din capitalul social prin oferta publica pentru 12,5 milioane de euro. Fondatorul companiei, Dragos Cinca, a vandut in ultimii ani pachete noi de actiuni pe Bursa. Societatea de intermediere financiara Broker Cluj (BRK) a ajuns de asemenea la valoarea dinainte de listare, fiind evaluata in prezent pe Bursa la 9,3 milioane de euro, in conditiile in care anul trecut valoarea acesteia se apropia de 150 de milioane de euro. Actionarii care au ramas in aceste companii in ultimul an ar inregistra pierderi imense daca ar vinde acum, insa pentru investitorii care dispun de lichiditati scaderile ofera oportunitati foarte atractive de investitii. Cu banii cu care in urma cu un an ar ficumparat una sau doua companii, acum le pot cumpara pe toate 15.

  • Vedetele prafuite ale BVB

    Atentia de care s-au bucurat aceste companii, care ajunsesera printre cele mai tranzactionate de pe Bursa, s-a intors impotriva lor in ultimul an, cand vanzarile masive au determinat o scadere dramatica a valorii lor. Valoarea a 15 dintre cele mai tranzactionate companii de pe Bursa in 2007 cu actionariat majoritar romanesc a scazut din iulie 2007 pana in prezent de la 2,66 miliarde de euro la putin peste 250 de milioane de euro, in conditiile in care actiunile acestora au fost printre tintele predilecte ale vanzarilor investitorilor locali si straini. Actionarii acestor companii, care in urma cu un an detineau actiuni evaluate la zeci sau chiar sute de milioane de euro, au pierdut in medie 90% din pretul pe care l-ar fiobtinut daca ar fivandut in 2007. Singurul avantaj este ca actionarii majoritari, care au vandut pachete semnificative de actiuni in perioada 2006-2007, isi pot rascumpara acum actiunile la preturi de cateva ori mai mici, in conditiile in care fondurile straine de investitii care au cumparat actiunile vand acum in pierdere pentru a face rost de lichiditati. Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) a ajuns sa valoreze in vara anului trecut peste 400 de milioane de euro, devenind una dintre cele mai valoroase companii de pe Bursa. Compania a beneficiat de boom-ul imobiliar si de evaluarile favorabile din partea analistilor si a atras atentia multor fonduri de investitii straine. In septembrie 2007, Dan Ioan Popp, presedintele si principalul actionar al Impact, a vandut circa 5% din companie catre doua fonduri de investitii, Julius Baer International Equity Fund si Lehman Brothers Real Estate Partners, pentru circa 16 milioane de euro. Dupa un an de scadere, capitalizarea totala a companiei este de 16 milioane de euro, iar Popp si Impact au rascumparat in ultimele luni actiuni de pe Bursa la preturi de circa zece ori mai mici decat cele la care a vandut catre fondurile straine. Compania de foraj Dafora Medias (DAFR), care are si operatiuni in sectorul constructiilor, ajunsese sa valoreze la mijlocul anului trecut circa 300 de milioane de euro. Ascensiunea companiei a inceput in 2006, cand omul de afaceri Gheorghe Calburean, actionarul majoritar, a vandut un pachet semnificativ de actiuni mai multor fonduri de investitii, printre care si Julius Baer International Equity Fund. In urma acestor tranzactii, compania a intrat si in vizorul investitorilor locali, inregistrand o ascensiune spectaculoasa. Valoarea companiei a scazut insa puternic in ultimele luni, in conditiile in care criza din sectorul constructiilor a determinat o stagnare la nivelul profiturilor, aceasta fiind evaluata in prezent la circa 11 milioane de euro, cu 96% mai putin decat in luna iulie a anului trecut. 11 milioane de euro a incasat Calburean in iunie 2006 din vanzarea a circa 17% din companie, iar banii au fost reinvestiti prin majorari de capital. Saptamana trecuta, Calburean a rascumparat de pe Bursa 4 milioane de actiuni pentru circa 54.000 de euro, in conditiile in care pe Bursa s-au transferat circa 55 de milioane de actiuni, reprezentand 5,6% din companie. Cealalta companie a imperiului Calburean, constructorul de conducte magistrale Condmag Medias (COMI), a pierdut 91% din valoarea de piata. Dafora a cumparat in ultimii doi ani 43,66% din Condmag, in timp ce fondurile Julius Baer, MEI si Van Herk au cumparat circa 23% din companie. Valoarea companiei ajunsese la mijlocul anului trecut la 130 de milioane de euro, fata de circa 11 milioane de euro in prezent. Un alt om de afaceri local care a reusit sa castige vanzand scump si rascumparandu-s i actiunile ieftin este Mircea Vescan, principalul actionar al companiei de servicii in sectorul de petrol si gaze Armax Gaz Medias (ARAX). El a rascumparat in luna septembrie circa 0,37% din actiunile ARAX pentru 57.000 de euro, dupa ce vanduse la inceputul lui 2007 un pachet de actiuni. Compania sa valoreaza in prezent 10 milioane de euro, fata de 140 de milioane de euro in vara anului trecut. Compania de prospectiuni geologice Prospectiuni Bucuresti (PRSN), controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, era in urma cu un an cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o valoare de piata de circa 300 de milioane de euro. In prezent, compania mai valoreaza 23 de milioane de euro. O alta vedeta a RASDAQ, constructorul Comnord Bucuresti (COSC), controlat de Sorin Creteanu, a scazut de la circa 200 de milioane de euro la 24 de milioane de euro. Una dintre cele mai lovite companii de pe Bursa este insa dezvoltatorul imobiliar Imotrust Arad (ARCV), a carui capitalizare a scazut de la 120 la 6 milioane de euro. Nu toate fondurile de investitii au vandut insa in aceasta perioada. Unele au profitat de preturile scazute pentru a-si consolida pozitia in actionariat. Este cazul fondurilor olandeze administrate de Middle Europe Investments (MEI), care au cumparat puternic in ultimele luni actiuni la Imotrust, Condmag si Prospectiuni, mizand in continuare pe potentialul de dezvoltare al acestor companii. Fondul britanic RC2 este un alt investitor care a realizat investitii semnificative in ultimele luni. Fondul a cumparat actiuni ale producatorului de lactate Albalact (ALBZ), dupa ce acestea au pierdut circa 78% din valoare, ajungand sa controleze circa 23% din companie. Raul Ciurtin, presedintele companiei, a cumparat la randul sau actiuni, dupa ce vanduse anul trecut. RC2 a cumparat si o participatie de 5,8% din producatorul de cabluri electrice Iproeb Bistrita (IPRU), in conditiile in care valoarea companiei a scazut la 16 milioane de euro, de la 116 milioane de euro in urma cu un an. Companiile cu operatiuni in sectorul imobiliar sau petrolier nu au fost singurele lovite de criza. Retailerul IT&C si de electrocasnice Flamingo International (FLA), una dintre actiunile preferate de fondurile straine de investitii, care ajunsesera la inceputul acestui an sa controleze peste 50% din companie, a pierdut 90% din valoare, fiind evaluata acum la 10 milioane de euro, mai putin decat la listare. In 2005, compania a vandut circa 20% din capitalul social prin oferta publica pentru 12,5 milioane de euro. Fondatorul companiei, Dragos Cinca, a vandut in ultimii ani pachete noi de actiuni pe Bursa. Societatea de intermediere financiara Broker Cluj (BRK) a ajuns de asemenea la valoarea dinainte de listare, fiind evaluata in prezent pe Bursa la 9,3 milioane de euro, in conditiile in care anul trecut valoarea acesteia se apropia de 150 de milioane de euro. Actionarii care au ramas in aceste companii in ultimul an ar inregistra pierderi imense daca ar vinde acum, insa pentru investitorii care dispun de lichiditati scaderile ofera oportunitati foarte atractive de investitii. Cu banii cu care in urma cu un an ar ficumparat una sau doua companii, acum le pot cumpara pe toate 15.

  • BVB ii asteapta pe americani

    Inceputul lunii noiembrie a adus o revenire semnificativa a pietei, dupa dezastrul din octombrie, desi agentiile de rating Standard & Poor’s si Fitch au scos Romania din categoria economiilor “investment grade”. Aceasta nu a impiedicat SIF-urile sa urce cu 14% pe zi, desi toata lumea vorbea despre reducerea investitiilor straine.

    Cresteau americanii si europenii, crestea si Bursa de la Bucuresti. Au inceput apoi sa curga rezultatele financiare: Petrom a anuntat profit cu 48% mai mare la noua luni, Transelectrica a raportat castiguri in crestere de patru ori. Cu toate acestea, nici una, nici cealalta nu au putut duce piata in sus, cand bursa americana scadea cu 5%. Au venit apoi stirile proaste, aproape o avalansa: Alro ia in calcul reducerea productiei cu 25%, Oltchim va produce mai putin, Azomures inchide jumatate din instalatii.

    Efectul in piata: vineri erau toate pe plus. In aceste conditii, investitorilor care au mai ramas pe piata nu le mai ramane decat sa se ghideze dupa oscilatiile de moment ale pietelor externe sau sa investeasca in companii pe care le considera solide si sa astepte ca acestea sa ajunga la evaluari corecte, fundamentate pe rezultate, caz in care trebuie sa astepte ca piata sa se linisteasca. “In prezent pe Bursa se tranzactioneaza mai mult asteptari, care se ajusteaza in functie de stirile care apar. Nu primeaza in momentul de fata rezultatele obtinute, ci asteptarile, care sunt foarte negative”, spune Adrian Danciu, analist la Broker Cluj.

    Si totusi, desi Bursa a parut rupta de economie pana acum, aceasta pare sa fi anticipat corect directia in care a luat-o economia reala. In general, desi profiturile la noua luni sunt in crestere, ritmul s-a redus puternic in trimestrul al treilea, iar unele au inregistrat chiar scaderi ale profitului. Este si cazul Petrom, care a obtinut un profit in crestere cu 48% la noua luni, dar castigul raportat pentru trimestrul al treilea a fost cu 2% mai mic decat cel din perioada similara a anului trecut.

    Pentru trimestrul al patrulea, situatia pare si mai dificila, in contextul in care preturile materiilor prime, de la petrol pana la otel, au inregistrat scaderi puternice, marii exportatori se vor confrunta cu reduceri semnificative de profit sau chiar pierderi. Alro Slatina, cel mai mare producator de aluminiu primar din Europa de Est, a raportat inca din primele noua luni o scadere cu 22% a profitului net. Scaderea pretului aluminiului a determinat actionarul majoritar, grupul Vimetco, sa se gandeasca la o reducere semnificativa a productiei.

    Asadar, pe de o parte sunt companii cu rezultate bune, pe de alta parte, perspectivele, cel putin pe termen de cateva luni, sunt proaste, astfel ca estimarile investitorilor privind valoarea companiilor listate difera foarte mult in functie de parametrii luati in calcul. Aceasta este si una dintre explicatiile pentru volatilitatea extrem de ridicata din piata, care favorizeaza mai mult speculatiile decat investitiile pe termen lung.

    “Majoritatea jucatorilor din piata sunt speculatori. Se urmareste in principal obtinerea de randamente pe termen scurt. Investitorii pe termen lung au destul de putin spatiu de manevra. Multi dintre acestia sunt blocati pe actiuni, astfel ca nu pot veni cu capital nou pe Bursa”, explica Adrian Danciu. De ce ar finevoie pentru ca piata sa revina la datele fundamentale? Brokerii spun ca, in primul rand, de o imbunatatire a asteptarilor, in principal cele privind economiile dezvoltate.

    La fel cum piata a reactionat negativ, cu mult inainte sa apara primele semne de criza in economia romaneasca, la fel probabil ca va incepe sa-si revina inainte ca economia locala sa se insanatoseasca, daca pe plan extern se vor vedea semne de redresare. Potrivit unui raport al Raiffeisen Bank, piata de capital din Romania va asigura, in primavara anului viitor, oportunitati pentru acumularea de pozitii pe Bursa, anticipand imbunatatirea conditiilor economice la nivel global. Asadar, tot la americani sunt asteptarile.

  • Sport extrem la BVB

    Preturile mici la care au ajuns actiunile listate la Bursa, dar si oscilatiile de pret care au atins cote maxime, ofera investitorilor posibilitatea de a obtine castiguri spectaculoase intr-un timp extrem de scurt, insa riscurile unor pierderi enorme sunt la fel de mari. Volatilitatea medie zilnica pentru ultimele 20 de sedinte de tranzactionare, unul dintre indicatorii care masoara riscul investitiilor pe Bursa, a atins maxime istorice in ultima luna pentru majoritatea actiunilor listate.

    In cazul indicelui BETFI, care urmareste evolutia celor cinci SIF-uri, valoarea acestui indicator, care masoara amplitudinea medie a cresterilor sau scaderilor zilnice, se apropie de 8,5%, fata de un nivel mediu de circa 2%, in perioada septembrie 2005 – septembrie 2008. Acest indicator este insa doar o confirmare a ceea ce se vede de aproape doua luni pe Bursa, cand au fost zile cu scaderi de 15% urmate de sedinte de cresteri cu 15%.

    De altfel, cele mai mari patru scaderi zilnice ale indicelui BET-FIde la lansarea acestuia in 2000 au fost inregistrate in octombrie, iar primele trei cresteri zilnice s-au inregistrat in aceeasi perioada. Volatilitatea se manifesta si pe parcursul unei sedinte, fiind tot mai frecvente cazurile cand dupa scaderi de 4-5% in deschidere, actiunile au inchis cu cresteri de 4-5% sau invers.

    Cum ii ajuta insa aceasta volatilitate pe investitori? Brokerii sustin ca mai mult ii incurca. “Pe investitorii mici volatilitatea ii tine departe de Bursa. Volatilitatea inseamna pe de o parte amplitudini mari ale miscarii pietei, dar si schimbari dese de directie care fac imprevizibile miscarile Bursei”, explica Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta in investitii bursiere KTD Invest.

    Cu toate acestea, pentru cineva care are nervi suficient de tari si o inclinatie catre sporturile extreme, suisurile si coborasurile bursei se pot transforma intr-o buna oportunitate de castig. Asta pentru ca dupa scaderi accentuate de cateva zile, Bursa poate inregistra reveniri bruste care sa aduca castiguri substantiale celor care au avut intuitia sa cumpere pe minime.

    Astfel s-a intamplat saptamana trecuta, cand in primele doua sedinte de tranzactionare Bursa a inregistrat cresteri de pana la 20% pe SIF-uri. Preturile mici ale actiunilor fac si mai usoara obtinerea unor castiguri substantiale cu sume mici. Astfel, 1.000 de lei investiti in actiuni SIF Moldova vineri, 31 octombrie, ar fiadus un castig de 200 de lei, marti, 4 noiembrie. Cu o investitie similara in actiuni Petrom, castigul ar fifost de 250 de lei, iar la Azomures, chiar de 300 de lei.

    Astfel de castiguri erau aproape imposibile in urma cu un an, cand oscilatiile zilnice depaseau rar 3% pe zi, astfel ca pentru un castig de 200 de lei in doua zile, suma investita ar fitrebuit sa fie de circa 4.000 de lei, iar pentru 300 de lei, un investitor ar fitrebuit sa puna la bataie 6.000 de lei. Pe de alta parte, riscul de a inregistra pierderi mari este, de asemenea, extrem de ridicat, deoarece dupa ascensiuni puternice vin, de obicei, momente in care speculatorii care au castigat deja 10-15% tind sa-si marcheze profiturile, iar miscarile acestora pot determina scaderi la fel de puternice, avand in vedere ca ei sunt majoritari in piata.

    Un exemplu in acest sens sunt tot actiunile Azomures, care dupa o crestere de 30% in primele doua zile ale saptamanii trecute, au pierdut 24% in urmatoarele doua zile. Astfel, pentru cineva care ar ficumparat actiuni Azomures in valoare de 1.000 de lei marti, 4 noiembrie, pana joi pierderea ar fiputut fide 240 de lei. “Riscurile sunt mari pentru ca actiunile sunt ieftine, dar poti sa te trezesti la un moment dat ca devin si mai ieftine”, spune Iulian Panait.

    Oscilatiile mari nu sunt doar dificil de speculat pe termen scurt, ci ingreuneaza si luarea unor decizii pe termen lung, putand da semnale false investitorilor. Cu toate acestea, investitorii locali au devenit mult mai activi in ultima perioada, in luna octombrie achizitiile nete ale acestora atingand un nivel de 16 milioane de euro, in conditiile in care vanzarile fondurilor straine au dus preturile la valori cu pana la 50% mai mici decat in septembrie.  

  • Regimul de slabit al Bursei

    Pentru multi dintre investitorii la Bursa ultimele doua luni au fost cu siguranta cele mai negre pe care le-au trait vreodata. Sedinta de vineri a adus din nou panica pe Bursa, care a inregistrat din nou pierderi mari, determinand suspendarea tranzactiilor, pentru a doua oara in aceasta luna. Bursele europene inregistrau si ele scaderi de 7-8%, in conditiile in care raportarile financiare ale companiilor arata scaderi de profituri.

    Indicele BET, al celor mai importante zece companii romanesti listate, a pierdut aproape 50% din valoarea afisata pe 2 septembrie si doar absenta din piata a actiunilor Bancii Transilvania a facut ca pierderile sa nu fie mai mari, iar indicele SIF-urilor, BET-FI, s-a prabusit cu 68%. Niciodata in istoria Bursei de la Bucuresti nu s-au mai vazut pierderi atat de mari intr-un interval atat de scurt. Scaderile inregistrate de la inceputul lunii septembrie, de la izbucnirea violenta a crizei financiare pe piata americana, pana vinerea trecuta sunt mai mari decat cele suferite de indicii bursieri de la maximele atinse pe 24 iulie 2007 pana in acel moment (adica mai bine de 13 luni).

    In intervalul 24 iulie 2007 – 2 septembrie 2008, BET-ul pierduse 48,5%, iar BET-FI a scazut cu 62%. Partea mai rea este ca, daca la inceputul lui septembrie mai existau sperante ca situatia s-ar putea schimba, acum optimismul a disparut complet din piata. Brokerii si investitorii s-au resemnat cu gandul ca scaderile au prins radacini puternice pe Bursa si nimic nu mai pare sa poata schimba acum situatia. “Trebuie sa recunoastem ca deocamdata n-avem niciun semnal bun. E evident ca trendul e de scadere si nu se vad perspective ca s-ar putea schimba ceva”, spune Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta in domeniul investitiilor pe piata de capital KTD Invest.

    Si cine ar mai putea spera acum la ceva bun, cand bursele se prabusesc pretutindeni: in SUA, in Europa, in Asia, cand toata lumea vorbeste despre intrarea in recesiune a economiei mondiale, iar masurile concertate ale marilor puteri economice ale lumii de a injecta sute de miliarde de euro in sistemul financiar parca nici nu ar fi existat. Resemnarea se vede pe Bursa in fiecare zi, actiunile celor mai importante companii romanesti arata ca, oricat ar fi scazut pana acum, mai este loc de scadere, iar SIF-urile pierd aproape zilnic cate 10%. Petrom, cea mai mare companie romaneasca, a ajuns sa valoreze 2,5 miliarde de euro, mai putin decat la privatizare, SIF-urile au cazut sub 100 de milioane de euro, valoare care nu mai acopera nici o treime din activele lor.

    “Un lucru e clar: vanzatorii sunt mult mai multi si mai puternici decat cumparatorii. Vineri am inregistrat a opta zi consecutiva de scadere mare”, constata Panait. Cine vinde insa in aceste conditii, cand multe actiuni au ajuns la nivelul de la inceputul lui 2004? Brokerii sustin ca cea mai mare presiune vine din partea fondurilor straine de investitii, care incearca sa faca rost de lichiditati, in conditiile in care se confrunta la randul lor cu retrageri importante din partea investitorilor. Vanzarile fondurilor straine s-au vazut in ultimele doua luni la nivelul tuturor pietelor din regiune, care au inregistrat la randul lor scaderi puternice. Iesirile de capital strain au facut ca bursele din Europa Centrala si de Est sa nu poata profita de revenirile de pe pietele vestice si sa inregistreze pierderi mult mai mari.

    “Trebuie sa remarcam ca doar bursele din regiune au scazut foarte puternic, in conditiile in care pietele occidentale au mai avut si reveniri semnificative. Bursa de la Bucuresti nu este un caz special. Si piata din Polonia a inregistrat scaderi puternice”, explica Panait. Indicele WIG20 al Bursei din Varsovia a scazut de la inceputul lunii septembrie cu aproape 43%, la fel ca si indicele BUX al Bursei de la Budapesta. Pierderi mai mari s-au inregistrat pe pietele din Cehia si Austria, unde indicii au scazut cu 48%, respectiv 51%. Brokerii spun ca vanzarile fondurilor de investitii sunt determinate de factori externi acestora, ceea ce face ca pretul sa nu mai conteze.

    “Pe de o parte aceste fonduri se confrunta cu retrageri foarte mari din partea clientilor si este posibil ca unele sa fi intrat in lichidare, deci nu mai conteaza pretul la care sunt valorificate activele. Pe de alta parte, multi strategi ai pietei recomanda cash-ul, iar unii investitori par sa prefere cash-ul cu orice pret”, explica Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El mai spune ca vanzarile fondurilor de investitii imping si alti investitori sa vanda din cauza perspectivei unor noi scaderi. “Ceilalti investitori nu pot sa gandeasca pe termen lung in aceasta conjunctura. Daca tu nu vinzi, vand altii si-ti distrug portofoliul”, arata Manaila.

    Printre fondurile care au inceput sa-si reduca detinerile de pe Bursa se numara si cele administrate de americanii de la Artio Global (fosta Julius Baer Investment Management). Artio International Equity Fund, cel mai mare investitor strain de pe Bursa, si-a redus detinerea la producatorul de medicamente Biofarm sub 5%, iar unii brokeri sustin ca fondul a vandut si alte actiuni din portofoliu. Fondul detine pachete importante de actiuni la Petrom, BRD, Rompetrol Rafinare si la SIF-uri. Un alt investitor important de pe Bursa, fondul olandez MEI Roemenie en Bulgarije, a suspendat rascumpararile din partea propriilor investitori, motivand ca nu-si mai poate valorifica participatiile fara pierderi uriase.

    “Am decis sa inchidem fondurile pentru a proteja investitorii care nu intentioneaza sa vanda in viitorul apropiat. Sa vinzi acum este cel mai prost lucru pe care il poti face. Trebuie sa stai, sa astepti si sa acumulezi”, spune Peter Mars, reprezentantul MEI. Brokerii spun insa ca printre vanzatori se regasesc si investitori locali, care fie au de returnat credite luate pentru investitii, fie au intrat in piata in ultimele luni si acum incearca sa-si limiteze pierderile. “E greu de inteles cine vinde. Acum vinde doar cine are nevoie urgenta de cash sau e foarte speriat, cum sunt majoritatea micilor investitori. De obicei, micii investitori pierd cel mai mult in perioade de astea”, sustine Iulian Panait.

    “Vanzarile sunt realizate de cei care au intrat si au iesit din piata de mai multe ori in ultimele luni. Pentru cine a cumparat anul trecut in august, scaderea de 10% nu mai inseamna mare lucru, insa cine a cumparat acum o luna si i-a scazut portofoliul la jumatate e normal sa intre in panica”, explica Panait. Desi sustin ca preturile actiunilor au devenit foarte atractive, majoritatea brokerilor recomanda micilor investitori sa nu parieze impotriva trendului in aceasta perioada, deoarece nimeni nu poate spune cat vor mai dura scaderile.

    “Avand in vedere ca nu stim cand se vor opri scaderile, exista riscul ca investitorii care ies acum sa piarda revenirea si sa nu-si mai poata recupera pierderile, de aceea, daca au actiuni, acum nu ar fi momentul sa le vanda. Pentru cei care au bani, insa, ar fi mai recomandat sa nu-si sporeasca riscul. Pentru psihicul lor ar fi mai bine sa intre abia dupa ce se va contura un trend de crestere”, spune Panait.