După ce ultimatumul impus Kievului în vederea plăţii unei datorii în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari a expirat la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), “Gazprom, în virtutea contractului în vigoare, a trecut Naftogaz la un sistem de preplată pentru livrări de gaze”, a anunţat grupul rus într-un comunicat.
“Nicio plată aferentă lunii iunie nu a fost efectuată. Începând din această zi (luni), societatea ucraineană mai primeşte doar volumele pe care le va fi plătit”, a adăugat grupul, fără să precizeze care sunt consecinţele imediate.
Decizia Gazprom riscă să conducă la perturbări ale livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa, dintre care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, ca în precedentele conflicte gazifere, în 2006 şi 2009.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Întreruperea furnizării de gaze ruseşti către Ucraina este “profund îngrijorătoare” şi duce la un diferend economic care afectează şi Uniunea Europeană, a spus Diaconescu, amintind că în 2009 a participat ca şef al diplomaţiei la o serie de “reuniuni de urgenţă ale UE, în care s-a încercat contracararea unei situaţii similare”.
“Absenţa unei strategii coerente şi asumate solidar la nivel european pentru asigurarea securităţii energetice a statelor UE” duce la repetarea crizelor de acest tip, a adăugat Diaconescu.
În acest context geo-politic “extrem de agitat”, pentru evitarea unor situaţii-limită, “România trebuie să fie consecventă cu parteneriatele pe care le-a fixat atât în raport cu Uniunea Europeana, dar şi cu Statele Unite ale Americii”, ezitările în raport cu această atitudine provocând “grave deservicii atât în plan strategic, dar mai ales în plan social”, consideră fostul ministru de Externe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am avut în această dimineaţă (luni – n.r.), împreună cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Mediaş, o analiză a situaţiei, iar, din datele primite, rezultă că avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, în ultima lună şi, inclusiv, în prezent, producţia internă a României depăşeşte consumul naţional, ceea ce ne ajută foarte mult. Şi, să nu uităm, că vin luni de vară, în care consumul scade natural”, a spus Nicolescu în comunicat.
Grupul rusesc Gazprom, de la care România importă indirect gaze naturale, a anunţat luni că a avertizat Comisia Europeană în legătură cu “posibile perturbări” în aprovizionare, în cazul în care Ucraina, căreia Rusia a decis să înceteze să-i mai furnizeze gaze neplătite în avans, prelevează gaze din volumele aflate în tranzit, relatează AFP.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregăteşte o serie de măsuri care includ asistenţa destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării şi modernizarea armatei.
“Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în ţările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică şi în Marea Neagră, efectuând exerciţii militare în statele baltice şi în Polonia… Paşii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciţii militare şi mobilizări adecvate de trupe”, a explicat Rasmussen.
Măsurile vor fi prezentate aliaţilor cu ocazia unei reuniuni programate la sfârşitul lunii iunie.
“Pregătim un pachet de măsuri pe care le vom prezenta miniştrilor de Externe la sfârşitul acestei luni. Fară a intra în detalii, pot spune că va fi vorba de asistenţă în domeniul apărării şi de modernizarea forţelor armate ucrainene. Va fi o cooperare mai practică, ce va facilita, spre exemplu, accesul Ucrainei la exerciţii militare organizate de NATO”, a precizat Rasmussen.
“Nu există planuri pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, dar nu excludem posibilitatea ca militari ai vreunui stat aliat să participe, individual, la exerciţii militare organizate pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru este la latitudinea autorităţilor de la Kiev şi a fiecărui aliat”, a subliniat Rasmussen.
NATO a anunţat clar că nu intenţionează să se implice militar în Ucraina, dar a trimis avioane şi nave militare în estul Europei şi intenţionează să adopte măsuri pe termen lung pentru apărarea aliaţilor.
Săptămâna trecută, un comandant al NATO anunţa că sunt analizate solicitările de asistenţă din partea Ucrainei, care vor include echipamente de telecomunicaţii şi instruire militară.
“Nu există planuri pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, dar nu excludem posibilitatea ca militari ai vreunui stat aliat să participe, individual, la exerciţii militare organizate pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru este la latitudinea autorităţilor de la Kiev şi a fiecărui aliat”, a subliniat Rasmussen.
“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregăteşte o serie de măsuri care includ asistenţa destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării şi modernizarea armatei.
“Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în ţările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică şi în Marea Neagră, efectuând exerciţii militare în statele baltice şi în Polonia… Paşii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciţii militare şi mobilizări adecvate de trupe”, a explicat şeful NATO.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Declaraţia lui Deşciţa a fost făcută în faţa sutelor de manifestanţi care au atacat ambasada Rusiei din Kiev după ce insurgenţii proruşi au doborât un avion militar ucrainean, provocând moartea a 49 de persoane.
“Petro Poroşenko ar trebui să îşi schimbe ministrul de Externe. Nu ştie să se controleze”, a reacţionat Aleksei Pucikov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat, conform Mediafax.
Termenul argotic folosit de Deşciţa despre Putin (rădăcina cuvântului vine de la termenul rusesc vulgar pentru organul sexual masculin) este preluat din refrenul unui cântec lansat de ultraşii echipei Şahtior Doneţk şi adaptat ca imn al Euromaidanului. Imediat după ce ministrul l-a înjurat pe Putin, protestatarii din jurul lui au început să cânte imnul respectiv.
Imnul neoficial al Euromaidanului:
Avionul Iliushin-76 (IL-76) a fost doborât în timp ce se apropia de aeroportul din Lugansk, a declarat pentru CNN o sursă militară ucraineană.
Vladislav Selezniov, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a declarat că rebelii proruşi au doborât un avion militar de tip IL-76.
“La bord erau nouă membri ai echipajului şi 40 de paraşutişti militari. Au murit toţi”, a spus purtătorul de cuvânt.
“Teroriştii au tras focuri de armă în mod cinic şi trădător cu o mitralieră grea şi au atins avionul de tip IL-76 care transporta trupe şi care urma să aterizeze la Lugansk”, a comunicat Ministerul ucrainean al Apărării.
Un video postat pe YouTube pretinde că arată avionul în timp ce este doborât.
Aeronava transporta şi echipamente militare şi provizii.
UPDATE 3:05 – Poroşenko i-a prezentat lui Putin un plan de pace, dar s-a plâns de incursiunea unor tancuri
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, i-a prezentat, joi, preşedintelui rus, Vladimir Putin, un plan de pace pentru Estul prorus şi s-a plâns de o presupusă incursiune de tancuri în teritoriul ucrainean, relatează AFP.
“Preşedintele ucrainean i-a prezentat lui Vladimir Putin planul de soluţionare a situaţiei din sud-estul Ucrainei”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vom ajunge la un acord, probabil, în următoarele zile, nu în cursul acestei nopţi”, a declarat comisarul european.
Delegaţia rusă era aşteptată la negocieri în cursul acestei nopţi, la ora 19.00 GMT (22.00, ora României), însă, în cele din urmă, reuniunea trilaterală – între Gunther Oettinger şi miniştrii rus şi ucrainean ai Energiei Aleksandr Novak şi Iuri Prodan – a fost amânată pentru miercuri dimineaţa, la ora 07.30 GMT (10.30, ora României), a comunicat CE.
Reuniunea trilaterală va fi precedată de “întrevederi bilaterale”, a adăugat Comisia.
Discuţiile purtate de cele trei părţi au drept scop ajungerea la un acord asupra preţului de livrare a gazelor ruseşti către Ucraina şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană.
Reuniunea precedentă s-a încheiat în cursul nopţii de luni spre marţi, după aproape opt ore de discuţii, fără semnarea unui acord.
Miza, potrivit lui Prodan, este de a găsi “o soluţie globală care să rezolve problemele întâmpinate în stabilirea preţului de livrare a gazelor şi achitării datoriilor”.
“Dar nu putem accepta mecanismul de calculare a preţului propus de Gazprom”, a explicat el, în cursul nopţii de luni spre marţi, subliniind că Ucraina vrea “un preţ echitabil şi corespunzător pieţei”, a insistat el.
Moscova reclamă, în prealabil, semnarea unui acord în privinţa achitării unei sume de 1,47 de miliarde de dolari, care reprezintă datoria la gaze a Ucrainei faţă de Rusia pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013.
“Rusia vrea să ajungă la un acord şi participă în mod constructiv”, a afirmat ministrul rus.
Compania rusă Gazprom şi cea ucraineană Naftogaz au început negocieri pentru stabilirea preţului de livrare a gazelor ruseşti şi unui plan de achitare a datoriilor la gaze ale Ucrainei faţă de Rusia. Ucraina are datorii la gaze faţă de Rusia în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013, aprilie şi mai 2014, potrivit Gazprom.
De asemenea, cele două părţi trebuie să ajungă la un acord asupra preţului şi cantităţilor de livrare a gazelor ruseşti către Naftogaz. Preţul ar urma să se situeze între 268 şi 480 de dolari pe mia de metri cubi.
Ucraina a achiziţionat aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz în 2013.
Rusia a anunţat că nu va întrerupe pe parcursul negocierilor livrările de gaze către Ucraina, tranzitată de aproximativ 15% din gazul importat în state membre UE.
