BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Aproape 10% din consumul de bunuri de larg consum revine discounterilor

    Aproximativ 60% din gospodăriile din România au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărături de la discounteri precum Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, analiza GfK excluzând Profi, care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.. Frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

    Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, cu un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

    Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 de puncte procentuale faţă de anul precedent. În jur de 90% dintre gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012.

    “Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări”, spune Gabriela Luca, retail specialist, consumer goods & retail division.

    Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. în plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.

  • Flanco a investit 350.000 de euro în modernizarea a opt magazine

    În prezent, reţeaua Flanco cuprinde 78 de spaţii comerciale, amplasate atât stradal cât şi în centre comerciale. Lanţul se va extinde anul acesta prin deschiderea de noi spaţii, aşa cum este Flanco Promenada Mall Bucureşti. Concomitent se lucrează la modernizarea magazinelor din ţară.

    Compania şi-a propus ca pe termen mediu cât mai multe magazine să permită clienţilor testarea produselor expuse, conectând aparatura electronică şi electrocasnică la reţeaua de curent electric din magazin, un concept introdus de Flanco în 2011 în magazinul din Bucureşti Unirea Shopping.

    “În 2013 aproape un sfert din totalul de magazine, adică peste 20 de spaţii comerciale din reţeaua Flanco, vor fi reamenajate. De la inceputul anului opt magazine au fost modernizate cu un buget de peste 350 000 euro. De asemenea, suntem în negocieri pentru o serie de spaţii noi pentru a extinde reţeaua şi pentru a fi aproape de cât mai mulţi clienţi Flanco, din Bucureşti şi din ţară”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. Cele opt magazine cu care s-a început planul de modernizare al reţelei sunt Slobozia, Arad Kaufland, Bacău, Petroşani, Suceava Carrefour, Târgu Jiu Kaufland, Piteşti Auchan şi Buzău Kaufland.

    În 2012, Flanco a raportat vânzări de peste 3.000 de euro pe metru pătrat. În total, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu 25% comparativ cu anul anterior, şi o cotă de piaţă de 13%. Pentru 2013 compania estimează un avans al afacerilor de 15%.

  • Profi discută preluarea de noi magazine

    “Suntem în discuţii cu 3-4 reţele locale, dar nu ne grăbim”, a declarat directorul general al retailerului, Pawel Musial. El a adăugat că este de preferat preluarea unor reţele mai mici de magazine decât lanţuri mai mari pentru a evita situaţiile legale complicate.

    La începutul anului, compania a preluat şase magazine deţinute de firma Alimrom Trading în Cluj, iar anul trecut a cumpărat şase magazine în Sibiu de la firma Al Comsib, deţinută de familia Aldea. În 2007, Profi a cumpărat nouă supermarketuri Albinuţa în Bucureşti de la firma lituaniană Maxima LT.

    După preluarea Alimrom şi cele aproximativ 10 deschideri noi de la începutul anului, Profi a devenit a doua mare reţea de retail modern din România, cu 165 de supermarketuri la nivel naţional, după Mega Image. Din cele 165 de unităţi, doar una este proprietatea Profi, restul fiind spaţii închiriate.

  • Mega Image ajunge la 218 magazine

    Unul dintre cele două magazine Shop&Go deschise pe 17 mai este plasat pe Strada Mărgelelor, sector 6, Bucureşti şi va avea o suprafaţă de vânzare de aproximativ 88 mp. Alt spaţiu este situat pe Aleea Moldoveni în sectorul 4, şi va avea o suprafaţă de vânzare de aproximativ 90 mp.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde 218 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (140) şi Shop&Go (78).

    Pe segmentul supermarketurilor, în România mai sunt prezente reţele precum Billa, Carrefour Market, dar şi reţele ale producătorilor de mezeluri, de pildă, ca Angst, Agricola sau Cris-Tim.

  • Câţi bani dau românii pe mâncare. HARTA cheltuielilor pentru alimente în Europa

    Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac.

    Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Omul care a adăugat moda de lux pe harta capitalei

    NU ŞTIU DACĂ CE FACEM NOI ESTE MODĂ SAU VESTIMENTAŢIE„, este dilema la care încerca să îşi răspundă Srdjan Kovacevic, administratorul Alsa Boutiques. Era în avion, într-un zbor dinspre Cipru, cu doar câteva ore înaintea interviului pentru Business Magazin. Deşi este mereu pe drumuri, gândul îi este la afacere şi este conectat continuu prin telefoane şi tabletă. Îşi face timp să răspundă zilnic la zeci de mail-uri care vin de la reprezentanţii din ţară ai magazinelor pe care le administrează sau de la partenerii de afaceri răspândiţi în Europa. De acestea depind afacerile de sub umbrela Alsa Boutiques – în prezent, Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle şi Marella, care au ajuns, împurenă, la o cifră de afaceri de trei milioane de euro.

    Kovacevic îşi împarte timpul între Belgrad, Cipru şi România atât pentru business, dar şi din interese personale. Călătoreşte deseori la Milano, Paris, Londra, New York şi este un exemplu de cosmopolitanism, termen pe care îi place să îl folosească pentru a descrie curiozitatea pentru modă, călătorii, maşini sau musicaluri. Nu se sfieşte să dea ca exemplu alte branduri, iar în ce priveşte dilema modă vs. vestimentaţie explică: „Un produs modern este Cavalli, de la un sezon la altul ei fac haine extrem de diferite, cu piese speciale„. Zegna şi Max Mara, printre primele branduri pe care le-a adus în ţară, sunt orientate în zona clasicului. Produsele vândute de sârb sunt în vogă timp de trei-patru sezoane, în timp ce altele nu rămân la modă mult timp.

    Kovacevic analizează atent ţinuta interlocutorului, pentru că a observat că pe măsură ce o persoană este mai extrovertită, cu atât simte nevoia să se manifeste prin îmbrăcăminte. El asociază dorinţa oamenilor de a cumpăra lux cu două extreme: „Fie când cineva este foarte fericit, fie foarte deprimat„. Poate să descrie într-o română perfectă prezentările haute couture, dar şi modul în care îşi conduce afacerea sau situaţia băncilor din Cipru.

    SE CONSIDERĂ ECONOMIST ŞI NU SE SFIEŞTE SĂ DEA DETALII ÎN LEGĂTURĂ CU BUSINESSUL ÎN CARE A AJUNS „ÎNTÂMPLĂTOR„. Ataşamentul lui de România este lesne de înţeles, a locuit aici timp de cinci ani, între 1981 şi 1986, când părinţii lui lucrau la Camera de Comerţ. A studiat atunci limbi străine, în cadrul Facultăţii de Filologie, iar apoi s-a întors în Serbia.

    A urmat o perioadă de studii la Facultatea de Studii Economice din Belgrad şi un traseu profesional atipic: timp de şase luni a lucrat ca translator, a predat apoi limba engleză elevilor de şcoală generală, iar apoi a ajuns manager regional într-una dintre cele mai mari corporaţii mondiale din industria auto.

    Ar fi fost un domeniu în care ar fi lucrat în continuare dacă nu s-ar fi întors în România în 1992, „din motive politice„. A început atunci experienţa de antreprenor cu o afacere legată de comerţ cu produse cărbunoase şi metal în România, ţări din fosta Iugoslavie, Rusia şi Italia. A observat că în acea perioadă, în România, „jobul ideal era să faci ceva singur„. În 1994 s-a orientat spre o nouă afacere, „A Peak to Chic„, magazin multibrand cu pantofi de lux deschis în fostul Sofitel.

    „Doamnele cochete, cu posibilităţi, cu bani câştigaţi de ele sau de soţi„, după cum îşi caracterizează clientele de atunci, dar şi pe cele din prezent, puteau să se încalţe cu pantofi celebri, Sergio Rossi, „poate cei mai frumoşi pantofi din lume„, sau Balli, „cei mai confortabili„. Totuşi, afacerea cu lux nu este una care să genereze bani pentru că, după spusele lui Kovacevic, magazinul a fost, de cele mai multe ori, pe break-even. În 1996, a deschis încă două magazine de lux, Donna, care vindea exclusiv brandul Max Mara, şi Uomo, cu mărcile bărăbăteşti Ermenegildo Zegna şi Pal Zileri.
     

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: ERMENEGILDO ZEGNA

    Din iulie 2011, Zegna a semnat un parteneriat cu Estée Lauder Companies, cedând companiei dreptul de a produce cosmetice sub brandul italienesc, care face haine şi pentru Gucci, Tom Ford sau Yves Saint Laurent.

    Micul atelier fondat la începutul secolul al XX-lea ajungea în 1930 la peste 1.000 de angajaţi şi a avut parte de o reputaţie bună în piaţă graţie costumelor bărbăteşti din lână pe care le fabrica. A trecut oceanul în 1938, când italianul a început să exporte haine la New York, însă războiul a făcut ca relaţiile comerciale să întâmpine dificultăţi.

    Ermenegildo şi-a implicat de la început fiii în companie, iar Aldo şi Angelo aveau să preia frâiele companiei în 1966, după moartea tatălui lor. Doi ani mai târziu au decis să lanseze o nouă linie de costume produse în serie în fabrica de la Novara. Au pornit proucţia altor două fabrici în Spania şi Elveţia în 1973, iar la sfârşitul anilor ‘90 familia Zegna ajungea la un total de opt unităţi de producţie în Italia, două în Spania, trei în Elveţia şi câte una în Turcia şi Mexic.

    Deşi multe din costumele Zegna sunt astăzi produse în aceste fabrici, cele premium se realizează încă la comandă.Primul butic Zegna a fost deschis la Paris în 1980, urmat de cel de la Milano cinci ani mai târziu.

    Cele mai cunoscute la nivel mondial se află în Statele Unite ale Americii, Europa, Japonia şi China, vârfurile de lance fiind magazinele din Atlanta, New York, Beverly Hills, Las Vegas, Londra, Tokio, São Paulo, Hong Kong, Beijing, Shanghai, New Delhi, Mumbai, Kuala Lumpur, Santiago de Chile, Bangkok, Sydney.

     

  • Cum să faci 600.000 de euro în familie cu foarfeca

    “Am avut clienţi faimoşi, printre care şi cântăreaţa Pink, entuziasmată de creaţiile noastre”, povesteşte antreprenorul de 39 de ani, care este şi directorul general al companiei. 2013 este momentul potrivit pentru pasul în cea mai mare piaţă a ţării, Bucureştiul, pentru că brandul pe care l-a creat a ajuns la maturitate, în opinia lui Răzvan Gheşea. La începutul anilor 2000, familia avea un atelier de creaţie în Braşov, cu care a participa la diverse târguri şi evenimente precum Festivalul de Artă Medievală de la Sighişoara, foarte potrivit cu stilul hainelor pe care le produceau. Au deschis apoi un punct de vânzare la castelul Bran, „unde am putut primi feedback inclusiv de la clienţi din afara ţării, turişti, care ne-au încurajat să continuăm proiectul”, spune Gheşea.

    El adaugă că dezvoltarea ulterioară a fost naturală, cu deschideri de magazine într-un ritm „pe care să îl putem susţine financiar„, mai cu seamă că sursele de finanţare au fost proprii, cea mai mare parte provenind din businessul de consultanţă în domeniul construcţiilor pe care antreprenorul îl avea. El spune că în perioada de început a businessului cu haine a fost implicat în afaceri din domeniul construcţii – consultanţă şi management, activităţi care au trecut în plan secund şi ulterior au fost înlocuite complet de Mathilde. „Dezvoltarea unui brand fashion de haine în ediţie limitată necesită mult timp şi dedicare, aşa că la acest moment planurile se referă mai degrabă la o extindere a brandului în zona de creaţie şi producţie de pantofi şi accesorii, solicitată de tot mai multe cliente.”

    Sub numele Mathilde sunt deschise acum şapte magazine, cu o suprafaţă medie de 60 mp, cel mai nou fiind inaugurat în Bucureşti, în urma unei investiţii de 45.000 de euro. Investiţia ar urma să se amortizeze în trei ani şi să aducă un plus de 15% la cifra de afaceri din 2013 faţă de rezultatele din 2012. Reprezentantul reţelei al cărei nume este legat de cel al creatoarei spune că dispune de finanţarea necesară pentru a susţine extinderea, „însă analizăm atent fiecare oportunitate pentru a lua cele mai profitabile decizii. Următoarele deschideri sunt prevăzute în două centre comerciale din Bucureşti (în AFI sau Băneasa Shopping City), urmând apoi inaugurarea unei reprezentanţe permanente în Constanţa„. Răzvan Gheşea spune că „gradul de înda-torare este foarte mic„, iar firma dispune de o linie de credit pentru investiţii la una dintre băncile partenere, iar o altă bancă are un plafon pentru scrisorile de garanţie solicitate de centrele comerciale în care sunt magazine Mathilde. Pe termen mediu, antreprenorii doresc să construiască o fabrică proprie pentru magazinele din ţară şi de peste hotare.

    Pentru acest an, Gheşea estimează că vânzările ar putea urca până la 600.000 de euro, iar până în 2015 ar putea ajunge la pragul de un milion de euro. „În domeniul nostru, marja de profit nu este prea mare, ci se plasează în intervalul 5-10%, iar profitabilitatea companiei a fost constantă în ultimii ani„, spune reprezentantul firmei. În opt ani, de la deschiderea primului magazin, antreprenorii nu au închis niciun spaţiu de vânzare, „iar unul singur a fost relocat, din stradal într-un centru comercial, unde am estimat că ne va aduce un profit mai mare”. Cele mai multe produse expuse în magazine au o plajă de preţ cuprinsă în intervalul 200 – 400 lei, dar sunt şi modele care ajung până la 700 de lei.

  • Vânzările Carrefour România au crescut

    Carrefour România s-a axat anul trecut în principal pe deschiderea de supermarketuri Market, respectiv a 21 de unităţi noi, dar şi de magazine de proximitate Express, în colaborare cu reţeaua Angst – 16 spaţii.

    Anul trecut, compania a pus lacătul pe hipermarketul din Arad, ca urmare a închiderii centrului comercial Armonia Shopping Center. La finele anului trecut, retailerul opera 108 magazine, dintre care 24 de hipermarketuri Carrefour, 65 de supermarketuri Market şi 19 magazine Express.

  • Proprietarul magazinului Gucci de la Bucureşti vrea să cumpere alte magazine de lux

    “Ne gândim la achiziţii de branduri deja aduse pe piaţă, sau poate la fuziuni. Nu vrem să aducem branduri noi”. Piaţa locală de lux a început să se dezvolte mai puternic în ultimii ani când tot mai multe branduri au început să apară pe piaţa locală. În industria modei ultimele nume apărute sunt Valentino, Escada şi Roberto Cavalli. Anterior îşi făcuseră intrarea şi Burberry, Gucci şi Louis Vuitton, ultimul fiind singurul brand intrat direct.

    El spune că nu s-a gândit niciodată să meargă în industria de modă de masă, care de altfel este foarte bine organizată, metodică. “Coloşii nu îţi lasă însă marjă de manevră”. Luxul este mai tentant. Mai mult, îţi poţi pune amprenta asupra percepţiei brandului.

    De profesie inginer, Alessandro Amato a venit în România ca să rămână acum 23 de ani şi a ajuns astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de lux, cu afaceri din ceasuri, bijuterii şi haine pe care le evaluează la peste 20 de milioane de euro anul trecut.

    Toate stirile sunt pe zf.ro