BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Mişcarea germană Pegida vrea să profite de atentatele de la Paris pentru a-şi atrage susţinători

    Începând din octombrie, Pegida (Patrioţi europeni împotriva islamizării Occidentului) se mobilizează în fiecare luni împotriva islamului şi a solicitanţilor de azil. Aceasta are un succes tot mai mare: 500 de persoane la primul marş din 20 octombrie, faţă de 10.000 la începutul lui decembrie şi 18.000 săptămâna trecută.

    Luni seara, la cea de-a 12-a manifestaţie în capitala Saxoniei, organizatorii au cerut să li se aducă un omagiu “victimelor terorismului de la Paris”, invitându-şi susţinătorii să poarte o banderolă neagră în semn de doliu.

    În cursul reuniunii va fi păstrat un minut de reculegere. Aceasta va începe ca în fiecare luni, la ora locală 18.30 (19.30 ora României).

    După atacurile soldate cu 12 morţi în redacţia Charlie Hebdo, Pegida nu a întârziat să reacţioneze: “islamiştii, împotriva cărora Pegida avertizează de peste 12 săptămâni, au arătat astăzi în Franţa că pur şi simplu sunt incompatibili cu democraţia”, scria miercuri mişcarea pe pagina sa de Facebook, la câteva ore după atac.

    Incendiul criminal, comis în noaptea de sâmbătă spre duminică împotriva Hamburger Morgenpost, un cotidian din Hamburg (nord), care a publicat caricaturile Charlie Hebdo, ar putea să dea apă la moară Pegida, chiar dacă legătura cu atentatele de la Paris nu fusese încă stabilită duminică seara.

    Luni seara, “este foarte probabil ca pragul de 20.000 de manifestanţi să fie depăşit”, a apreciat Werner Patzelt, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda. “Atentatul de la Paris are, fără cea mai mică îndoială, impact asupra Dresdei: el va conferi mişcării Pegida şi mai multă influenţă”.

    În alte zone din Germania, “patrioţii europeni” s-au organizat în mişcări similare la Bonn (Bogida) sau la Berlin (Bergida). Luni seara, la Leipzig va avea loc prima manifestaţie pro-Pegida.

    În 1989, “manifestaţiile de luni” au cutremurat Zidul Berlinului. După “25 de ani, la Dresda, Pegida a deturnat sloganul istoric “Noi suntem poporul”, scandat în prezent de susţinătorii săi.

    Mişcarea se răspândeşte în Europa: la Viena, un prim marş Pegida este prevăzut la sfârşitul lui ianuarie, în timp ce în Suedia şi Norvegia au fost create pagini de Facebook care au 6.000 şi, respectiv, 2.000 de abonaţi.

    Contestatarii mişcării rămân însă net mai numeroşi în Germania, unde mai multe contramanifestaţii au atras mult mai multe persoane.

    Astfel, sâmbătă la Dresda, circa 35.000 de persoane au defilat pentru a apăra o societate deschisă şi tolerantă. Luni seara, ei vor ieşi din nou în stradă. La Berlin, simpatizanţii grupării NoBergida NoRacism vor face acelaşi lucru în cursul serii.

    Duminică, ministrul social-democrat al Justiţiei, Heiko Maas, a cerut mişcării Pegida să renunţe la manifestaţiile de luni, considerând că nu are dreptul să “exploateze” atacurile de la Paris.

    După aceste atentate, mai multe organizaţii musulmane au făcut apel la un marş al tăcerii, marţi, la Berlin.

    Luni, cancelarul Angela Merkel, care a fost foarte critică faţă de Pegida, îl va primi pentru prima dată pe omologul său turc Ahmet Davutoglu.

    Potrivit presei turce, el ar urma să îi ceară lui Merkel acţiuni concrete împotriva atitudinilor antimusulmane în Germania unde, potrivit unui studiu recent, 57 la sută dintre persoane văd islamul ca pe o “ameninţare”.

    Ţară cu 81 de milioane de locuitori, Germania numără aproximativ trei milioane de persoane de origine turcă. Ele formează majoritatea comunităţii musulmane din Germania, formată din aproximativ patru milioane de persoane.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Wargha Enayati, locul al 21-lea

    Enayati a crescut în Germania şi a venit în România pentru că primul cap încoronat care a acceptat religia Bahá’í a fost Regina Maria.

    Numele Majestăţii Sale a fost şi motivul pentru care compania sa a fost redenumită din Centrul Medical Unirea. Grupul este controlat de fondul de investiţii Advent International, care are 80% din acţiuni.

    Wargha Enayati face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Vânzările Dacia în Germania au crescut anul trecut cu 7,5%

    Cota de piaţă a Dacia a crescut la 1,6% anul trecut, de la 1,5% în 2013, potrivit biroului de înmatriculări auto german.

    La nivelul lunii decembrie, Dacia a vândut 3.786 de autoturisme, ceea ce i-a conferit o cotă de piaţă de 1,6%.

    Piaţa auto germană a înregistrat o creştere de 2,9% anul trecut, la 3,03 milioane de unităţi, iar în luna decembrie numărul de autoturisme comercializate în Germania a crescut cu 6,7% comparativ cu luna similară din 2013, la 229.700 de unităţi.

    Jeep a consemnat cea mai mare creştere a înmatriculărilor dintre mărcile prezente pe piaţa auto germană, de 48,8%, vânzând 10.268 unităţi în 2014. Land Rover, cu o urcare de 18,1%, la 14.679 de unităţi, şi Mazda, cu un avans de 16,7%, la 52.491 de unităţi, completează podiumul celor mai bune creşteri de anul trecut în Germania.

    La polul opus se află marca Chevrolet, cu o scădere a vânzărilor de 77,4%, la 5.516 autoturisme, urmată de Lancia, cu o coborâre de 21,4%, la 1.262 maşini, şi Lexus, cu un declin de 19,7%, la 1.328 maşini.

    Vânzările mărcii Renault, parte a grupului cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au avansat cu 6,5%, la 105.322 de unităţi în 2014.

    Livrările liderului pieţei auto germane, Volkswagen, au urcat cu 2,2% anul trecut faţă de 2013, la 656.494 de maşini, cel mai mare producător auto european având o cotă de piaţă de 21,6% în Germania.

    Germania este a doua piaţă ca mărime pentru Dacia, după Franţa.

    În Franţa, înmatriculările de autoturisme Dacia noi au crescut cu 12,9% în 2014, la 105.896 unităţi, conferind mărcii o cotă de piaţă de 4,88%. În luna decembrie, vânzările de maşini Dacia noi au scăzut cu 18,8%, la 8.386 unităţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În Marea Britanie, vânzările Dacia au urcat anul trecut cu 39,1% în comparaţie cu 2013, la 23.860 unităţi, iar cota de piaţă a mărcii româneşti a crescut la 0,96% în 2014, de la 0,76% în 2013.

  • Berlinul “se pregăteşte concret” pentru o eventuală ieşire a Greciei din zona euro

    “Dacă trebuie să fie o ieşire a Greciei din zona euro, experţii Guvernului (german) se tem de o avalanşă de clienţi către băncile elene pentru a-şi securiza bunurile în euro, consecinţa putând fi un crash bancar”, afirmă Bild, cotidianul cel mai citit din Europa.

    În această eventualitate, “uniunea bancară europeană – traducere: contribuabilii europeni – ar trebui probabil să intervină cu miliarde”, afirmă publicaţia.

    “Bild a aflat că Guvernul lucrează la mai multe scenarii în cazul victoriei alianţei de stânga Syriza în Grecia” la alegerile legislative din 25 ianuarie, afirmă cotidianul. Printre ipotezele luate în calcul “dacă procesul reformelor şi economiilor ar urma să fie întrerupt la Atena, este aceea ca restul de zece miliarde de euro să nu mai poată fi plătiţi”, scrie Bild.

    Discuţiile privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro s-au intensificat după ce săptămânalul german Der Spiegel a afirmat la acest sfârşit de săptămână că Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro în cazul victoriei stângii radicale Syriza la alegerile legislative din 25 ianuarie şi dacă acest partid pune la îndoială politica de austeritate impusă de Uniunea Europeană.

    Berlinul nu a dezminţit aceste informaţii, afirmând că Guvernul nu şi-a schimbat linia faţă de Grecia şi nici în ceea ce priveşte politica europeană.

    Liderul Syriza, Alexis Tsipras, afirmă că vrea să termine cu austeritatea impusă de creditorii internaţionali şi vrea să restructureze datoria greacă.

     

  • Martin Schulz critică “speculaţiile iresponsabile” ale Berlinului cu privire la Grecia: “Să fie clar: nu se pune în discuţie o ieşire din euro”

    “Dezbaterile şi speculaţiile iresponsabile cu privire la Grexit (ieşirea Greciei din zona euro) chiar nu ajută”, afirmă social-democratul german pentru cotidianul Die Welt.

    “Trebuie să fie clar pentru toţi: nu se pune în discuţie o ieşire din euro. Recomandările nesolicitate care le oferă oamenilor din Grecia sentimentul că nu ei sunt cei care îşi decid viitorul prin intermediul votului, ci Bruxellesul sau Berlinul, îi împing, de altfel, pe alegători în braţele forţelor radicale”, a apreciat oficialul politic.

    Speculaţiile cu privire la o posibilă ieşire a Greciei din zona euro s-au multiplicat în acest weekend, când săptămânalul german Der Spiegel a anunţat că Angela Merkel ar fi pregătită să lase statul grec să iasă din zona euro în cazul în care stânga radicală Syriza va repune în discuţie măsurile de austerite dacă va obţine victoria în alegerile legislative din 25 ianuarie.

    Berlinul nu a dezminţit aceste informaţii, afirmând totodată că Guvernul german nu va iniţia o astfel de discuţie.

    Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării sale de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice.

    Premierul grec în exerciţiu, conservatorul Antonis Samara, admite, în schimb, posibilitatea unei renunţări la moneda comună, cu scopul de a încerca să câştige scrutinul anticipat.

    Acuzată de exercitarea unor presiuni asupra alegătorilor greci, Comisia Europeană încearcă să arate mai multă prudentă.

    Parlamentul grec a anunţat miercurea trecută dizolvarea sa şi a confirmat organizarea la 25 ianuarie a alegerilor legislative anticipate la care stânga radicală Syriza este favorită în sondaje.

  • Martin Schulz critică “speculaţiile iresponsabile” ale Berlinului cu privire la Grecia: “Să fie clar: nu se pune în discuţie o ieşire din euro”

    “Dezbaterile şi speculaţiile iresponsabile cu privire la Grexit (ieşirea Greciei din zona euro) chiar nu ajută”, afirmă social-democratul german pentru cotidianul Die Welt.

    “Trebuie să fie clar pentru toţi: nu se pune în discuţie o ieşire din euro. Recomandările nesolicitate care le oferă oamenilor din Grecia sentimentul că nu ei sunt cei care îşi decid viitorul prin intermediul votului, ci Bruxellesul sau Berlinul, îi împing, de altfel, pe alegători în braţele forţelor radicale”, a apreciat oficialul politic.

    Speculaţiile cu privire la o posibilă ieşire a Greciei din zona euro s-au multiplicat în acest weekend, când săptămânalul german Der Spiegel a anunţat că Angela Merkel ar fi pregătită să lase statul grec să iasă din zona euro în cazul în care stânga radicală Syriza va repune în discuţie măsurile de austerite dacă va obţine victoria în alegerile legislative din 25 ianuarie.

    Berlinul nu a dezminţit aceste informaţii, afirmând totodată că Guvernul german nu va iniţia o astfel de discuţie.

    Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării sale de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice.

    Premierul grec în exerciţiu, conservatorul Antonis Samara, admite, în schimb, posibilitatea unei renunţări la moneda comună, cu scopul de a încerca să câştige scrutinul anticipat.

    Acuzată de exercitarea unor presiuni asupra alegătorilor greci, Comisia Europeană încearcă să arate mai multă prudentă.

    Parlamentul grec a anunţat miercurea trecută dizolvarea sa şi a confirmat organizarea la 25 ianuarie a alegerilor legislative anticipate la care stânga radicală Syriza este favorită în sondaje.

  • Costurile de împrumut ale Germaniei şi Franţei au coborât la noi minime record

    Randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a coborât cu 0,02 puncte procentuale, la 0,4555%, potrivit datelor Tradeweb, citate de MarketWatch.

    Îngrijorarea investitorilor legată de redresarea lentă a economiei zonei euro a determinat scăderea randamentului obligaţiunilor germane în cea mai mare parte a anului trecut.

    În Franţa, randamentul obligaţiunilor cu scadenţa de 10 ani a coborât la 0,772%.

    “Factorii care au provocat recenta aversiune faţă de risc nu vor dispărea rapid. Grecia şi problema relaxării cantitative (suplimentarea lichidităţilor de către BCE n.r.) alimentează nervozitatea pieţelor”, potrivit unei note a analiştilor băncii BNP Paribas, citată de AFP.

    Cancelarul german Angela Merkel a provocat duminică o controversă în Germania, inclusiv în cadrul majorităţii sale politice, după o relatare din presă potrivit căreia este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă va veni la putere stânga radicală, în urma alegerilor care vor avea loc pe 25 ianuarie.

    Spectrul ieşirii Greciei din zona euro a provocat luni scăderea puternică a pieţelor de capital, în pofida declaraţiilor Comisiei Europene privind apartenenţa statului elen la uniunea monetară.

    Costurile de împrumut au scăzut marţi şi în state considerate mai vulnerabile, precum Spania şi Italia.

    Randamentul obligaţiunilor pe termen de 10 ani ale Spaniei a scăzut de la 1,609% la 1,594%, iar în Italia de la 1,839% la 1,926%.

    În Statele Unite, randamentul titlurilor de Trezorerie cu scadenţa de 10 ani a coborât cu 3,24%, sub pragul simbolic de 2% pentru prima oară după luna mai 2013, la 1,990%, de la nivelul de 2,032% înregistrat la închiderea de luni a tranzacţiilor, potrivit datelor Tradeweb.

  • Costurile de împrumut ale Germaniei şi Franţei au coborât la noi minime record

    Randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a coborât cu 0,02 puncte procentuale, la 0,4555%, potrivit datelor Tradeweb, citate de MarketWatch.

    Îngrijorarea investitorilor legată de redresarea lentă a economiei zonei euro a determinat scăderea randamentului obligaţiunilor germane în cea mai mare parte a anului trecut.

    În Franţa, randamentul obligaţiunilor cu scadenţa de 10 ani a coborât la 0,772%.

    “Factorii care au provocat recenta aversiune faţă de risc nu vor dispărea rapid. Grecia şi problema relaxării cantitative (suplimentarea lichidităţilor de către BCE n.r.) alimentează nervozitatea pieţelor”, potrivit unei note a analiştilor băncii BNP Paribas, citată de AFP.

    Cancelarul german Angela Merkel a provocat duminică o controversă în Germania, inclusiv în cadrul majorităţii sale politice, după o relatare din presă potrivit căreia este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă va veni la putere stânga radicală, în urma alegerilor care vor avea loc pe 25 ianuarie.

    Spectrul ieşirii Greciei din zona euro a provocat luni scăderea puternică a pieţelor de capital, în pofida declaraţiilor Comisiei Europene privind apartenenţa statului elen la uniunea monetară.

    Costurile de împrumut au scăzut marţi şi în state considerate mai vulnerabile, precum Spania şi Italia.

    Randamentul obligaţiunilor pe termen de 10 ani ale Spaniei a scăzut de la 1,609% la 1,594%, iar în Italia de la 1,839% la 1,926%.

    În Statele Unite, randamentul titlurilor de Trezorerie cu scadenţa de 10 ani a coborât cu 3,24%, sub pragul simbolic de 2% pentru prima oară după luna mai 2013, la 1,990%, de la nivelul de 2,032% înregistrat la închiderea de luni a tranzacţiilor, potrivit datelor Tradeweb.

  • AFP: Angela Merkel se amestecă în alegerile legislative din Grecia şi generează controverse, inclusiv în cadrul coaliţiei de guvernământ

    “Guvernul german consideră aproape inevitabilă ieşirea (Greciei) din zona euro dacă şeful opoziţiei Alexis Tsirpas (Syriza, stânga radicală) va conduce guvernul după alegerile (legislative din 25 ianuarie), va abandona politica de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoriile ţării”, a anunţat în ediţia online săptămânalul Der Spiegel, citând “surse apropiate Guvernului german”.

    Potrivit presei germane, Angela Merkel şi ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble (ambii conservatori din cadrul CDU) încearcă să exercite presiuni asupra alegătorilor eleni sau chiar asupra lui Alexis Tsirpas. Însă acest demers rămâne controversat, inclusiv în cadrul coaliţiei guevernamentale, social-democraţii şi conservatorii exprimându-şi dezaprobarea în public.

    Contactaţi de AFP, Angela Merkel şi Wolfgang Schäuble nu au dorit să confirme, nici să dezmintă, informaţiile din Der Spiegel. “Grecia şi-a îndeplinit obligaţiile în trecut. Guvernul german pleacă de la principiul că Grecia va continua să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de troica” creditorilor săi (Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului german.

    Un purtător de cuvânt al CDU, Christian Bäumler, a adresat o avertizare, duminică, şi anume, ” în caz de ieşire din zona euro, datoriile (Greciei) nu vor putea fi rambursate”.

    “Cu acest scenariu de ameninţare (…), Guvernul (german) se amestecă indirect în campania (electorală) din Grecia. Este extrem de riscant şi o eroare”, comenta duminică Die Welt, un cotidian apropiat conservatorilor.

    În teorie, niciun mecanism nu prevede ieşirea unei ţări din zona euro. Dar, potrivit Berlinului, în cazul în care Grecia nu îşi va mai îndeplini angajamente, BCE ar putea restrânge posibilităţile de refinanţare a băncilor greceşti până la punctul de a obliga Atena să reintroducă drahma.

    Social-democraţii (SPD) germani, membri ai “marii coaliţii” aflate la putere la Berlin, au contestat în public demersul atribuit lui Merkel.

    În acest sens, vicepreşedintele grupului SPD în Bundesteag (Camera inferioară a Parlamentului german), însărcinat cu euro, a apreciat că CDU a fost la originea acestei “scurgeri”. “O schimbare de direcţie a Guvernului? Mai degrabă o eroare a CDU”, a comentat el pe contul său de Twitter.

    “Cu acest tip de şantaj public se vrea destabilizarea Greciei înainte de alegeri”, a apreciat la rândul său preşedintele Die Linke (stânga radicală germană, aflată în opoziţie), Bernd Riexinger.

    Parlamentul grec a anunţat miercuri dizolvarea sa şi a confirmat organizarea de alegeri legislative anticipate la 25 ianuarie, la care, potrivit sondajelor, Syriza este considerată favorită.

    O astfel de victorie ar aduce o “schimbare necesară” în Europa care ar antrena pe aceeaşi cale Spania şi Irlanda, a declarat sâmbătă liderul Syriza, Alexis Tsirpas, care denunţă politicile de austeritate impuse Greciei de către creditorii săi.

  • Germania este încrezătoare că Grecia îşi va respecta angajamentele

    “Grecia şi-a respectat angajamentele în trecut. Guvernul presupune astfel că Grecia va continua să îşi respecte angajamentele contractuale” faţă de creditorii săi, a declarat Georg Streiter pentru AFP.

    Acesta a răspuns astfel informaţiilor publicate sâmbătă de Der Spiegel, potrivit cărora cancelarul german Angela Merkel ar fi dispusă să lase Grecia să iasă din zona euro, în cazul în care stânga radicală ar pune în cauză politica de austeritate bugetară în această ţară.

    “Guvernul german consideră aproape inevitabilă o ieşire (a Greciei) din zona euro, dacă liderul opoziţiei Alexis Tsipras (stânga radicală Syriza) va conduce Guvernul după algerile (legislative), va abandona linia de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoria ţării”, afirmă site-ul de Internet al săptămânalului, sprijinindu-se pe “surse apropiate Guvernului german”.

    Angela Merkel şi ministrul de Finanţe Wolfgang Schäuble (amândoi coservatori) au considerat “suportabilă o ieşire a ţării din zona euro din cauza progreselor înregistrate de zona euro de la summitul pe tema crizei din 2012”, asigură Spiegel Online, citând aceleaşi surse.

    Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice.

    Parlamentul grec a anunţat miercuri dizolvarea sa şi a confirmat organizarea la 25 ianuarie a alegerilor legislative anticipate la care stânga radicală Syriza este favorită în sondaje.