Rezultă aşadar o avere lichidă de peste un milion de euro, la care se adaugă proprietăţile imobiliare mai greu de evaluat. Misterul legat de salariul unui trezorier de bancă mare rămâne intact, Sporiş invocând clauza de confidenţialitate din contractul de muncă pentru a nu-şi publica veniturile salariale pe 2011. Cu siguranţă câştigul de la Raiffeisen nu se compară cu salariul de secretar de stat – Bogdan Drăgoi, predecesorul său, a încasat în 2011 circa 58.000 de lei, însă funcţiile adiacente de la CEC, Eximbank şi AVAS care vin la pachet cu funcţia compensează diferenţa. Numai de la CEC Drăgoi a încasat anul trecut circa 105.000 euro ca membru în consiliul de administraţie. Odată cu numirea ca secretar de stat responsabil cu managementul datoriei publice, Sporiş a preluat conducerea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la Eximbank, post care i-a adus anul trecut lui Drăgoi, actualul ministru de finanţe, un venit de peste 50.000 de euro. Sporiş urmează să intre şi în consiliul de administraţ ie al celeilalte bănci de stat, CEC Bank, însă acolo procedurile durează mai mult, fiind necesară şi aprobarea BNR.
Tag: financiar
-
Studiu GfK România: Românii consideră că situaţia lor financiară şi perspectivele actuale sunt puţin mai bune decât în urmă cu un an
“Astfel, dacă în luna februarie 2011, 68% dintre români considerau că situaţia financiară a familiei lor era mai rea decât acum un an, în februarie 2012 procentul celor care o duc mai greu din punct de vedere financiar coboară la 61%. Totuşi, în privinţa situaţiei economice generale a ţării, românii rămân pesimişti. Se simte totuşi o uşoară îmbunătăţire – anul trecut 85% dintre ei nu credeau că economia merge bine, în vreme ce în 2012 acest procent a scăzut la 76% din populaţie” , se arată într-un comunicat al GfK România. Jumătate dintre cei chestionaţi nu văd o îndreptare a situaţiei economice în următoarea perioadă.
-
Copiii lui Zorba Grecul
Ministrul de finanţe Evangelos Venizelos şi-a lansat săptămâna trecută campania pentru preşedinţia partidului socialist, PASOK, cu un atac nu atât contra adversarilor tradiţionali din Noua Democraţie, ci contra “frontului ipocriţilor de la stânga şi de la dreapta”, compus din partiduleţe formate de către disidenţi din PASOK şi Noua Democraţie, ostili programului de austeritate fiscală şi de privatizări cu care Grecia a obţinut al doilea pachet de credite de la zona euro şi de la FMI, în valoare totală de 130 de miliarde de euro până în 2014. Grecii Independenţi, de dreapta, au luat din electoratul Noii Democraţii, ajungând la 6,5% din preferinţele electoratului, iar Stânga Democratică, Syriza şi Partidul Comunist erodează PASOK, cu scoruri de 15,5%, respectiv 12% şi 11,5%.
Era firesc să apară astfel de concurenţi, din moment ce electoratul simte nevoia să sancţioneze clanurile de elită care şi-au împărţit prin rotaţie guvernarea până când economia a ajuns în situaţia de azi. Dar mai e şi un alt motiv decât impulsul oamenilor de a pedepsi trecute guvernări corupte şi incapabile: dorinţa de a găsi o altă cale de dezvoltare a ţării, în condiţiile în care marile partide nu conving electoratul că ar şti să scoată ţara din fundătura unde se află. În 2011, rata şomajului a trecut de 20%, economia a căzut peste aşteptări, cu 6,8%, iar estimările pentru anul curent vorbesc de o scădere cu încă 6%. Datoria publică, inclusiv după schimbul de obligaţiuni acceptat de bănci, prin care o datorie de 206 miliarde de euro a fost înjumătăţită, nu va putea scădea sub 100% din PIB nici până la finele deceniului în curs; este unul dintre motivele pentru care, în ciuda încheierii cu bine a discuţiilor cu creditorii, agenţiile de rating consideră Grecia ca fiind în incapacitate de plată.
Cum poate deveni Grecia solvabilă? Un raport al Centrului de Studii pentru Politici Europene din Bruxelles, coordonat de Daniel Gros (coautorul, în 2010, al proiectului unui Fond Monetar European), ia în considerare două variabile care definesc economia elenă – şi dacă ne uităm atent, nu numai economia elenă. Prima: în ultimul deceniu, motorul creşterii PIB au fost sectoarele neexportabile (non-tradables), comerţul şi construcţiile, care vor fi afectate şi de acum încolo de măsurile de austeritate, lăsând greul creşterii pe seama sectoarelor exportabile (agricultura şi industria), cu pondere mică în PIB. A doua: perspectiva demografică este deja nefavorabilă din punctul de vedere al raportului între forţa de muncă activă şi restul populaţiei (conform Comisiei Europene, Grecia a atins maximul de populaţie între 15 şi 64 de ani în 2009 şi de atunci a început tendinţa de scădere). Grecia face eforturi să crească ponderea populaţiei ocupate, însă ele îşi vor face efectul mai lent decât scade populaţia activă, estimează autorii studiului, astfel încât forţa de muncă a ţării va ajunge ca în 2040 să fie cu 25% mai mică decât din 2010, iar dacă se ia în considerare ipoteza unui aflux important de imigranţi, scăderea ar urma să fie de 10%.
-
Apple va plăti dividende, pentru prima dată din 1995
Compania americană, care dispune de rezerve de aproape 100 de miliarde de dolari, a anunţat luni că va plăti un dividend trimestrial fix de 2,65 dolari pe acţiune şi că va răscumpăra în următorii trei ani acţiuni de 10 miliarde de dolari. Apple a avut un profit net de 13,06 miliarde de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2012, încheiat pe 31 decembrie, mai mult decât dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului anterior. Profitul pe acţiune s-a cifrat la 14,03 dolari, astfel că dividendul de 2,65 dolari pe acţiune reprezintă 18% din profit.
-
Finanţele au atras un miliard de lei prin titluri la un an, la un randament în creştere uşoară
Băncile au subscris titluri de 2,58 miliarde de lei. Cea mai recentă licitaţie pentru scadenţa la un an s-a derulat săptămâna trecută, când Trezoreria s-a împrumutat cu 2,48 miliarde lei, la un randament mediu de 5,27%. Randamentele plătite pentru certificatele cu scadenţa la un an au scăzut constant începând cu luna noiembrie, acestea coborând cu 1,38 puncte procentuale, de la 6,65% la 5,27%. Cel mai redus randament, de 5,22%, a fost plătit de Ministerul Finanţelor pentru certificatele la şase luni, la finalul lunii februarie, potrivit statisticilor publicate pe site-ul BNR şi disponibile din aprilie 2005.
-
Francois Hollande vrea introducerea unei taxe pe tranzacţii financiare şi obligaţiuni comune UE
Hollande, candidat din partea partidului socialist, este cotat în sondaje cu prima şansă la alegerile din luna mai. Principala temă a campaniei sale electorale este renegocierea tratatului fiscal semnat în acest an de 25 şefi de stat sau de guvern din UE, singurele exepţii fiind Marea Britanie şi Cehia. De asemenea, Hollande vrea modificarea legislaţiei astfel încât mandatul Băncii Centrale Europene să presupună şi stimularea creşterii economice, nu numai controlarea inflaţiei.
-
Portugalia va fi următoarea Grecie, anticipează şeful celui mai mare fond de obligaţiuni din lume
Întrebat dacă crede că Portugalia va deveni următoarea Grecie până la sfârşitul acestui an, El-Erian a spus: “Da, din păcate asta se va întâmpla”. Pacific Investment Management Co. (PIMCO) este cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, cu active în administrare de 1.360 miliarde de dolari. PIMCO este divizie a grupului german de asigurări Allianz, însă funcţionează în mare parte autonom. Economia Portugaliei se va contracta cu 3,3% în acest an, potrivit estimărilor oficiale, cea mai abruptă scădere din anii ’70, cauzată în principal de măsurile de austeritate implementate de guvern în conformitate cu programul de asistenţă externă de 78 miliarde euro contractat în 2010 de al UE şi FMI.
-
Ministrul Finanţelor: Avem rezerve de lichiditate peste aşteptări
“Ne-am atins obiectivul de a constitui un buffer de lichiditate confortabil. Suntem chiar peste aşteptări. Era o asigurare cerută şi de partenerii externi şi care ne oferă stabilitate în contextul extern actual în care situaţia nu este totuşi deloc roz în pofida acalmiei actuale din zona euro “, a declarat Drăgoi pentru Ziarul Financiar. El admite că o asemenea rezervă consistentă de lichiditate implică şi costuri, însă spune că acestea merită asumate pentru că bufferul va proteja România. FMI a cerut o rezervă de lichiditate care să permită Finanţelor să reziste patru luni făcând toate plăţile curente fără să acceseze piaţa.
-
Leul se depreciază. Euro a atins un nou maxim istoric
Rata de schimb publicată joi de BNR, de 4,3672 lei/euro, a reprezentat maximul ultimelor 21 de luni şi a fost foarte apropiată de nivelul din iunie 2010. Leul s-a depreciat vineri şi în raport cu dolarul american, cursul de referinţă urcând cu 0,66 bani, la 3,3544 lei/dolar, cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două luni. O rată mai mare a fost publicată la 20 ianuarie, când dolarul era la 3,3663 lei. Banca centrală a afişat joi o paritate de 3,3478 lei/dolar. Moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, iar rata oficială a avansat cu 1,95 bani, la 3,6258 lei/franc elveţian. Un nivel mai ridicat a fost înregistrat la 5 septembrie, când rata de schimb a fost de 3,8133 lei/franc elveţian.
-
Euro s-a apropiat de maximul istoric din 2010
Cursul de miercuri s-a plasat la 4,3608 lei/euro. Leul a scăzut şi în raport cu dolarul, rata de schimb urcând cu 1,03 bani, la 3,3478 lei/dolar. Un curs mai mare a fost publicat de banca centrală la 21 ianuarie, de 3,3507 lei/dolar.