BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Euforie de primavara la Bursa

    O luna de cresteri sustinute pe Bursa de la Bucuresti si pe pietele internationale a fost de ajuns ca multi investitori sa uite de criza economica, de caderile dramatice din 2008 si sa se avante din nou la cumparare, determinand una dintre cele mai puternice cresteri din istoria pietei locale de capital.

    “Tot ce e negativ se pare ca a fost sters cu buretele. Totul creste. E surprinzator pentru mine”, afirma Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Intr-adevar, stirile negative care la inceputul anului ii determinau sa-si lichideze portofoliile la orice pret nu mai produc aproape niciun efect in perceptia marei mase a investitorilor. Si scenariile de la sfarsitul anului trecut, care prevesteau dezastrul, au fost uitate. Pe de alta parte, chiar si jumatate de stire pozitiva poate aduce acum cresteri de 15% pe zi pentru actiunile listate. Se cumpara la orice pret, chiar daca unii au vandut pe minimele din februarie, iar acum rascumpara aceleasi titluri la cotatii duble. Mai mult, brokerii atrag atentia ca actiuni care cu putin timp in urma erau evitate, au devenit peste noapte vedete pe Bursa.

    Inca o data, Bursa arata ca succesul sau esecul tine mai mult de psihologie decat de analiza cifrelor si daca majoritatea investitorilor incep sa creada in revenirea pietei, atunci ea isi va reveni. Iar cand toata lumea vrea sa prinda trenul revenirii, nu mai conteaza ca pretul platit este dublu.

    SIF-urile, de exemplu, si-au dublat pretul de la inceputul lunii martie, marcand una dintre cele mai accelerate cresteri de la listarea pe Bursa. Cei mai multi investitori au intrat insa la cumparare abia cand preturile se dublasera deja fata de minimele din februarie. Astfel, daca la inceputul lunii martie se tranzactionau zilnic in jur de un milion de actiuni la fiecare SIF, in ultimele zile volumele au ajuns si la 6 milioane de actiuni, iar cresterile zilnice au fost si de 15%. “Se observa acest fenomen accentuat in ultimele zile, aceasta panica la cumparare. Probabil ca investitorii au tot asteptat momentul prielnic de a intra la cumparare, iar cresterile de o saptamana doua nu au fost suficiente ca sa-i faca sa creada intr-o revenire a pietei”, sustine Murgoci.

    El crede ca multi investitori care au stat pana acum pe margine au inceput sa intre destul de puternic la cumparare in ultimele doua saptamani, pentru a nu pierde trendul pozitiv. “Pana atunci intrau cu sume mici si diversificau foarte mult. Pe moment se pare ca s-a schimbat sentimentul”, apreciaza Murgoci. Iar aceasta schimbare s-a produs, desi, la nivel fundamental, situatia economica nu s-a imbunatatit in ultimele luni. Exista insa o explicatie, cred brokerii. “Nu cred ca s-au schimbat multe la nivel macroeconomic, dar investitorii sunt mai atenti acum la stirile pozitive decat la cele negative”, este de parere Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

    Alti jucatori din piata de capital, precum Rares Nilas, directorul general al BT Securities, firma de brokeraj a Bancii Transilvania, pun schimbarea perceptiei si pe evolutia de pe pietele externe. De exemplu, statistica privind prabusirea exporturilor romanesti in februarie cu 27%, publicata saptamana trecuta, a fost trecuta cu vederea. In schimb, profitul record raportat in primul trimestru de banca americana Wells Fargo a urcat puternic toate pietele, inclusiv pe cea de la Bucuresti.

    Nilas explica cresterea mult mai puternica a pietei locale si prin lichiditatea scazuta, care face ca intrarile mai consistente de capital la cumparare sa determine variatii mult mai puternice decat pe pietele externe. Pentru ca de la inceputul crizei financiare, si scaderile Bursei de la Bucuresti au fost printre cele mai mari din lume. Pare astfel normal ca revenirea de acum a bursei romanesti sa aiba in prim-plan sectorul financiar, cel care a fost cel mai puternic lovit in momentul declansarii crizei. In aceste conditii, BRD a crescut de la inceputul lunii martie cu 72%, iar Banca Transilvania a castigat aproape 75%.

    Societatile de Investitii Financiare (SIF) au fost vedetele revenirii, cu avansuri de pana la 130% in cazul SIF Moldova. Cresterea cotatiilor a fost determinata si de clarificarea pozitiei financiare a acestora, dupa ce BCR si BRD (la care cele cinci SIF detin participatii importante) au anuntat ca vor distribui dividende, iar SIF Oltenia a incasat 18 milioane de euro din vanzarea participatiei la Automobile Craiova. Asadar, cel putin pentru acest an, SIF-urile nu duc lipsa de lichiditati.

    Dar revenirea pietei este generala, nu se rezuma doar la sectorul financiar. Companii care pana in urma cu doua luni erau evitate din cauza pierderilor raportate anul trecut sau a datoriilor mari inregistreaza de doua saptamani cresteri record – producatorul de subansamble auto Compa Sibiu (simbol bursier CMP), cel de componente pentru industria aeronautica Turbomecanica Bucuresti (TBM), combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT) sau compania de foraj Dafora Medias (DAFR).

    “Cred ca, in momentul in care piata se va mai aseza, investitorii se vor gandi mai bine care actiuni merita un pret mai mare decat cel din piata si care nu”, apreciaza Marcel Murgoci. El crede ca pentru cei cei cumpara acum indiferent de actiune sau de pret exista riscul ca peste cateva zile vanzarea sa se faca la un pret mai mic. Asta nu pare insa sa-i impiedice pe investitori sa caute actiuni din ce in ce mai riscante, doar in speranta ca vor putea castiga 50- 100% in cateva zile. “Nu cred ca cine intra astazi se gandeste sa stea pe termen de sase luni. Sunt multi speculatori care vor sa prinda acest val si sa vanda cat mai sus”, conchide Murgoci. Altfel spus, la primele corectii, speculatorii vor fi primii care vor vinde. Ramane de vazut daca si restul investitorilor ii vor urma.

     

    Topul cresterilor pe Bursa
     

  • Reteta pentru un profit de 20% din dividende

    Perioada in care companiile au anuntat dividendele pe care le vor oferi din profitul anului trecut a coincis cu cea mai buna evolutie a Bursei de la Bucuresti din ultimii patru ani, indicele BET inregistrand in martie o crestere de 25%, in timp ce SIFurile au castigat in medie peste 30%.

    Companiile care au anuntat distribuirea unor dividende consistente, cu randamente de 15-20%, precum producatorul de profile din aluminiu Alumil Rom Industry (ALU), producatorul de aluminiu Alro Slatina (ALR) si BRD Groupe Société Générale (BRD), au inregistrat printre cele mai mari cresteri de pe Bursa in ultima perioada, in timp ce SIFurile, care vor primi in acest an dividende record de la BCR si BRD, au revenit puternic.

    Este pentru prima data in ultimii ani cand investitorii de pe Bursa pot obtine randamente ridicate pe actiunile din portofolii doar din dividendele oferite de acestea. De exemplu, dividendele oferite de Alumil ofera investitorilor un randament brut de 20%, mai mare decat dobanda oferita de banci la depozitele in lei pe un an. Alte opt companii importante, printre care Alro si BRD, ofera dividende cu randamente cuprinse intre 10% si 18%. In comparatie, anul trecut cel mai bun randament al dividendului a fost de 8%, iar in 2007 cel mai mare castig din dividende a fost de 5,2%.

    “Avem o situatie pe care n-am mai intalnit-o de multi ani pe Bursa. Pe de o parte, preturile actiunilor au scazut foarte mult in ultimul an, pe fondul crizei economice, iar pe de alta parte, la nivelul lui 2008 sunt emitenti care au avut profituri mari, chiar record, astfel ca profiturile nete pe actiune sunt mari raportate la preturile actiunilor. In aceste conditii, distribuirea de dividende chiar in procente nu foarte mari ofera posibilitatea obtinerii de randamente atractive, similare celor la depozitele bancare. Avand in vedere ca dividendele se vor distribui in urmatoarele sase luni, se poate spune ca randamentele sunt chiar mai mari decat la depozite”, explica Alin Brendea, directorul de tranzactionare al societatii de brokeraj Prime Transaction.

    El este de parere ca aceste randamente ridicate reprezinta un impuls de cumparare pentru investitori, mai ales daca acestia nu sunt inca siguri daca sa intre sau nu in piata. "In momentul in care vezi ca un activ genereaza cash, in urmatorul an esti mai dispus sa-l cumperi."

    Nevoia de lichiditati a investitorilor face ca acestia sa prefere companiile care ofera dividende cash. Acesta este si motivul pentru care unele companii listate au hotarat distribuirea de dividende in premiera, dupa ce in anii trecuti au preferat sa-si capitalizeze profiturile si sa ofere actiuni gratuite. "Pentru societati e important sa nu dea din cash, pentru ca reinvestirea profitului e cea mai ieftina sursa de finantare, iar pentru actionari e important sa primeasca cash. Sunt societati in care actionarii fac presiuni pentru dividende. Conteaza si faptul ca politica de acordare a actiunilor gratuite, foarte apreciata pe Bursa in anii precedenti nu mai este atractiva, in conditiile in care preturile actiunilor au scazut foarte mult si nu mai este rentabila", sustine Brendea.

    Una dintre surprize a fost anuntul Bancii Transilvania privind distributia de dividende, pentru prima data de la listare. Din 1997 si pana anul trecut, banca nu s-a abatut de la politica de capitalizare a profiturilor, dar scaderea pretului actiunilor pe Bursa sub valoarea nominala a acestora a determinat o serie de actionari sa ceara dividende cash, dupa cum spunea chiar presedintele bancii, Horia Ciorcila. Valoarea dividendelor distribuite, de 50 mil. lei, este mica in comparatie cu profitul net de anul trecut, care s-a apropiat de 400 de milioane de lei, insa reprezinta un semnal pentru investitori ca banca nu se confrunta cu o criza de lichiditati, dupa ce anul trecut au existat speculatii privind soliditatea acesteia.

    Printre companiile care au anuntat distribuirea de dividende dupa o pauza de cativa ani se numara si compania de servicii petroliere Rompetrol Well Services (PTR) sau producatorul de materiale de constructii Prefab Bucuresti (PREH).

    Unii analisti sunt insa mai rezervati in ceea ce priveste companiile care distribuie dividende in contextul actual de criza, ele avand la randul lor nevoie de cash pentru a traversa cu bine aceasta perioada.

    "Exista presiuni din partea actionarilor pentru distribuirea de dividende, pe fondul conditiilor economice actuale. Totusi, investitorii ar trebui sa aprecieze echilibrul. Nu as acorda foarte multa incredere companiilor care distribuie in acest moment tot profitul pentru dividende. Pana la urma, cand cumperi o actiune nu o cumperi doar pentru dividendele pe care o sa le dea peste o luna, ci trebuie sa te uiti si la ce va face peste 6 luni sau un an", sustine Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management, societatea de administrare a investitiilor din grupul Banca Transilvania, care gestioneaza active in valoare de peste 50 de milioane de lei, inclusiv doua fonduri de actiuni.

    Alin Brendea, Prime Transaction: “Dividendele conteaza la acea patura de investitori care au intrat in asteptare in ultimul an, nu neaparat au vandut."

  • Antibiotice reinvesteste profitul pe 2008 in doua unitati de productie

    “Avand in vedere faptul ca in cursul anului 2009 cat si in anii urmatori avem prevazute in programele noastre investitii importante in activitatea de productie, dintre care se detaseaza investitiile intr-o unitate de productie pentru realizarea cefalosporinelor de uz injectabile (valoarea investitie este de 9,5 milioane de euro) si intr-o unitate de productie pentru realizarea comprimatelor (valoarea investitie este de 7,5 milioane de euro), solicitam aprobarea reinvestirii dividendelor aferente anului 2008”, se precizeaza in raportul mentionat.

    Consiliul de Administratie a fost de acord cu propunerea, urmand ca intr-o sedinta din 23 de aprilie, propunerea sa fie analizata si de actionari.

    Saptamana aceasta, Ion Bazac, ministrul Sanatatii, a anuntat ca infiintarea Companiei Farmaceutice Romane (CFR), din care va face parte si Antibiotice Iasi, dupa trecerea din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in cel al Ministerului Sanatatii. CFR va include si Sanevid Arad, Unifarm si departamentele de vaccinuri din cadrul institutului Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi.

    Cititi aici mai multe detalii despre rezultatele financiare ale Antibiotice Iasi pe anul trecut.

  • Fiul lui Tiriac a cumparat 5,12% din afacerea Flamingo

    Tiriac este al doilea investitor de calibru care intra in acest an in actionariatul Flamingo, dupa Dan Adamescu, proprietarul magazinului Unirea, care a cumparat aproape 20% din companie prin intermediul Nova Trade si Astra Asigurari. Flamingo redevine astfel o afacere romaneasca, dupa ce in urma cu un an mai multe fonduri de investitii straine ajunsesera sa controleze peste 50% din capitalul companiei.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici ce schimbari se vor produce pe piata IT in 2009

     

  • Bursa aprinde din nou sperantele investitorilor

    Blue-chips-urile au condus revenirea pietei, actiunile Petrom castigand aproape 25% in ultima sapt amana, in timp ce SIF-urile au crescut in medie cu 15% in aceeasi perioada. Brokerii spun ca aceasta revenire rapida, dupa depasirea minimelor din octombrie 2008, arata ca piata a atins un nivel la care putini investitori mai sunt dispusi sa vanda si ca presiunea la vanzare s-a redus, dar nu vorbesc inca de o revenire, in conditiile in care lichiditatea din piata ramane scazuta, iar cumparatorii sunt totusi putini. Piata a mai avut reveniri asemanatoare, de cateva zile, in octombrie si decembrie 2008, insa de fiecare data a revenit pe scadere. Partea pozitiva este insa ca incepe sa se contureze un minim.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici cine pierde din scaderea Bursei
     

  • Treichl vrea sa amane listarea BCR

    El a adaugat ca desi este o obligatie asumata prin contract, nu crede ca AVAS va forta o operatiune pe care nici actionarii nu si-o doresc in prezent.
    Potrivit contractului de privatizare al BCR, semnat in luna decembrie 2005, actiunile BCR vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, in maximum trei ani de la preluare, prin listare directa sau oferta publica, dar participatia Erste Bank nu va trebui sa scada sub pragul de 50% plus o actiune din capitalul social.

    Cititi aici mai multe din deciziile conducerii Erste cu privire la listarea BCR la Bursa.
     

  • Cine pierde din scaderea bursei

    Cei care au pierdut sunt in realitate actionarii majoritari ai companiilor listate, in cea mai mare parte companii straine, care au investit in Romania pentru a face multi bani – si majoritatea au si facut. In aceeasi situatie sunt fondurile de investitii (si ele preponderent straine) care au pariat in ultimii ani pe actiuni romanesti, si cele cateva mii de investitori romani care si-au investit economiile sau surplusul de venit pe Bursa, sperand sa obtina castiguri mai mari decat la banca sau sa se imbogateasca peste noapte.

    De ce ar interesa pe cineva sau i-ar parea rau ca sunt cativa care au pierdut pe Bursa? In fond, romanii au alte probleme, mai importante: nu le mai cresc salariile (ba unora chiar au inceput sa le scada), in fiecare sector de activitate se anunta sute sau mii de concedieri, nu mai pot lua credit de la banca, preturile alimentelor sau chiriile cresc continuu, semnele recesiunii se instaleaza tot mai adanc.

    Romanii in ansamblu saracesc, la fel cum fac si britanicii, nemtii sau americanii – asa ca de ce ar mai interesa pe cineva ca unii (si nici macar foarte multi) saracesc pe Bursa? Realitatea nu e insa atat de simplista. Ceea ce se intampla acum pe Bursa de la Bucuresti si pe toate bursele lumii are o mare legatura cu fenomenul de saracire pe care il simte de un an si jumatate cea mai mare parte a populatiei Globului. In final, banii care s-au evaporat de pe pietele de capital sau de pe pietele imobiliare au disparut din buzunarele tuturor. Pietele de capital nu mai reprezinta de mult doar un barometru al economiilor lumii, ci o parte importanta a acestora, iar prabusirea lor are o contributie majora la recesiunea mondiala, la fel cum cresterea spectaculoasa de dupa 2000 a contribuit semnificativ la avantul economiei mondiale pana in 2007.

    Revenind la statistici, la nivel mondial, pietele de capital au pierdut anul trecut 28.250 de miliarde de dolari din capitalizare, adica 4.100 de dolari pentru fiecare cetatean al planetei. Capitalizarea totala a burselor lumii era la sfarsitul lui 2008 de 32.850 de miliarde de dolari, fata de 60.830 de miliarde de dolari la finele lui 2007, conform Federatiei Mondiale a Burselor de Valori (World Federation of Exchanges – WFE). Ca termen de comparatie, PIB-ul total mondial a fost in 2007 de circa 54.347 de miliarde de dolari, conform datelor Bancii Mondiale; altfel spus, pierderile de pe pietele de capital din 2008 reprezinta jumatate din bogatia produsa la nivel global intr-un an.

    Probabil ca in acest moment, nici cei mai straluciti ganditori nu pot spune care va fi impactul real al acestor pierderi asupra economiei mondiale, pentru simplul motiv ca lumea nu s-a mai confruntat pana acum cu evenimente de o asemenea magnitudine. De aceea, planurile de salvare lansate de autoritatile financiare si guvernamentale din lume nu reusesc sa linisteasca, pentru ca nimeni nu stie cu adevarat cati bani trebuie pompati in economie pentru a opri caderea acesteia sau daca exista banii necesari. Autoritatile din Statele Unite ale Americii, care au anuntat pana acum cele mai mari planuri de salvare economica, au alocat aproape 1.600 de miliarde de dolari pentru salvarea bancilor si stimularea economiei.

    Asta in conditiile in care bursele americane au pierdut anul trecut 8.000 de miliarde de dolari din capitalizare. Asadar, planurile de ajutorare a economiei acopera doar 20% din scaderea capitalizarii companiilor americane, care s-a transformat in pierderi pentru banci, fonduri de investitii, fonduri de pensii sau mici investitori. La randul lor, aceste pierderi au blocat creditarea, au dus la reducerea consumului, care a condus mai departe la scaderea productiei si, in cele din urma, la concedieri.

    Sunt in aceste conditii de ajuns 1.600 de miliarde de dolari pentru a debloca situatia? In fond, statul poate ajuta doar bancile sau companiile, nu si pe micii investitori. Un investitor american care avea 10.000 de actiuni Citigroup in 2007 le putea vinde atunci cu 50 de dolari, iar cu cei 500.000 de dolari incasati isi putea cumpara o casa in Florida si o masina americana, stimuland astfel piata imobiliara si vanzarile de masini ale Ford, de exemplu. Daca acelasi investitor a decis insa sa pastreze actiunile, el ar mai lua acum doar 20.000 de dolari (pretul unei actiuni Citigroup era vineri de 2 dolari), bani care cu siguranta nu mai ajung pentru casa si poate nici pentru un SUV. A riscat si a pierdut, insa pe langa el au pierdut si pietele unde si-ar fi putut cheltui banii, care au ramas fara un client.

    Exemple similare exista si pe piata romaneasca, unde cei care au pierdut din scaderea Bursei sunt in realitate mult mai multi decat cei cateva mii de investitori activi inregistrati in statistici. Cresterea puternica a Bursei de la Bucuresti in perioada 2000-2007 a “imbogatit” cateva sute de mii de romani care au primit cupoane in cadrul Programului de Privatizare in Masa (PPM) derulat de guvernul Vacaroiu in anii ’90. Multi dintre ei au ales sa-si subscrie cupoanele la SIF-uri, primind in schimb cate 1.000 de titluri. Actiunile SIF au crescut de circa 90 de ori de la lansare pana la mijlocul lui 2007, cand un “cuponar” ajunsese sa-si poata vinde cele 1.000 de actiuni detinute la SIF Oltenia (SIF5), de exemplu, cu 4.500 de lei (1.400 de euro).

    Acesti bani puteau fi folositi pentru achizitia de electrocasnice, pentru plata avansului la cumpararea unui automobil sau pentru un concediu la mare. In fiecare luna din 2007 erau peste 100.000 de cuponari care isi vindeau actiunile, iar dinspre ei se indreptau cateva zeci de milioane de euro lunar spre piata de electrocasnice, industria auto sau spre agentiile de turism si supermarketuri. In prezent, putini mai sunt cei care isi vand actiunile, dupa ce SIF-urile au scazut de aproape 10 ori, iar 1.000 de actiuni SIF Oltenia mai valoreaza doar 360 de lei (85 de euro). Circa 8 milioane de romani au primit la inceputul anilor ’90 cupoane, iar dintre acestia, aproximativ 2,5 milioane au subscris la SIF-uri. Si ei se numara printre perdantii din ultimii doi ani ai caderii Bursei, chiar daca multi nu o stiu.

    Declinul Bursei loveste deopotriva si in companii, care au ramas fara o sursa avantajoasa de finantare exact atunci cand aveau mai mare nevoie de ea. In perioada 2005-2007 zeci de companii au strans milioane de euro de pe Bursa prin majorari de capital, bani pe care i-au folosit pentru investitii, care au creat locuri de munca si valoare adaugata in economie. In prezent, companiile se confrunta cu tot mai multe dificultati in finantare, dat fiind ca bancile sunt mai zgarcite in acordarea de credite, iar in aceste conditii, pentru multe dintre ele solutia este sa reduca numarul de angajati sau salariile. Pe masura ce rolul pietei de capital in economie a crescut, si riscul ca miscarile ei sa genereze dezechilibre in economia reala s-a amplificat.

    Cum insa evolutia pietei de capital nu poate fi controlata, nici riscurile nu pot fi tinute sub control, iar criza financiara si economica din prezent arata cel mai bine care sunt pericolele atunci cand piata de capital scapa de sub control. Din acest punct de vedere, gradul redus de dezvoltare a pietei de capital romanesti poate reprezenta un avantaj in contextul actual. Ce s-ar fi intamplat daca in loc de cateva mii ar fi fost cateva sute de mii de investitori activi pe Bursa?

  • Cum au saracit companiile de la Bursa

    In primele noua luni ale anului trecut, multe dintre companiile mari de pe Bursa au inregistrat profituri similare sau mai mari decat in aceeasi perioada a lui 2007, iar prabusirea actiunilor parea nejustificata in raport cu rezultatele financiare. Sfarsitul de an a fost insa dezastruos pentru companii importante, precum SIF Moldova sau Transelectrica, care au raportat scaderi substantiale de profit, din cauza pierderilor financiare rezultate fie din reevaluarea datoriilor in valuta, fie din reevaluarea portofoliilor de actiuni.

    Chiar daca pierderile au fost determinate de ajustari contabile, neavand o legatura directa cu activitatea de baza, unde profiturile au fost semnificative, acestea au ca efect diminuarea semnificativa sau chiar eliminarea dividendelor care vor fi distribuite actionarilor, lovind direct in castigurile investitorilor. De altfel, piata a taxat puternic raportarile financiare, inregistrand scaderi puternice la finalul saptamanii trecute. Cum au ajuns insa companii mari, precum Transelectrica sau SIF-urile, altadata unele dintre cele mai bogate de pe Bursa, in situatia de a nu mai avea bani pentru actionari?

    Rezultatele transportatorului de energie Transelectrica Bucuresti (TEL) au fost una dintre cele mai neplacute surprize de saptamana trecuta. Compania, listata la Bursa in 2006, se numara printre principalele recomandari ale analistilor la inceputul anului datorita apartenentei sale la sectorul de utilitati, considerat defensiv in perioade de criza financiara. Teoretic, companiile din sectorul utilitatilor, care beneficiaza in multe cazuri si de monopol pe segmentul de piata pe care activeaza, au rezultate financiare stabile si predictibile.

    Transelectrica a aratat insa in trecut ca face exceptie de la regula din cauza datoriilor mari in valuta, a caror reevaluare determina oscilatii puternice de profit de la an la an. Astfel, in 2006, cand leul s-a apreciat puternic, compania a raportat un profit net record, de 277 de milioane de lei (78 de milioane de euro), pentru ca in 2007 deprecierea leului sa reduca profitul companiei la circa 50 de milioane de lei (15 milioane de euro). In 2008, insa, compania parea sa fie in revenire, mai ales datorita unei cresteri a tarifului de transport al energiei electrice.

    La noua luni, Transelectrica a raportat un profit net de 132,9 milioane de lei, de patru ori mai mare decat in perioada similara a lui 2007, ceea ce i-a determinat pe reprezentantii companiei sa declare ca vor incerca o ajustare in ultimul trimestru pentru a nu depasi prea mult nivelul aprobat in bugetul de venituri si cheltuieli, care prevedea un profit brut de 120 de milioane de lei. “Compania are in vedere incadrarea in tinta de profit stabilita prin BVC/2008 rectificat, prin luarea tuturor masurilor necesare in acest sens”, declarau reprezentantii Transelectrica in noiembrie 2008, intr-o raportare trimisa Bursei.

    Ei motivau ca o depasire prea mare a bugetului ar fi fost taxata de autoritatea de reglementare a pietei de energie, ANRE, ceea ce ar fi condus la oscilatii substantiale de profit in 2009. Scaderea abrupta a leului in ultimul trimestru avea insa sa-i “ajute” sa-si depaseasca obiectivul propus. Daca la 30 septembrie, cursul euro era de 3,73 lei, putin peste cel de la sfarsitul lui 2007, de 3,61 lei, la sfarsitul lui decembrie 2008, cursul inchidea anul putin sub nivelul de 4 lei.

    Astfel, reevaluarea datoriilor pe termen lung ale companiei avea sa determine pierderi de 135 de milioane de lei si un rezultat financiar negativ de 150 de milioane de lei. Aceasta este principala explicatie pentru profitul net de 39,3 milioane de lei raportat de Transelectrica pentru 2008, care a fost chiar mai mic decat cel din 2007, cu circa 25%. “Acesta este riscul cand ai venituri in lei si te imprumuti in valuta”, spune Razvan Purdila, directorul de dezvoltare al Transelectrica. Compania avea la sfarsitul anului datorii pe termen lung de peste un miliard de lei (250 de milioane de euro), dintre care cea mai mare parte este contractata in euro. Purdila sublinia insa faptul ca reevaluarea datoriilor este o operatiune contabila, care nu afecteaza pozitia financiara a companiei.

    De altfel, profitul din exploatare al Transelectrica a crescut anul trecut cu 27%, la peste 200 de milioane de lei, la fel ca si cifra de afaceri, care a depasit 2,9 miliarde de lei. Situatia operationala solida se reflecta si in lichiditatile companiei, care au crescut anul trecut cu 12%, la 206,5 milioane de lei, Transelectrica fiind una dintre cele mai bogate companii de pe Bursa din acest punct de vedere. Actionarii nu vor beneficia insa de aceste cresteri, intrucat profitul net din care sunt distribuite dividendele este mai mic decat in 2007. In conditiile in care compania si-ar mentine acelasi grad de distributie a dividendelor din profitul net, de 52%, valoarea dividendului brut ar scadea la circa 0,28 lei/actiune, de la 0,36 lei anul trecut.

    La un pret de 10 lei/actiune, randamentul dividendului ar fi astfel de 2,8%, desi actiunile au scazut cu 75% de la inceputul lui 2008. Dupa publicarea rezultatelor, Transelectrica a scazut cu aproape 6% in doua sedinte. Situatia Transelectrica nu este singulara. Majoritatea companiilor de pe Bursa cu datorii mari au raportat anul trecut pierderi financiare uriase din cauza reevaluarilor. Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), compania care opereaza rafinaria Petromidia, a inregistrat pierderi financiare record in 2008, de peste 500 de milioane de lei, desi pe partea de exploatare a obtinut profit de 12 milioane de lei, pentru prima data dupa doi ani.

    Datoriile Petromidia se ridica la circa 2,7 miliarde de lei (675 de milioane de euro), iar, spre deosebire de Transelectrica, dobanzile platite de companie in fiecare an au un impact major asupra lichiditatilor. Rompetrol Rafinare a raportat pierderi totale de 850 de milioane de lei in ultimii trei ani. Un exemplu asemanator este combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT), care a inregistrat pierderi financiare de 150 de milioane de euro din cauza datoriilor de peste 1,7 miliarde de lei pe care le are fata de stat si fata de institutii financiare si furnizori.

    Cazul Oltchim este cu atat mai dramatic avand in vedere ca nivelul datoriilor il depaseste pe cel al activelor, capitalurile proprii fiind negative. Combinatul chimic, controlat de stat, are nevoie de 620 de milioane de euro pentru investitii, din care 100 de milioane de euro ar urma sa fie asigurati printr-un credit de la BERD sau Erste, pentru care au loc negocieri, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.

    Afati in continuare ce domenii au mai fost afectate prin caderea Bursei

  • La ce mai foloseste Bursa

    Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.

    Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.

    Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.

    Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.

    Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.

    “Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.

    Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.

    Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.

    Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.

    In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.

    Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.

    In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.

  • Inceput ratat pentru Bursa

    Nimeni nu se astepta la inceputul anului ca situatia de pe Bursa sa se linisteasca dintr-o data, iar criza financiara sa devina o amintire, insa debutul de an a fost chiar mai prost decat cele mai pesimiste asteptari ale analistilor. Pierderile de zeci de miliarde de euro ale bancilor americane si europene si rezultatele slabe ale politicilor guvernamentale anticriza au aruncat din nou pietele financiare ale lumii in haos, iar Bursa de la Bucuresti a fost din nou printre cele mai lovite.

    Stirile interne negative, cum ar fi incapacitatea Guvernului de a prezenta un buget final pentru 2009, care sa cuprinda si un plan anticriza concret si deprecierea monedei nationale au amplificat scaderile bursiere, iar, peste toate acestea, a mai venit si suspendarea activitatii Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj, in urma unei fraude la una dintre agentiile firmei.

    In acest context, indicele BET, al celor mai importante zece companii listate, a pierdut circa 22% in ianuarie, fiind tras in jos mai ales de actiunile bancare, in timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat o scadere similara. Pierderile sunt apropiate ca valoare de cele din ianuarie 2008, insa contextul de piata este mai nefavorabil.

    “Probabil ca este cel mai prost inceput de an din istoria moderna a Bursei”, spune Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. El sustine insa ca situatia de pe Bursa de la Bucuresti nu este cu nimic diferita de cea de pe pietele internationale. “Nu trebuie sa privim situatia de la noi izolata de contextul international.

    Si pe piata americana au fost in ultima perioada scaderi foarte mari, companii financiare cu probleme, fraude, investitori nemultumiti si autoritati care incearca fara succes sa gaseasca solutii. Ceea ce se intampla la noi este similar cu ceea ce se intampla pe alte piete, desigur, la o alta scara”, explica Pasol.

    Majoritatea brokerilor vorbesc in aceasta perioada de lipsa de incredere a investitorilor, in conditiile in care criza financiara s-a transformat intr-o criza economica, iar finalul este inca incert si indepartat. Principalul motiv de ingrijorare pentru brokeri este valoarea tranzactiilor de pe Bursa, care a scazut dramatic in ultimele luni.

    Astfel, daca la jumatatea anului trecut se tranzactionau si peste 10 milioane de euro pe zi, in prezent rulajele mai trec cu greu de 3 milioane de euro. Valorile mai mici sunt justificate in primul rand de scaderea preturilor actiunilor, dar si numarul investitorilor s-a redus drastic.

    Daca in ianuarie 2008 existau circa 14.000 de cumparatori pe Bursa, iar in iunie – circa 8.000, in ultima luna a anului trecut numarul investitorilor a ajuns la 4.000, iar situatia nu pare sa fie mai buna nici in ianuarie. Investitorii isi pun tot mai mult problema oportunitatii investitiilor la Bursa, in conditiile in care companiile listate anunta perspective proaste pentru 2009 si nu mai au bani pentru distribuirea de dividende, iar, pe de alta parte, bancile ii imbie cu dobanzi de 16% pe an.

    Saptamana trecuta, Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a anuntat ca ar putea reduce nivelul dividendelor distribuite actionarilor din profitul pe 2007, in conditiile in care compania are nevoie de lichiditati pentru finantarea planului de investitii de 1,5 miliarde de euro pentru 2009. Petrom a fost in ultimii trei ani cel mai mare platitor de dividende din Romania.

    Actiunile Petrom au scazut cu circa 9% de la inceputul anului. SIF-urile, care au distribuit dividende in crestere in fiecare an de la listarea pe Bursa, ar putea fi nevoite la randul lor sa reduca nivelul dividendelor, in conditiile in care au inregistrat scaderi semnificative ale lichiditatilor.

    Reprezentantii SIF Oltenia (SIF5) au anuntat deja ca iau in calcul reducerea dividendelor, in conditiile in care societatea mai avea in conturi circa 2 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Lichiditatile SIF-urilor depind foarte mult de dividendele pe care le incaseaza in fiecare an de la BCR si BRD, care ar putea scadea, de asemenea, in conditiile in care si bancile fac eforturi disperate sa atraga lichiditati de la populatie si se imprumuta de la Banca Nationala.

    In aceste conditii, rezultatele financiare pe 2008, pe care companiile listate urmeaza sa le publice in urmatoarea luna, sunt mai putin importante, iar profiturile record au o valoare mai mica in ochii investitorilor daca nu sunt dublate si de lichiditati in conturile companiilor. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut peste 22% de la inceputul anului, in timp ce actiunile BRD au scazut cu 28%.

    Putinii investitori care mai rezista in acest moment pe piata pot beneficia de oportunitati bune de investitii, spun brokerii, in conditiile in care exista si companii care vor face fata cu bine crizei. “Activitate economica va exista in continuare si unii vor castiga in urma crizei. Acum sunt oportunitati pentru cei cu nervii tari si pentru cei cu un orizont mai lung de investitii.

    Pe de alta parte, sunt si presiuni din partea bancilor, care ofera dobanzi mari si i-ar putea convinge pe unii investitori sa paraseasca Bursa”, spune Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El crede insa ca scandalurile in care sunt implicate unele societati de brokeraj au un impact negativ asupra increderii investitorilor in piata de capital.

    “Consecintele acestor scandaluri sunt dramatice, dar asta nu inseamna ca nu erau de asteptat. De prin noiembrie, de cand s-au accentuat scaderile, ne-am gandit ca unele societati de brokeraj vor avea probleme. Asa se intampla in perioade de criza”, spune Manaila, care este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Problemele cu care se confrunta societatile de brokeraj s-au accentuat in ultimele luni din cauza scaderii dramatice a valorii tranzactiilor de pe Bursa. In plus, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care supravegheaza piata de capital, a luat masuri foarte dure impotriva unor societati de brokeraj, carora le-a retras sau suspendat autorizatia de functionare in urma neregulilor constatate.

    Comisia a hotarat la sfarsitul saptamanii trecute suspendarea autorizatiei de functionare a Broker Cluj, una dintre cele mai mari, societati de intermediere de pe Bursa, dupa ce angajatii agentiei din Deva ar fi fraudat mai multi investitori cu peste 200.000 de euro.

    Implicatiile acestui scandal sunt cu atat mai mari, cu cat Broker este o companie listata, cu circa 15.000 de actionari. Actiunile Broker au fost suspendate de la tranzactionare pe termen nedeterminat de catre CNVM, dupa ce au pierdut 13% de la inceputul anului.

    CNVM a mai retras saptamana trecuta si autorizatia de functionare a Orizont Vest din Oradea, in urma descoperirii unor nereguli in activitatea firmei de brokeraj, si i-a interzis presedintelui societatii, Nicolae Rusu, sa mai desfasoare activitati pe piata de capital timp de trei ani. Rusu este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Aceste scandaluri ii afecteaza in primul rand pe clientii societatilor sanctionate, care ar putea decide sa paraseasca piata de capital, mai ales ca putini au castigat pe Bursa in ultimul an. Pe de alta parte, imaginea pietei per ansamblu are de suferit. Nimeni nu mai poate spune acum in cat timp isi va recastiga Bursa stralucirea pierduta.