BusinessMagazin

Tag: online

  • Cine este noul actionar Trilulilu

    E drept ca primul reper care poate fi luat in considerare pentru a socoti valoarea site-ului cu crocodil este oferta din primavara a lui Calin Fusu, proprietarul grupului Neogen, care evalua site-ul Trilulilu.ro, lansat in ianuarie, la 80.000 de euro. Dupa aceasta prima oferta, Fusu a facut si altele, nedezvaluite, dar adaptate gradului de dezvoltare in care se gasea obiectul ofertei. Proprietarul Neogen apreciaza acum ca suma de 100.000 de euro platita de francezul Alexis Bonté pentru 10% din Trilulilu „a fost pretul corect si reflecta situatia de acum“.

    Dupa achizitia de saptamana trecuta, ceilalti actionari ai Trilulilu au ramas Sergiu Biris (37%), Andrei Dunca (19%), Vuelotech SRL (18%) si firma de consultanta Birlea, Colceriu si Asociatii, adica aceiasi proprietari de la inceputul afacerii. Dintre acestia, firma de consultanta a fost singura care si-a pastrat nivelul detinerii, restul actionarilor suportand in mod egal „pierderea“ celor 10 procente. Un amanunt – achizitia nu s-a facut prin aport de capital, ci prin vanzare directa, ceea ce inseamna ca cei 100.000 de euro vor ajunge cel mult indirect in circuitul financiar al Trilulilu.

    Trilulilu.ro, lansat in ianuarie 2007, a reusit sa se impuna intr-un timp foarte scurt. La momentul redactarii articolului, site-ul era pe locul 8 in topul celor mai vizitate din Romania, cu aproape 500.000 de vizitatori pe saptamana. Clipurile video, audio sau fotografiile, publicate in majoritate de utilizatori, chiar au pus la incercare in repetate randuri capacitatea tehnica a site-ului. Dar daca Trilulilu este deja un produs bine cunoscut, despre cumparator nu se stiau prea multe in Romania.

    Alexis Bonté a debutat ca antreprenor la doar 21 de ani, in 1998, cand a infiintat un site din care dorea sa faca un eBay european. Pana la urma nu a reusit, si atunci cand situatia devenise disperata, un an mai tarziu, din ultima mie de euro pe care o mai avea in cont a platit jumatate pentru un bilet de avion pana in Buenos Aires. Acolo si-a vandut compania in schimbul intrarii in actionariatul Livra.com, acum cea mai mare companie de cercetare de piata online din America Latina. Ulterior, a condus compania care detinea site-ul de oferte turistice lastminute.com, vandut anul trecut catre Sabre Holdings pentru 1,1 miliarde de dolari. „Timp de sase ani am dus lastminute.com de la un mic startup, prin oferta publica initiala la bursa si apoi vanzare. Am facut 17 achizitii si ne-am extins prezenta in aproape 50 de tari“, isi aduce aminte Alexis Bonté intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Se considera european mai mult decat orice altceva: parintii sunt francezi, si-a facut studiile in Portugalia si acum locuieste in Spania. In fiecare din aceste tari a dezvoltat afaceri online. A inceput si in Romania, urmand afacerile familiei sale, tatal sau, Alain Bonté, fiind implicat in imobiliare si piata farmaceutica si avand un portofoliu pe bursa din Bucuresti estimat la cateva zeci de milioane de euro. Nu Trilulilu a fost prima achizitie realizata aici, ci Tevin Solutions, o companie de dezvoltare web fondata de George Lemnaru, unde acum este detinatorul pachetului de control. „Tevin Solutions poate fi considerata nucleul operatiunilor online din Romania“, spune Bonté. Recent, compania a lansat un ambitios proiect international, Erepublik.com, un joc online massive-multiplayer recent premiat cu mentiune la Le Web 3, o importanta competitie din industria internetului.

    Tot prin intermediul Tevin Solutions, Bonté a cumparat pentru Romania licenta pentru serviciul de matrimoniale yesnomayB.ro. „Abia l-am lansat, nu l-am promovat deloc, asteptam sa facem parteneriate. Dar ceea ce face bun un site de dating este baza de date. Nu ma indoiesc ca dupa ce vom atinge acest obiectiv, vom deveni numarul unu in piata. Concurenta nu ofera foarte multe utilizatorilor, e cumva la nivelul 0.1, iar noi la 2.0“, sustine Alexis Bonté. Spune insa ca ordinea prioritatilor va avea proiectul Erepublik drept cap de lista, urmat de Trilulilu. „Sunt un antreprenor, asa ca permanent ma uit la alte posibile investitii. Logica e sa ajut celelalte investitii pe care le am“, precizeaza despre posibilitatea altor achizitii. „Oricum, prioritatile pentru mine vor fi Erepublik si apoi Trilulilu, despre care am incredere ca va ajunge in primele cinci site-uri din Romania.“

    De ce au ales oamenii de la Trilulilu sa accepte oferta francezului, desi alte oferte si chiar discutii de principiu pe marginea lor nu au lipsit? Sergiu Biris spune ca experienta antreprenorului a fost motivul principal. „Cand esti mic si incerci sa fii mare, poti face multe greseli. Nu ai de unde sa cumperi experienta. Daca pe viitor ne vom gandi sa internationalizam proiectul, experienta lui Alexis ne-ar ajuta. Dar important e ca Trilulilu sa fie in primul rand stabil in Romania“, spune Sergiu Biris, actionarul principal. La randul lui, Bonté spune ca in afara unui brand bine creionat, prin aceasta achizitie a ajuns la cativa oameni care „stiu sa execute un proiect“.

  • Magnet pentru investitori

    Detaliile financiare ale tranzactiei nu au fost facute publice. Conform estimarilor din media ceha, valoarea portalului web este estimata la aproximativ 100 de milioane de euro.

    Inainte de tranzactie, printre actionarii firmei se numarau fondul de investitii Baring Communications Equity Ltd., infiintat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, o filiala a ING Group si firma americana de consultanta financiara Communications Equity Associates Inc.

    Un alt investitor in Centrum.cz, care ofera atat servicii de cautare pe internet, cat si servicii de reclama contextuala, a fost Intel Capital, un fond de investitii al Intel Corporation. Intr-un comunicat al NetCentrum, cei doi fondatori afirma ca vor reinvesti o parte din banii obtinuti in urma acestei tranzactii in dezvoltarea companiei.

  • Vand online casa. Rog seriozitate

    Cred ca anunturile de mica publicitate din ziare au pierdut trenul in lupta cu internetul“, proclama Michael Cassidy, presedintele si directorul executiv al Undertone Networks, furnizor de servicii de publicitate online. „Sumele de bani puse in joc sunt in scadere de la an la an, cresterea vine dinspre online.“

    Punctul de vedere de mai sus pare necredibil, fiindca vine de la un om interesat ca ziarele sa piarda trenul publicitatii. Totusi, in SUA, evolutia spre online e sesizabila. Anunturile de mica publicitate care promoveaza case, masini, locuri de munca sau oferte turistice sunt de regula postate in sectiunile specializate de pe Google, Yahoo! sau pe diverse mari portaluri; in acelasi timp au inceput sa se dezvolte si site-uri specializate care, asemenea ziarelor de mica publicitate, cumuleaza pe o pagina de internet anunturi publicitare din foarte multe domenii. Pe acest segment a intrat recent si Facebook, reteaua sociala care a vandut luna trecuta un procent de 1,6% din actiuni catre Microsoft, pentru aproximativ 165 de milioane de euro. Compania britanica Fuzzle Media a dezvoltat o aplicatie software ce poate fi instalata gratuit de catre utilizatorii Facebook si care ofera acces la noua sectiune a retelei sociale, dedicata anunturilor publicitare. Mai mult, fiecare utilizator are posibilitatea sa dea un anunt pe Facebook, iar cei interesati pot cere detalii suplimentare tot pe paginile retelei sociale.

    Anunturile de mica publicitate de pe site-uri reprezinta in prezent o componenta importanta din publicitatea online, cumuland in jur de 17% din totalul cheltuielilor companiilor din SUA pentru reclame pe Internet, conform companiei de cercetare a pietei eMarketer. Cea mai populara metoda de publicitate online, care atrage in jur de 40% din bugetele companiilor, raman reclamele contextuale, afisate pe paginile de internet ale motoarelor de cautare, in timp ce 20% din publicitatea online este reprezentata de bannere afisate pe site-uri – versiuni online ale ziarelor, bloguri, retele sociale si in general pagini de internet furnizoare de continut – precum si de reclame sub forma de clipuri video, care au inceput sa castige teren in ultima vreme.

    Intreaga piata americana a publicitatii online este estimata sa ajunga anul acesta la aproape 14,7 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de eMarketer, urmand ca pana in 2011 sa se dubleze, pana la aproximativ 28,8 de miliarde de euro. In primele noua luni ale acestui an, piata a inregistrat o crestere de 26%, pana la 10,4 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Interactive Advertising Bureau (IAB) si PricewaterhouseCoopers, atingand un nivel record in perioada iulie-septembrie – 3,5 miliarde de euro.

    Cresterea de anul acesta si anul viitor nu va mai fi totusi chiar atat de mare pe cat se estimase anterior, pe masura ce un procent din ce in ce mai mare din bugetele pentru publicitate va fi alocat reclamelor low-cost, cum sunt anunturile publicitare, considera unii dintre analistii eMarketer. Iar aceasta tendinta va determina automat scaderea sumelor cheltuite in ansamblu pentru reclame online. Compania de cercetare Forrester Research manifesta insa optimism, apreciind ca piata publicitatii pe internet din SUA va inregistra cresteri destul de mari in urmatorii cinci ani, rata medie anuala estimata fiind de 27%, ceea ce ar insemna ca in acest ritm va depasi pragul de 45 de milioane de euro in 2012.

    De partea cealalta, faptul ca anunturile publicitare din ziare pierd din popularitate e greu de contestat. Tot pe piata americana, rata anuala de crestere a investitiilor pentru reclamele din ziare, de 30-40% in anii precedenti, s-a diminuat la 20 de procente in prima jumatate a acestui an si la mai putin de 15% in trimestrul al treilea, conform companiei de consultanta Media Post. Interesul mai redus al companiilor pentru mediul traditional de publicitate, pus pe seama migrarii spre internet, incepe sa afecteze industria de media, mai ales ca anunturile publicitare inseamna in SUA in jur de 70% din veniturile din reclame. In prima jumatate a acestui an, veniturile ziarelor americane (print) din reclame de genul anunturilor publicitare au scazut cu 16,5% fata de perioada similara din 2006, pana la 1,35 miliarde de euro, conform Newspaper Association of America (NAA). „Eu citesc in continuare ziare in format traditional, dar cand vreau sa cumpar un produs sau sa caut anumite servicii recurg tot la internet, pe site-uri precum Zillow, Amazon, Autobytel sau Craigslist“, spune Rick Edmonds, analist de business in cadrul Poynter Institute.

    Ziarele incearca sa-si schimbe strategia pentru a putea mentine interesul companiilor pentru reclama. Multe isi dezvolta foarte mult versiunea online, transformand astfel o parte din pierderile pe partea de print in castiguri pe internet. Altele investesc si detin procente din site-uri de anunturi publicitare, spune Charlie Diederich, directorul de marketing si publicitate al Newspaper Association of America. Gannett Company, spre exemplu, editorul a 85 de cotidiene americane, printre care si USA Today, si a aproape 1.000 de publicatii saptamanale, bilunare sau lunare, este una dintre companiile care se extind si in segmentul online, investind in site-uri specializate de mica publicitate. „Am anticipat schimbarile industriei si incercam sa ne adaptam la noile conditii si la preferintele de consum media ale cititorilor“, spune Tara Connell, vicepresedinte al departamentului de comunicare corporatista al Gannett. Compania a achizitionat participatii la mai multe site-uri de anunturi publicitare, printre care CareerBuilder.com, Cars.com si Apartments.com, acoperind astfel trei dintre cele mai importante segmente – anunturile pentru locuri de munca, masini si apartamente.

    O alta strategie, adoptata de editori precum Hearst, MediaNews sau Cox, este aceea de a incheia parteneriate cu companii din internet, in cazul de fata cu Yahoo!, pentru a afisa online reclame si anunturi publicitare. Initial, companiile de media au vizat acest parteneriat strict pentru anunturile de locuri de munca disponibile, publicate in cadrul sectiunii dedicate a Yahoo!, HotJobs, dar pe parcurs, tipul anunturilor s-a diversificat. Din noiembrie anul trecut, cand a fost formata acest parteneriat, si pana in prezent, contracte asemanatoare au semnat cu Yahoo! un numar de 22 de editori care reprezinta in jur de 400 de cotidiene americane. Pentru Yahoo!, acest parteneriat inseamna ocazia de a vinde spatiu de reclama pe paginile de internet ale ziarelor partenere. In ceea ce priveste companiile de publishing, beneficiile sunt clare: pe de-o parte isi pot creste veniturile din reclama in mediul online, iar pe de alta parte, avand alaturi un nume important in industria internetului, pot sa se adapteze la noile conditii din piata printr-o strategie orientata mai mult catre internet.

    Putini castiga

     

  • Cititorilor mei

    De ce sunt cartile ultimul bastion al erei analogice?“ Cu aceasta intrebare si-a inceput Jeff Bezos, directorul executiv al magazinului online Amazon, discursul la un eveniment ce a avut loc saptamana trecuta la W Hotel din New York. „Cartile se opun cu incapatanare digitalizarii“, a continuat el, „si cred ca exista un motiv foarte bun pentru asta: sunt o tehnologie atat de evoluata, cu o experienta de 500 de ani in domeniu, incat sunt greu de inlocuit.“

    Seful Amazon a prezentat in acest fel, in fata unui public de cateva sute de persoane, un echipament electronic numit Kindle, un soi de ecran portabil de mici dimensiuni, care cantareste 290 de grame – mai putin decat o carte obisnuita si care poate fi folosit pentru citirea cartilor in format digital, asa-numitele e-books. „Lucram la Kindle de mai bine de trei ani“, a spus Bezos, lasand astfel sa se inteleaga faptul ca nu a facut la intamplare acest prim pas catre segmentul electronicelor, in incercarea de a se impune pe o piata unde niciun alt concurent, aici fiind inclusa si compania japoneza Sony cu al sau Reader, nu a reusit sa castige dominatia.

    „Cartile digitale sunt considerate un segment de nisa, care pana acum nu au avut atat de mult succes pe cat se credea initial“, recunoaste Scott Devitt, analist in cadrul companiei Stifel Nicolaus. In urma cu sase ani, optimistii din industria cartilor prevedeau cresteri de 400% de la an la an pentru cartile in format digital, urmand ca numai piata din SUA sa ajunga la o valoare de 25 de miliarde de dolari (in jur de 17 milioane de euro) in 2008. Vanzarile de carti in format digital si de echipamente de e-lectura nu au avut nicidecum acest succes, piata americana de e-books fiind estimata in prezent la 15-25 de milioane de dolari (10-17 milioane de euro), potrivit lui Arthur Klebanoff, directorul executiv al editorului de carti digitale Rosetta Books LLC. Mai mult, diferite companii cu afaceri pe acest segment – Xerox Corp, Philips Electronics sau Barnes & Noble – au renuntat de-a lungul timpului la diviziile de carti in format digital.

    Kindle ar putea insa propune un model de business de viitor in aceasta industrie, crede Devitt, analistul Stifel Nicolaus, care vede in functiile fundamental diferite fata de cele ale principalului competitor, Sony Reader, o oportunitate pentru piata cartilor digitale. „Se vede ca modelul Sony a fost conceput de oameni cu o gandire tehnologica, pe cand Kindle e mai prietenos cu cititorii“, considera Evan Schnittman, vicepresedinte in cadrul Oxford University Press. Practic, Amazon mizeaza pe o strategie similara cu cea adoptata de Apple in urma cu sase ani, cand a lansat popularul player de melodii digitale iPod, oferind melodii prin magazinul online iTunes: integrarea echipamentului (produs de o companie din China) cu un pachet de servicii online, segment in care Amazon are o experienta vasta.

    Si totusi, tocmai acest model este cel care a starnit controverse aproape imediat dupa anuntul lui Jeff Bezos. Dupa parerea unora din comentatori, Kindle are doua probleme esentiale – costul ridicat in raport cu cel al unei carti obisnuite si designul extrem de incarcat cu butoane, in timp ce tendintele in domeniu propun echipamente cu design minimalist si cat mai putine butoane. Aparatul costa 400 de dolari (putin pes-te 270 de euro), mai scump cu 100 de dolari fata de pretul versiunii imbunatatite a echipamentului de e-lectura Reader, lansata de Sony in luna octombrie. „Amazon ar trebui sa dea echipamentul gratuit, mai ales in conditiile in care accesul la continut nu este gratuit nici atunci cand ai deja un document sau o carte digitala“, scrie un comentator sub pseudonimul DrXym pe marginea unui articol despre Kindle publicat in presa internationala.

    Amazon ofera gratuit numai accesul la internet wireless pe echipament, avand in acest sens un contract incheiat cu Sprint, dar continutul descarcat de utilizatori pe Kindle este contra cost. Astfel, o carte din selectia de aproximativ 90.000 de titluri oferite deocamdata de Amazon costa in medie 10 dolari (6,7 euro), in timp ce pentru a transfera un document digital, pe care deja il detin din alte surse, in memoria echipamentului, utilizatorii trebuie sa plateasca o taxa de 10 centi (la Sony Reader accesul la fisiere este gratuit). „Oamenii nu trebuie sa aiba un computer la indemana pentru a putea cumpara cartile digitale, conectivitatea la internet facand posibila aceasta activitate direct de pe Kindle“, spune Jeff Bezos.

    Parerea lui DrXym este insa contrazisa de veggirl, care cheltuie lunar in jur de 200 de dolari (135 de euro) pe carti si care gaseste totusi varianta echipamentului digital mai economica, fiindca, dincolo de pretul ridicat al aparatului, cartile in format digital din oferta Amazon sunt mai ieftine decat cele tiparite. „E drept, nu as plati inca 400 de dolari pentru Kindle, dar cand se mai ieftineste putin chiar va fi o investitie buna“, spune ea, aducand argumentul ca in memoria echipamentului incap, in functie de dimensiune, aproximativ 200 de carti digitale, pe cand in biblioteca ei isi gaseste mai greu locul acelasi numar de carti. Iar daca in ecuatie intra si un card de memorie pentru echipamentul digital, numarul cartilor care incap in memorie ajunge la 1.000.

  • Sa vedeti cum arat in CV

    Specialistii in recrutare considera ca este aproape de neconceput in 2007 pentru o companie de top, indiferent de industria in care isi desfasoara activitatea, sa ignore mediul online. Nu e o noutate ca internetul a devenit un element cheie in domeniul recrutarii, indiferent de metoda folosita de companii – site-uri specializate, anunturi online sau adevarate sisteme de resurse umane.

    „Tot mai multe companii isi muta o parte importanta din activitatea de recrutare in mediul online, pentru ca realizeaza ca altfel pierd o plaja foarte larga de candidati care isi cauta slujbe numai pe internet“, considera Shirley Brezeski, directorul executiv al companiei de recrutare online Websearch Recruitment. „De multe ori chiar si pozitiile de middle ori chiar de top management, in general rezervate pentru serviciile unui headhunter, pot fi ocupate cu ajutorul bazelor de date cu CV-uri de pe internet. Nu e exclus ca intr-un viitor nu foarte indepartat, toate recrutarile sa fie facute exclusiv online.“

    Una dintre companiile care considera necesara recrutarea online este Edgars Consolidated Stores (Edcon), ce administreaza unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de imbracaminte si incaltaminte de pe continentul african, cu peste 1.000 de magazine in Africa de Sud, Botswana, Namibia, Swaziland sau Lesotho. Recrutarea este una dintre principalele probleme pentru Edcon, care are in mod obisnuit peste 20.000 de angajati, dar in perioada sarbatorilor de iarna trebuie sa dubleze numarul acestora. „Pentru fiecare anunt de angajare primim in jur de 100 de CV-uri, avand in vedere rata ridicata a somajului din Africa de Sud“, spune Andrea Wiehahin, directorul de resurse umane al companiei. „Trebuie sa tratam problema cu foarte multa atentie, pentru ca multi dintre cei ce candideaza pentru post sunt clienti de-ai nostri si, chiar daca sunt respinsi, trebuie sa plece cu o impresie buna despre companie.“

    Pentru a recruta un numar atat de mare de oameni, Edcon recurge la internet. De fiecare data cand exista un post liber, compania introduce in sistemul online de resurse umane Softscape detalii privind cerintele postului si un profil al persoanei pe care ar dori sa o angajeze. Informatiile sunt trimise automat catre unul dintre directorii companiei, pentru a fi aprobate, dupa care sunt afisate pe site-ul companiei, la sectiunea Cariere, dar si pe site-uri de recrutare online, cum ar fi Career Junction.

    Tot ca parte a procesului de recrutare online, cei interesati de post isi trimit CV-ul companiei si, daca nu sunt acceptati, raman in baza de date Softscape pentru eventuale posturi libere ce vor fi scoase ulterior la concurs. Sistemul online de resurse umane al Edcon le permite managerilor sa caute in aceasta baza de date potentiali angajati in functie de anumite criterii si calculeaza chiar costurile pe care ar trebui sa le suporte compania in cazul angajarii unui anumit candidat. „In jur de trei sferturi dintre cere-rile pentru slujbe la Edcon vin prin internet si cea mai mare parte a angajarilor se fac prin aceasta metoda“, spune Leon Vermaak, director in cadrul companiei.

    Organizatii din toata lumea considera internetul o platforma oportuna pentru recrutarea angajatilor. „Ceea ce contribuie la dezvoltarea segmentului de recrutari pe internet este pe de-o parte lipsa fortei de munca, iar pe de alta parte cresterea in notorietate a sistemelor online de resurse umane, a site-urilor de recrutare, dar si a retelelor sociale si a lumilor virtuale“, considera Peter Cheese, partener in cadrul firmei de consultanta.

    Ultimele doua exemple din afirmatia lui Cheese sunt sustinute prin exemplele unor companii precum cel al firmei de consultanta in management KPMG sau al Royal Bank of Scotland, care au organizat cel putin un targ de joburi in lumea virtuala Second Life. In plus, potrivit unui studiu realizat de Asociatia pentru resurse umane in domeniul tehnologiei (Association of Technology Staffing Companies – ATSCo), cu sediul la Londra, 58% dintre companiile respondente considera ca retelele sociale, precum Facebook, MySpace sau LinkedIn, sunt mult mai utile pentru recrutarea online decat anunturile publicitare din ziare. Iar 83% au recunoscut ca au cautat potentiali candidati pe astfel de site-uri. „Retelele sociale sunt foarte utile in recrutare, mai ales pentru ca ofera o comunicare in ambele sensuri, compania avand posibilitatea sa caute angajati, iar candidatii sa decida la ce companii vor sa depuna un CV“, spune Dan Nye, directorul executiv al LinkedIn.

    In ceea ce priveste avantajele recrutarii online, timpul si costul unei recrutari sunt cele mai importante. In cazul Hyatt Hotels, un sistem de recrutare online a redus timpul necesar angajarii de personal pentru receptie de la patru saptamani la cinci zile, potrivit lui Randy Goldberg, directorul de resurse umane. In general, hotelurile care au mutat aceste procese pe internet au vazut o scadere cu 50% a costurilor pentru promovarea anunturilor de angajare.

    Un pas inainte spre sofisticarea metodei il reprezinta aplicatiile software pentru recrutare. „O aplicatie de recrutare online nu face doar sa afiseze posturile disponibile pe un site si sa primeasca solicitarile“ – spune Colin Tenwick, director executiv in cadrul companiei specializata pe aplicatiile software de recrutare Stepstone -, „ci acopera si alte procese din jurul angajarii“. De pilda, sistemul i-Grasp de la Stepstone, utilizat de operatorul de telefonie France Telecom, proceseaza in jur de 80% dintre cele 5.000 de candidaturi pe care le primeste anual. In prezent, sistemul are in baza de date aproximativ 50.000 de CV-uri, dupa spusele lui David Roberts, brand manager in cadrul Orange. i-Grasp ii permite echipei de resurse umane, formata din 200 de oameni, sa promoveze cultura companiei inca de la primul contact cu candidatii si sa se asigure ca acestia sunt informati pe durata intregului proces de recrutare, fie prin e-mail, fie prin mesaje pe telefonul mobil.

    In fine, recrutarea online permite un contact mai bun al potentialului candidat cu potentialul sau angajator: unii dintre cei ce doresc sa-si gaseasca online loc de munca pot sa-si publice CV-urile in format video. Site-uri de recrutare, precum CareerBuilder.com, deja gazduiesc astfel de clipuri video de prezentare a solicitantilor, care considera ca in acest fel compania unde isi depun candidatura isi poate da seama in cateva minute si de aptitudinile de comunicare sau de personalitatea lor, elemente pe care un CV traditional nu le poate ilustra. Desi inca nu foarte populare, CV-urile video au atras atentia unui numar de 31% dintre principalii angajatori din lume, potrivit unui studiu realizat in prima jumatate a acestui an de portalul de consultanta pentru resurse umane Vault.com. Iar 58% dintre respondenti sustin ca sunt deschisi la o astfel de posibilitate si ca ar urmari CV-urile video, fie chiar din pura curiozitate.

    Numarul celor angajati pe Internet in Europa a crescut cu 30% anul acesta, comparativ cu aceeasi perioada din 2006, estimeaza Yngve Traberg, directorul executiv al portalului ClickAJob.co.uk. Lansat in 2001 de grupul media danez Sondagsavisen, portalul a facut la vremea respectiva multa valva pe piata muncii din Marea Britanie, oferind cautatorilor de locuri de munca o posibilitate foarte simpla de cautare prin toate cele mai mult de 60.000 de anunturi publicate zilnic pe cele circa 250 de site-uri britanice de recrutare si de a primi toate rezultatele printr-o interfata prietenoasa. Cautatorii de slujbe au putut beneficia si de „Job Agent“, un serviciu de alerta prin e-mail destinat sa-i tina la curent cu noile oferte din domeniul cautat de ei.

  • Gigamailul

    Cei 2.000 de utilizatori inregistrati in doar doua saptamani de la lansare pentru un serviciu online care poate fi foarte bine folosit si fara inregistrare trimit la doua explicatii. Prima e ca pentru serviciul oferit prin Filebox exista o nevoie ce nu era acoperita pana acum de alte servicii similare, locale, si o a doua explicatie – ca promovarea lui a fost eficienta. Partea a doua e imediat verificabila; e suficient sa privim la blogurile care au recomandat acest serviciu, ca Zoso sau cel al lui Florin Grozea de la formatia Hi-Q. Prima parte e doar partial adevarata: servicii similare care permit trimiterea de fisiere de mari dimensiuni existand in Romania – de pilda, Transfer.ro. Fapt e ca site-ul Filebox, cu un serviciu simplu si un design minimalist, a reusit sa ajunga in doar cateva zile pe locul 3 la categoria site-urilor de servicii web si 227 in clasamentul general al Trafic.ro.

    Trimiterea unui fisier se face chiar din fereastra principala a site-ului. Dupa ce este ales fisierul din calculator (nu mai mare de 1 GB) ce urmeaza sa fie facut disponibil altor persoane si dupa ce se adauga o scurta descriere a continutului, fisierul este incarcat pe serverele Filebox

    intr-un timp care depinde mai multi factori, printre care dimensiunea fisierului si conexiunea de internet a utilizatorului. Fiecare fisier astfel incarcat primeste o adresa de internet unica, ce poate fi transmisa persoanei sau persoanelor care asteapta fisierul. La accesarea adresei, fisierul este descarcat de catre destinatar, dar ramane si pe internet pentru o perioada de un an, daca nu este sters de expeditor.

    Proprietarii serviciului – compania Synco Telecom, cunoscuta pana acum in special pentru televiziunea prin internet

    i-tv.ro – spun ca pentru moment serviciul nu genereaza castiguri, fiind complet gratuit. Pe viitor ar putea insa contine publicitate si ar putea oferi servicii premium pentru utilizatori care platesc. „Ar fi pacat sa umbrim cu publicitate experienta utilizarii acum, cand numarul vizitatorilor este inca mic. Nu vom face asta inainte de a intra in topul celor mai vizitate 100 de site-uri din Romania. Exista intr-adevar niste costuri pe care le suportam, dar celelalte businessuri ale noastre pot sustine fara probleme Filebox“, spune Lucian Obrocea, project manager al Filebox.

  • Stapanii Internetului

    Daca foloseste ruj, nu ma intereseaza ca e femeie sau barbat“, e replica cu care este cunoscut Val Voicu, directorul general al AdEvolution, unul din brokerii pe piata de publicitate online. Replica e folosita de Voicu in fata cumparatorilor de publicitate sau la intalnirile ocazionale intre putinii specialisti in online si se refera la nevoia de a stabili corect segmentul-tinta al unui produs.

    Exagerarea voita ascunde insa alte doua nuante. In primul rand, faptul ca pe internet cunoasterea preferintelor celui care se afla in fata monitorului poate merge mai departe decat oriunde in media. La nivel ideal, chiar si obisnuintele din sfera cosmeticii personale. Explicatia este evidenta. Un calculator poate pune intrebari consumatorului de internet prin profilul completat la inceputul utilizarii unui site, prin tehnologia care stie ca accesul se face de pe strada Dezrobirii din Craiova si nu din orice alt loc din Romania, prin preferintele de utilizare a internetului, pe cand un televizor e mut din acest punct de vedere. La fel si radioul ascultat dimineata in masina sau revista pe care o aveti in mana, medii care folosesc instrumente ale cercetari statistice. Internetul e cel mai indiscret dintre mass-media si motoarele de cautare, cum sunt Google si Yahoo!, chiar au la dispozitie mecanismele prin care va pot livra reclame la rujuri chiar in clipa cand afla ca sunteti interesat/a.

    O a doua nuanta a afirmatiei lui Val Voicu e faptul ca el, alaturi de alti cativa, predica de ceva ani beneficiile pe care le aduce publicitatea pe internet in fata cumparatorilor de promovare. Cu un succes vizibil. De la an la an, sumele cheltuite pentru publicitatea online au crescut cu 100% si anul acesta se va ajunge foarte probabil la incasari de 8,5 milioane de euro, cifra vehiculata in piata si care se refera la publicitatea conturilor importante. Si chiar daca in unele locuri reclamele au devenit agresive, tasnesc in fata unui articol inainte chiar de a-i putea citi titlul, iar pe alte pagini spatiul se imparte in mod egal intre reclame si continutul care atrage vizitatorii, tot e loc de mult mai multe reclame. Daca anul trecut publicitatea online a incasat doar putin peste 1% din cele 485 de milioane de euro, cat inseamna in total industria publicitatii, conform Initiative Media (cu 89% TV), peste cativa ani este asteptata sa creasca la peste 5%. „In 3-5 ani, cred ca online-ul va insemna 5-7% din totalul pietei de publicitate, care la randul ei va creste cu o medie anuala de 25%“, spune Orlando Nicoara, probabil cea mai influenta persoana din online-ul romanesc. Iar la anul, conform lui Nicoara, piata de publicitate online ar urma sa ajunga aproape de dublare, spre 15-16 milioane de euro.

    Rezultatul calculelor este naucitor: piata care pune reclame pe site-uri ar trebui sa ajunga deci in cinci ani la un minim de 45 de milioane de euro si pana la 96 de milioane de euro. Estimarea se raporteaza si la pietele mai dezvoltate. In Marea Britanie, cea mai mare piata de publicitate din Europa din orice punct de vedere, reclamele pe internet atrag acum mai mult de 10% din bugetele de promovare si se asteapta ca echilibrul sa fie gasit undeva spre 15%. Insa spre deosebire de Marea Britanie sau de orice alta piata la care s-ar putea face raportari mai indreptatite, Romania are o particularitate: faptul ca regiile de publicitate au aici ca nicaieri o pozitie dominanta si nu site-urile in sine. Prin agentiile care intermediaza tranzactiile intre cumparatori (companii sau reprezentanti ai acestora care au nevoie de promovare online) si vanzatori (proprietarii de site-uri ce se sustin prin advertising) trec majoritatea banilor din reclame pe internet. Si mai spectaculos, patru astfel regii de publicitate au impreuna o cota valorica de aproximativ 90%. Prin conturile AdEvolution, Arbomedia, Boom si MediaPro Interactiv (MPI) vor trece anul acesta aproximativ 7,5 milioane de euro.

    Din acestia doar o mica parte, in jur de 30%, raman la regii, pentru ca restul pleaca la site-urile pe care le reprezinta. Doar Magda Zander, director de vanzari al retelei Boom, estimeaza o cota de piata mai mica a regiilor, in intervalul 70-80%. „Romania e total atipica fata de celelalte tari. In Polonia e un portal care domina piata, in Cehia sunt 3 portaluri care domina piata, in Ungaria sunt 2. In niciuna din tarile astea nu exista regii asa puternice“, enumera Orlando Nicoara de la MediaPro Interactiv. „Dar pentru ca in Romania asa a fost evolutia, si aici cred ca un mare merit il am chiar eu, de a crea regii puternice, cel putin inca 2-3 ani de acum inainte regiile vor face legea in Romania“, continua seful de acum al MPI, anterior director al Netbridge, grupul care controleaza Boom si cofondator al primei regii de publicitate romanesti, acum disparuta, Ad.ro.

    Situatia din Romania e in sine nu doar o dovada a dibaciei vanzatorilor de publicitate, dar si una a nivelului incipient in care se afla piata. Cele mai multe site-uri apeleaza la serviciile acestor agentii specializate pentru ca doar ele pot deschide usa la mari advertiseri. Luate individual, site-urile sunt in majoritate prea mici pentru a prezenta interes unui cumparator de publicitate obisnuit cu expunerea data de TV si celelalte canale media. Grupate insa sub o singura umbrela, cea a regiei de publicitate, pot fi derulate campanii la standardele de volum dorite de cumparatori.

    Acest tip de site-uri sunt favoritele Arbomedia, una din Big Four-ul romanesc al regiilor de publicitate. „Noi am reusit sa adunam site-uri de nisa foarte valoroase, cu audienta nu neaparat mare, dar de calitate. Ca site mic, dar cu potential publicitar, trebuie sa te duci la un Arbomedia, pentru ca trebuie sa existi in piata si poti accepta si un comision de 99% doar ca sa fi vazut“, spune Calin Rotarus, directorul de vanzari al companiei, broker de publicitate care practica un comision mediu de 30%. Arbomedia este si singura retea straina (este vorba de compania germana Arbomedia AG), activand si in alte tari, iar in Romania detine site-ul de stiri Hotnews.ro („cash-cow“-ul firmei) si Softpedia, site-ul cu cel mai mare numar de vizitatori (intr-o proportie insemnata insa din afara Romaniei). Pentru comparatie cu una din tarile pomenite anterior, Arbomedia are in Romania o cota de piata ce depaseste 20%, iar in Polonia este lider intre regii cu 3%. „La noi regiile au impins piata, au impins-o cateodata fortat si cresterea asta spectaculoasa se datoreaza lor. Spre deosebire de alte tari, portalurile sunt in Romania «peanuts» (nesemnificative ca pondere, n.red.)“, este de parere Calin Rotarus.

    Aceste patru regii conduc detasat pe o piata unde exista totusi concurenti specializati, cum sunt Splendid Media Zece sau InternetCorp (acesta in principal publisher). Explicatia? „Faptul ca eu cu Orlando (Nicoara) facem businessul asta de noua ani conteaza enorm din punctul de vedere al experientei. Piata are incredere in noi oarecum. Un «no name» nu poate sa vina si sa aiba imediat si succes. Din nou, e un business bazat pe oameni“, crede Val Voicu. In total, in vanzarile de publicitate online lucreaza acum in Romania in jur de 100 de oameni, cifra inaintata de Doru Panaitescu, consultant online independent. Mutarile acestora intre cele patru regii au dat dinamica segmentului de piata si, in functie de pozitia ierarhica a celui ajuns la concurenta, au schimbat uneori clasamentul cifrelor de afaceri. MPI a fost formata anul trecut cu oamenii plecati de la Boom odata cu demisia directorului Orlando Nicoara. La AdEvolution, o retea fondata tot anul trecut, au venit mai multi oameni de la Arbomedia. La randul ei, Arbomedia a fost parasita acum cateva luni de tot departamentul de vanzari online in favoarea Boom, exceptandu-l doar pe directorul Calin Rotarus. Efectele probabil urmeaza sa fie simtite si de o parte, si de alta.

    Directorul MPI spune ca de la infiintarea diviziei de online a trustului de presa care cuprinde agentia de presa Mediafax, publicatii ca Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin si gestioneaza site-urile grupului MediaPro, MPI a ajuns lider de piata la incasari din publicitate. „Noi in momentul de fata, cu site-urile pe care le avem, din care doar unul e in top 10 (sport.ro), vindem mai mult decat vinde Ringier, care are trei site-uri in top 10 (EvZ.ro, Libertatea.ro si ProSport.ro). Daca nu ar fi regiile, am fi numarul unu pe piata in clasamentul general. Dar regiile acapareaza un numar destul de mare.“ Desi, cu exceptia unor spatii pe care le vinde pe portalul Neogen, MPI reprezinta exclusiv site-uri ale grupului de presa din care face parte, poate fi socotita regie de vanzari, din moment ce actioneaza ca atare.

    S-ar putea spune ca in Romania vanzatorul e rege, iar cunoscutul enunt spus atat de des in Statele Unite, „content is king“, nu-si gaseste inca acoperirea in realitate decat partial. De ce? Pentru ca niciunde in alta parte decat in Statele Unite nu exista grupuri online mai puternice si mai autosuficiente. Producatorul de continut este acolo rege pentru ca el da puterea unui site aflat la inceput sa atraga zeci sau chiar sute de mii de utilizatori, un public interesant pentru orice cumparator de publicitate. In Romania lucrurile ar putea sta asa atunci cand numarul utilizatorilor de internet va creste suficient, si odata cu el, obisnuinta de a folosi servicii online sau pur si simplu de a viziona selectiv cateva dintre stirile jurnalului TV. Iar aici, trusturile din media traditionale pleaca de pe o pozitie avantajoasa. Au structuri care produc continut, reporteri care vaneaza subiecte si singura provocare ce ramane e de a le face disponibile online intr-o forma potrivita.

  • Mutati-va online

    Pentru a fi sigur ca ajunge la publicul tinta dorit, tinerii, producatorul roman de automobile Dacia a apelat la o metoda noua de marketing interactiv, publicitatea pe bloguri. Cum seria limitata Dacia Logan Kiss FM se adreseaza preponderent tinerilor, compania a investit 5.000 de euro intr-o campanie pe bloguri, frecventate in special de tineri.

    „Evolutia spre marketingul interactiv (pe internet sau pe telefonul mobil) e clara, in sensul ca nu peste mult timp mediile digitale vor fi principalele canale de comunicare si divertisment“, considera Mugur Paun, managing director MRM Partners, divizia de CRM (customer relationship management) a McCann Erickson. MRM Partners a castigat anul acesta in cadrul Internetics premiul Icon la categoria Web Promo, cu site-ul de promovare al campaniei „Nunta pe NeVe“ realizata de Radio 21. Site-ul a avut un trafic de peste 145.000 de vizitatori unici in mai putin de o luna de zile.

    In momentul de fata, cel mai utilizat instrument de marketing interactiv este bannerul publicitar pe site, urmat de „search marketing“ (publicitatea in functie de cuvintele-cheie dupa care se fac cautari pe internet) si formatele „rich media“ (combinatii de text, video, audio, grafica). Printre cei mai importanti promotori ai marketingului interactiv se numara companiile din industria auto, IT si telecomunicatii, cele din domeniul bancar si al asigurarilor si distribuitorii de produse cosmetice. „Avem clienti care pentru anul viitor si-au fixat bugete de publicitate online intre 2 si 10% din bugetul total de promovare, companii care isi dau seama ca un buget care nu asigura o vizibilitate suficienta pe TV sau presa e suficient ca sa scoata din multime un produs sau o oferta pe internet“, sustine Mugur Patrascu, managing partner la iLeo, divizia de marketing interactiv a agentiei Leo Burnett & Target.

    Cristofor Iosub, managing director la OgilvyOne & OgilvyAction Romania, spune ca o campanie online desfasurata timp de o luna sau doua costa de obicei in jur de cateva mii de euro, maximum cateva zeci de mii de euro.

    Despre nivelul de ansamblu al investitiilor companiilor romanesti in mediul online, Patrascu spune ca piata de marketing interactiv va ajunge in urmatorii cinci ani la peste 10% din totalul investitiilor in publicitate, de la doar 2% in prezent, in conditiile in care piata totala de publicitate e evaluata la circa 485 de milioane de euro, conform Initiative Media. Pentru comparatie, in Statele Unite, cheltuielile de marketing interactiv reprezinta in momentul de fata 8% din totalul cheltuielilor de promovare, iar peste cinci ani vor reprezenta 18%, potrivit unui studiu realizat de Forrester Research. Concret, cheltuielile pentru marketing interactiv in Statele Unite ar urma sa se tripleze in urmatorii cinci ani, urmand sa ajunga la 61 de miliarde de dolari in 2012.

  • Glob-roll

    Inca o dovada ca internetul este cel mai rapid mediu de comunicare. Finantatorul Stelei, Gheorghe Becali, sustinea recent in presa ca a primit amenintari cu moartea, aparent de la serviciile secrete, care „umbla toata ziua pe globuri“ (voia sa spuna „bloguri“). Confuzia lui Becali a facut „prima pagina“ a multor bloguri din Romania.

    La inceputul acestei luni a fost lansat un site al carui nume speculeaza interesul cititorilor de bloguri pentru distractiva intamplare. Globber.ro, lansat de iMedia, unul din publisherii online importanti de la noi, este practic un serviciu de fluxuri RSS pentru bloguri, un format folosit pe internet pentru transmiterea unor parti din articole catre programe specializate de citire. Unul dintre obstacolele utilizarii programelor RSS este insa faptul ca majoritatea cer instalarea pe calculator a programului – si implicit, pentru cei care folosesc internetul in timpul serviciului, obliga la o solicitare catre departamentul de IT sau a celor ce pastreaza parola de administrare pe calculatoarele companiei. Cu Globber, lucrurile sunt mult mai simple. In varianta standard, selectia de bloguri personale cuprinde nume cunoscute in blogosfera romaneasca, precum piticu.ro, Vivi sau Ionut Oprea, iar la „primul buton pe telecomanda“, pozitia din stanga sus, apare blogul lui Zoso. Daca selectia sau ordonarea acestor bloguri nu este conforma cu ce alege utilizatorul, totul se poate rezolva dupa crearea unui cont pe Globber. Logarea cu nume de utilizator permite gruparea in pagina initiala a oricator categorii de bloguri, in functie de orice criterii. De exemplu, apasarea unui buton cu eticheta „ziaristi“ duce la afisarea blogurilor scrise de jurnalisti.

    Fiecare dintre bloguri are un spatiu standard de forma unei carti de vizita, pe care apar ultimele cinci articole publicate pe blog. Cele pe care utilizatorul de Globber le-a citit deja apar scrise cu un font normal, iar cele noi cu unul ingrosat. Cei ce folosesc serviciul sunt liberi sa aleaga care bloguri ii vor fi afisate in contul de Globber, introducand adresa web sau alegand numele dintr-o lista a celor mai citite bloguri. Pe langa grafica foarte simpla, faptul ca utilizatorul poate sa verifice de pe orice calculator, doar introducand numele si parola, daca autorii cititi au mai publicat ceva intre timp e un argument pentru folosirea acestui serviciu.

  • Ofera cineva mai putin?

    In prezent se afla in licitatii trei produse, un iPod, un laptop Toshiba si o plasma Panasonic. Le-ar putea castiga cel care nu da nici doi bani pe ele, sau cel care ofera un leu, sau zece, sau 23. De fapt, aceasta e si schema dupa care functioneaza sistemul acestor licitatii. Totul se bazeaza pe faptul ca un utilizator care intra in licitatie nu stie pretul oferit de ceilalti. La sfarsit, ramane castigator si intra in posesia produsului cel ce ofera cel mai mic pret, cu conditia ca pretul sa nu fi fost oferit de nimeni altcineva. Aparent, site-ul de licitatii iese in pierdere. Dar realitatea e diferita. Licitarea unui pret presupune trimiterea unui SMS catre site-ul Bidwiser, taxat cu 1,79 $. Iar licitatia se incheie doar dupa un anumit numar de oferte, mentionate pe site in dreptul produsului. Laptop-ul Toshiba, care intr-un magazin obisnuit costa in jur de 5.900 de lei, poate fi castigat doar la depunerea ofertei cu numarul 3799. Un simplu calcul ne arata ca vizitatorii vor trebui sa plateasca echivalentul in SMS-uri a 6.800 $, suma de aproape patru ori mai mare ca valoarea calculatorului. O parte importanta din banii platiti pentru SMS raman insa la operatorul de telefonie mobila, cel care pune practic la dispozitie infrastructura. Site-ul a fost lansat in aprilie anul acesta si pana acum au fost finalizate doar cinci licitatii. Un bilet la un meci din Cupa UEFA a fost castigat cu 5 bani, iar o excursie la Ibiza cu 10 bani. Licitatiile inverse, concept pe care se bazeaza si site-ul Bidwiser, au inceput sa devina populare acum un deceniu, folosite de departamentele de achizitii ale unor companii. Inventatorul lor a parasit o functie de conducere in cadrul General Electric pentru a infiinta compania specializata in acest tip de licitatii, numita FreeMarkets. Compania exista si acum, dar nu a crescut spectaculos de atunci, companiile fiind reticente in utilizarea acestui model de afaceri. Acelasi lucru e valabil si pentru vizitatorii Bidwiser, judecand fie si doar dupa faptul ca din aprilie pana acum au fost scoase la licitatie doar opt produse.