Tag: costuri

  • BCR afirma ca simte deja efectele OUG 50. Profitul net s-a redus la mai putin de jumatate dupa primele noua luni

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    Costurile au scazut cu 1,9%, in conditiile unor cheltuieli mai
    scazute de personal si ale revizuirii strategiei de extindere a
    retelei, insa in al treilea trimestru au crescut cu 9,9% fata de
    trimestrul anterior, partial din cauza majorarii TVA.

    Costurile nete cu provizioanele de risc au fost de 386 milioane de
    euro, in crestere de la 332,4 milioane anul trecut, “in conditiile
    in care in special IMM-urile au continuat sa resimta constrangeri
    in ceea ce priveste fluxurile de numerar, lichiditatea si
    profitabilitatea, iar ajustarile macroeconomice au afectat
    inevitabil nivelul veniturilor gospodariilor si comportamentul
    acestora in privinta cheltuielilor”.

    “Adoptam o abordare prudenta a riscului, dat fiind contextul
    economic inca dificil. BCR este bine pregatita pentru a face fata
    cu succes acestei situatii; vom continua sa ne ajutam clientii sa
    traverseze aceasta perioada precum si sa cautam solutii pentru a
    ajuta Romania sa reia cresterea economica”, a declarat Dominic
    Bruynseels, CEO al BCR.

    BCR este cea mai mare banca din Romania, cu o cota de 46% din
    activele bancare, 24% din piata creditelor pentru companii, 27% din
    creditele de retail si 28% din totalul depozitelor din
    sistem.

    In septembrie, BCR avea cea mai mare pondere a creditelor
    neperformante din grup, respectiv 17,4%, urmata de filiala din
    Ungaria, cu 11%. Oficialii Erste au precizat ca formarea de credite
    neperformante a continuat pe parcursul anului curent in Romania,
    insa intr-un ritm ceva mai scazut decat anul trecut.

    Rata de solvabilitate se situa la sfarsitul lui septembrie la
    circa 12,6% conform standardelor contabile romanesti, peste nivelul
    de 10% cerut de BNR.

    Daca rezultatele inregistrate de grupul Erste in Cehia, Slovacia si
    Austria in al treilea trimestru indica faptul ca aceste piete se
    indreapta spre redresare, situatia este diferita in Romania si
    Ungaria, unde masurile de austeritate fiscala (in Romania),
    respectiv noua taxa pe banci (in Ungaria) afecteaza rezultatele
    filialelor locale, a afirmat Andreas Treichl, CEO al Erste, cu
    ocazia prezentarii rezultatelor grupului, la Londra.

    Anterior, Andreas Treichl precizase ca in toata Europa de Est
    creditele neperformante vor incepe sa scada anul acesta, cu
    exceptia Romaniei si a Ungariei.

    Erste Group a avut in ianuarie-septembrie un profit net de 737
    milioane de euro, in crestere cu 2,3% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. In al treilea trimestru, profitul net a crescut cu
    16%, la 265 de milioane de euro.

    Provizioanele au crescut in primele noua luni cu aproape 10%, la
    1,59 miliarde de euro. In al treilea trimestru insa au scazut la
    504,2 milioane de euro, fata de 557,1 milioane de euro in aceeasi
    perioada din 2009.

    Profiturile Erste, proprietarul BCR, s-au redus in primele noua
    luni in toate cele sapte filiale din Europa de Est, cu exceptia
    Slovaciei, unde profitul net a crescut.

  • Ministerul spune cat trebuie sa coste un km de autostrada, dar nu si cum va fi facut

    Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) propune
    costuri standardizate pentru fiecare tip de lucrare si marje de
    profit pentru constructori de 5-10%.

    Viitorii kilometri de autostrada construiti in Romania vor avea
    un pret-etalon sensibil diferit in functie de aspectul reliefului
    unde urmeaza sa fie construiti. Astfel, un kilometru de autostrada
    de la ses urmeaza sa fie contractat pentru 3.860.000 de euro. Un
    kilometru construit intr-o zona de deal este evaluat, conform
    standardelor de cost ale ministerului, la 5.050.000 de euro, in
    timp ce unul similar, dar dintr-o zona montana, va avea un pret de
    6.100.000 de euro. Conform propunerilor specialistilor din MTI,
    reabilitarea unui kilometru de cale ferata, pe o linie dubla
    electrificata, ar trebui sa coste 4. 998.000 de lei, adica
    aproximativ 1.190.000 de euro.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Vezi aici cele mai scumpe jocuri video din lume (GALERIE FOTO)

    In anii ’90, productia unui joc video nu presupunea costuri de
    productie mai mari de cateva zeci de mii de dolari, iar bugetul de
    200.000 de dolari alocat jocului Doom, lansat in 2003, a parut
    exorbitant la acea vreme, jocul fiind cel mai scump de pana atunci.
    In prezent, suma nu acopera nici macar o luna din timpul necesar
    productiei unui joc, care poate ajunge la cativa ani.

    Producatorii se inghesuie sa investeasca sume cat mai mari, deja
    de ordinul zecilor de milioane de euro, intrucat costul de
    productie a devenit un indicator in industria jocurilor pentru
    succesul pe care il va avea un anumit titlu, avand in vedere
    tendinta consumatorilor de a inclina spre jocuri cu o grafica tot
    mai avansata, implicit mai scumpe.


    Consolele de jocuri video au fost si ele unul dintre factorii
    care au dus la cresterea costului de productie al unui joc.
    Dezvoltarea necesita o echipa mult mai mare decat in cazul
    jocurilor lansate in urma cu zece ani, mai ales ca atentia la
    detaliu, fie ca este vorba de personaje sau doar de decor, este
    esentiala.

    In mod normal, bugetele de productie variaza intre 10 si 15
    milioane de euro, fara a lua in calcul si costul de promovare, insa
    o serie de jocuri au inghitit investitii cel putin de trei ori mai
    mari. Jocul Spider Man 3 dezvoltat de Activision a presupus un cost
    de peste 27 de milioane de euro, cifra care doar se apropie de cea
    cheltuita pentru primele zece cele mai costisitoare jocuri produse
    pana acum. Recordul l-a batut Grand Theft Auto 4, cu o investitie
    de aproape 80 de milioane de euro, insa cele mai multe dintre
    titlurile cu cele mai mari costuri de productie s-au invartit in
    jurul mediei de 40 de milioane de euro.

  • Războiul antiterorist a mâncat 1.000 de miliarde USD

    După nouă ani de război antiterorist şi după doi ani de criză
    economică, până şi Departamentul Apărării din SUA (DoD) – care se
    bucură de un buget anual de peste 700 de miliarde USD – trebuie să
    strângă cureaua. Departe de programele de austeritate care au
    afectat cheltuielile cu forţele armate în alte state ale lumii, o
    economie a devenit necesară în contextul alocării a peste 1.000 de
    miliarde USD în “războiul global antiterorist”, începând cu
    octombrie 2001.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Reuters: Guvernul roman pierde lupta pentru limitarea costurilor de imprumut

    Autoritatile s-au chinuit sa vanda obligatiuni la randamente
    considerate acceptabile de catre oficialitati si au refuzat sa
    depaseasca pragul de 7%, insa yield-urile au sanse mai mari sa
    creasca decat sa scada, din cauza masurilor de austeritate care
    impiedica relansarea economica, dar si a guvernului instabil, scrie
    agentia de presa.

    Potrivit calculelor Reuters, Romania trebuie sa se imprumute de
    19 miliarde lei pana la sfarsitul acestui an, daca transele de la
    FMI continua sa fie aprobate, iar titlurile de trezorerie in euro
    scadente in noiembrie sunt refinantate.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Cat de ieftin este de intretinut un SUV Dacia Duster?

    Dar cei care opteaza pentru o Dacia, in general o fac atat
    datorita costului scazut de achizitie, cat si datorita celui de
    intretinere. Spre exemplu, suma reviziilor unui Duster 1,5 dCi 110
    CP 4×4 de la 0 la 90.000 km este de putin peste 1.000 de euro cu
    TVA inclus, in timp ce pentru un Logan 1,6i pe benzina, pana la
    100.000 km se plateste aproape 800 de euro.

    Diferenta o reprezinta faptul ca pentru diesel reviziile sunt
    efectuate la 15.000 km, astfel incat pana la 90.000 km sunt
    efectuate sase interventii, îar in cazul unui Logan pe benzina
    intervalele sunt de 20.000 km.

    Cititi mai multe despre
    costurile de intretinere
    ale unui SUV Dacia Duster pe

    www.zf.ro

  • Cat de complicata este refinantarea unui credit vechi si cat de mult va costa?

    Jucatori de talie mare precum Raiffeisen Bank sau CEC Bank au
    deja in oferta credite speciale pentru refinantarea altor
    imprumuturi, in timp ce majoritatea bancilor afirma ca produsele
    din oferta standard pot fi folosite si pentru inchiderea unor
    datorii mai vechi.

    “Avem o oferta de credite garantate, in curand va fi completata
    si cu credite negarantate”, spune Mitica Tararache, directorul
    Credite persoane fizice la Raiffeisen Bank.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Retailerii scot tiraje mai mari decat ziarele: 10 mil. euro in pliante

    Hipermarketurile sunt cei mai agresivi retaileri in promovare,
    avand bugete anuale de peste un milion de euro pentru tiparirea si
    distributia revistelor cu produse. Cele mai mari cataloage ale
    magazinelor alimentare au 50 de pagini si promoveaza circa 500 din
    cele 40.000-60.000 de articole listate intr-un hipermarket.

    Recordul de tiraj este detinut de reteaua Kaufland, care
    distribuie saptamanal 2,2 milioane de reviste promotionale in 50 de
    orase. Spre comparatie, cel mai vandut ziar din Romania are un
    tiraj de peste 1,5 milioane de exemplare pe saptamana.

    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro

  • Cum iti reduce negociatorul costurile de telecomunicatii

    Serviciul de Cost Control pe cine controleaza, de fapt? Pe mine
    sau pe voi?” Intrebarea adresata de un client operatorului telecom
    care ii furniza servicii a fost doar una dintre glumele ce circulau
    pe internet prin 2002, cand telefonia mobila de-abia prindea aripi
    in Romania. Opt ani mai tarziu, in nedumerirea amuzanta a
    clientului pare sa-si fi facut loc si un sambure de adevar. Apele
    tulburi in care s-a scaldat anul trecut din punct de vedere
    economic i-au impins pe multi sa se uite mai atent la cheltuielile
    cu telefonia sau internetul si sa controleze in detaliu serviciile
    operatorilor, in incercarea de a-si diminua factura si adapta mai
    bine ofertele in functie de necesitatile de consum. Miscarea e cu
    atat mai evidenta in cazul companiilor pentru care o factura lunara
    de telefonie si internet de cateva mii sau chiar zeci de mii de
    euro a devenit o adevarata bataie de cap de-a lungul ultimului an,
    cand locul notiunilor de extindere sau de investitie a fost luat in
    discutiile de afaceri de cuvinte precum optimizare si reduceri de
    costuri.

    “Pana anul trecut, putine companii erau atente la cheltuielile
    cu serviciile de telecomunicatii; rectificarea unor erori
    nesesizate, precum aplicarea cu intarziere a unui plan tarifar,
    este acum una dintre principalele surse de economisire”, sustine
    Adrian Ciobanu, un fost angajat in cadrul Vodafone, care facea in
    urma cu trei ani primii pasi intr-un business complet necunoscut
    pietei romanesti de telecomunicatii. Mai exact, cu o investitie
    initiala de 2.000 de euro, a pornit Reimens Group, o afacere bazata
    pe auditul facturilor telecom ale companiilor, analiza pe baza
    careia negociaza apoi, in numele clientilor, contractele cu
    operatorii, castigand un procent din economia anuala pe care o
    obtine.

    Pentru un client din domeniul constructiilor, tocmai
    neintroducerea timp de mai bine de un an a pachetului de servicii
    negociat a adus un minus la cheltuieli, pe de-o parte prin
    recuperarea erorii, iar pe de alta parte prin negocierea unei noi
    oferte mai potrivite noului context si comportament de consum. Un
    alt client, o companie din domeniul financiar, si-a diminuat la
    jumatate costurile cu serviciile de date mobile si cu cateva zeci
    de procente si pe cele de telefonie fixa, optand pentru anumite
    beneficii ce nu au fost incluse in negocierea initiala cu
    operatorul. O firma de servicii medicale a recuperat in urma
    auditului contravaloarea erorilor survenite prin aplicarea gresita
    a unui plan tarifar pe care Ciobanu l-a si renegociat, obtinand o
    reducere de 30% pe componenta principala a cheltuielilor de
    telecomunicatii, telefonia. “Strategia a fost alocarea minutelor
    incluse in abonament fiecarui utilizator in parte, urmand ca
    minutele nefolosite de unii dintre ei sa fie redistribuite
    angajatilor cu necesitati mai mari”, explica antreprenorul.

  • Care este concluzia firmei care face brandul de tara, dupa ce a cheltuit 400.000 de euro

    Mai bine de 80% dintre turistii straini nu au idee ce le poate
    oferi Romania. Cand vine vorba de stiri despre tara noastra, 100%
    sunt negative. Sub aceste auspicii se lucreaza la noul brand de
    tara, care ar trebui sa fie “puternic, robust si diferentiat fata
    de altele”. “Daca nu gasim un element care sa diferentieze brandul
    Romaniei de al altor tari, trebuie sa inventam unul. De urgenta”,
    spune Eulogio Bordas, consultantul companiei THR la care Ministerul
    Dezvoltarii Regionale si Turismului a apelat.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info