BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Ruşii sunt disperaţi: Unii cetăţeni plătesc până la 27.000 de dolari pentru a ieşi din ţară cu avioanele private după mobilizarea parţială a lui Putin

    Ruşii plătesc până la 27.000 de dolari pentru a scăpa din ţară cu avioane private după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută o mobilizare parţială a rezerviştilor ţării sale, a informat The Guardian.

    Companiile care oferă zboruri cu avioane privat au raportat o creştere bruscă a cererilor de zboruri din Rusia.

    Costurile se ridică între 21.500 şi 27.000 de dolari pentru un loc într-un avion privat, conform raportului.

    Potrivit Insider, ruşii se îndreaptă în principal către statele care încă le permit să intre fără viză, printre care se numără Turcia, Armenia şi Azerbaidjan.

    Multe ţări europene spun că nu vor permite ruşilor care fug de mobilizare să treaca graniţa, o parte dintre acestea luând deja măsuri pentru a stopa fluxul de persoane.

    Yevgeny Bikov, directorul unei companii de broker-jet, Your Charter, a declarat pentru The Guardian că obişnuiau să primească în jur de 50 de cereri pe zi, dar acest număr a crescut acum la 5.000 pe zi.

    „Situaţia este absolut incredibilă în acest moment”, a adăugat el.

    Eduard Simonov, directorul general al companiei de aviaţie FlightWay, a declarat pentru The Guardian că cererea de avioane private a „crescut de 50 de ori”.

    “Toate firmele europene de avioane private au părăsit piaţa. Există mai multă cerere decât ofertă acum, iar preţurile sunt deosebit de mari, comparativ cu acum şase luni”, a spus Simonov.

    Simonov a mai declarat că nu doar bogaţii caută să închirieze avioane private, ci că în prezent s-a creat o „bază de clienţi complet nouă… oameni care nu au zburat niciodată în privat”.

    „Sunt mulţi care au mai avut nişte bani puşi la saltea şi acum caută să scape din ţară”, a adăugat Simonov.

    Putin a anunţat săptămâna trecută o mobilizare parţială a trupelor rezerviste, ca parte a următoarei etape a invaziei din Ucraina.

    Anunţul a stârnit panică în rândul multor ruşi. Căutările Google despre cum să părăseşti Rusia au crescut, biletele de avion din Moscova s-au epuizat, iar imaginile din satelit arată şiruri lungi de maşini la punctele de trecere de-a lungul graniţelor Rusiei.

    Purtătorul de cuvânt oficial al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat reporterilor că ar fi avut vreo informaţie despre închiderile planificate ale frontierelor.

    “Nu ştiu nimic despre asta. Momentan, nu au fost luate decizii în acest sens”, a spus el, potrivit Reuters.

  • Ruşii sunt disperaţi: Unii cetăţeni plătesc până la 27.000 de dolari pentru a ieşi din ţară cu avioanele private după mobilizarea parţială a lui Putin

    Ruşii plătesc până la 27.000 de dolari pentru a scăpa din ţară cu avioane private după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută o mobilizare parţială a rezerviştilor ţării sale, a informat The Guardian.

    Companiile care oferă zboruri cu avioane privat au raportat o creştere bruscă a cererilor de zboruri din Rusia.

    Costurile se ridică între 21.500 şi 27.000 de dolari pentru un loc într-un avion privat, conform raportului.

    Potrivit Insider, ruşii se îndreaptă în principal către statele care încă le permit să intre fără viză, printre care se numără Turcia, Armenia şi Azerbaidjan.

    Multe ţări europene spun că nu vor permite ruşilor care fug de mobilizare să treaca graniţa, o parte dintre acestea luând deja măsuri pentru a stopa fluxul de persoane.

    Yevgeny Bikov, directorul unei companii de broker-jet, Your Charter, a declarat pentru The Guardian că obişnuiau să primească în jur de 50 de cereri pe zi, dar acest număr a crescut acum la 5.000 pe zi.

    „Situaţia este absolut incredibilă în acest moment”, a adăugat el.

    Eduard Simonov, directorul general al companiei de aviaţie FlightWay, a declarat pentru The Guardian că cererea de avioane private a „crescut de 50 de ori”.

    “Toate firmele europene de avioane private au părăsit piaţa. Există mai multă cerere decât ofertă acum, iar preţurile sunt deosebit de mari, comparativ cu acum şase luni”, a spus Simonov.

    Simonov a mai declarat că nu doar bogaţii caută să închirieze avioane private, ci că în prezent s-a creat o „bază de clienţi complet nouă… oameni care nu au zburat niciodată în privat”.

    „Sunt mulţi care au mai avut nişte bani puşi la saltea şi acum caută să scape din ţară”, a adăugat Simonov.

    Putin a anunţat săptămâna trecută o mobilizare parţială a trupelor rezerviste, ca parte a următoarei etape a invaziei din Ucraina.

    Anunţul a stârnit panică în rândul multor ruşi. Căutările Google despre cum să părăseşti Rusia au crescut, biletele de avion din Moscova s-au epuizat, iar imaginile din satelit arată şiruri lungi de maşini la punctele de trecere de-a lungul graniţelor Rusiei.

    Purtătorul de cuvânt oficial al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat reporterilor că ar fi avut vreo informaţie despre închiderile planificate ale frontierelor.

    “Nu ştiu nimic despre asta. Momentan, nu au fost luate decizii în acest sens”, a spus el, potrivit Reuters.

  • Victoria Ucrainei naşte panică: Din ce în ce mai încolţit şi disperat de războiul care îl împinge cu spatele la zid, Vladimir Putin a început să se uite tot mai des la butonul nuclear, iar experţii se tem că timpul pentru bluffuri e pe terminate

    Pe fondul succeselor înregistrate de trupele ucrainene pe front, războiul a ajuns într-un punct care provoacă atât speranţă Occidentului şi Ucrainei cât şi frică în acelaşi timp. După mai multe înfrângeri, Vladimir Putin a sunat alarma de mobilizare şi a ameninţat din nou cu opţiunea nucleară, stârnind mai puternic ca oricând frica de acest scenariu, scrie Financial Times.

    Chiar şi atunci când oficialii SUA au decis să realizeze livrarea sistemelor HIMARS, care aveau să schimbe cursul conflictului, aceştia erau conştienţi de sabia cu două tăişuri a alegerii lor: cu cât ucraineni aveau să se descurce mai bine, cu atât mai periculoasă avea să devină situaţia.

    Multe voci occidentale din domeniul apărării cred că Putin blufează. Cu toate acestea, factorii importanţi de decizie politică şi-au manifestat puternic îngrijorarea faţă de noile ameninţări ale Kremlinului.

    „Avertismentele nucleare ale Kremlinului sunt o problemă care trebuie tratată extrem de serios”, a declarat Jake Sullivan, consilierul pe securitate naţională de la Casa Albă.

    Scenariul în care un război nuclear s-ar dezlănţui a fost întotdeauna un factor extrem de important în calculele care precedau deciziile de la Casa Albă.

    Cei care susţin că Putin blufează sunt de părere că o lovitură nucleară ar fi o nebunie pentru că o armă nucleară tactică ar contamina Ucraina – unde Putin pozează în eliberator – şi foarte probabil Rusia. Pe lângă această problemă, un atac cu o armă nucleară tactică ar determina NATO să treacă la acţiune, cu atât mai mult dacă un membru al alianţei ar fi ţinta loviturii.

    Dar Putin este incolţit. Lovitura nucleară ar putea reprezenta totuşi ultima sa decizie pentru că alternativa – înfrângerea şi umilinţa – nu există în cărţile Moscovei. Într-o situaţie absolut disperată, Putin ar putea spera că utilizarea armelor nucleare ar provoca un şoc major şi ar forţa instant Occidentul să forţeze discuţii şi concesii.

    Factorii de decizie occidentali care iau foarte în serios ameninţările lui Putin consideră ca acestuia nu trebuie să i se permită se folosească şantajul nuclear pentru a obliga Vestul să renunţe la Ucraina. Cu toate acestea, agenda stabilită îi forţează pe aceştia să meargă pe gheaţă subţire. Altfel spus, Occidentul trebuie să oferă suficient ajutor Ucrainei pentru a permite Kievului să învingă, dar fără să se ajungă la situaţia disperată în care Kremlinul ordonă atacul nuclear.

    Obiectivele de război ale lui Putin s-au micşorat deja într-un mod promiţător. Dacă la începutul războiului liderul de la Kremlin voia eliminarea guvernării Zelensky, în prezent el s-a limitat la „eliberarea” Donbasului.

    În condiţiile în care războiul lui Putin merge prost, iar potenţialii recruţi au început să se opună recrutării, Rusia pare că se întoarce încet în 1917, când înfrângerile militare au dus la revoluţie. Cu toate acestea, istoria subliniază că revoluţia, războiul civil ,regimul instalat ulterior şi problemele interne ale ţării, se pot transforma cu uşurinţă într-o nouă ameninţare pentru toată lumea.

     

  • Mitul celor 300.000 de soldaţi se spulberă încet: Pariul lui Vladimir Putin pe mobilizarea parţială s-ar putea să nu schimbe nimic pe front. Cu toate acestea, Europa va suferi mai mult ca niciodată

    Vladimir Putin a chemat recent la arme 300.000 de rezervişti printr-un decret prezindeţial de mobilizare parţială. Trupele ar urma să întărească rândurile armatei ruse şi să contribuie la prelungirea războiului, însă nu vor putea influenţa rezultatul acestuia, scrie Bloomberg.

    Aducerea rezerviştilor pe front i-ar oferi lui Putin mai mult timp pentru a porni o strategie mai complexă de război contra Occidentului – care include agravarea crizei energetice şi ameninţarea cu un atac nuclear – pentru a face Vestul să renunţe la sprijinul militar şi financiar oferit Kievului.

    Tot ce gravitează în jurul deciziei liderului rus privind mobilizarea parţială ridică serioase semne de întrebare, inclusiv capacitatea de a mobiliza şi înarma corespunzător un număr atât de mare de oameni. Alte necunoscute sunt reprezentate de viteza, calitatea şi obiectivele unui program de antrenament în masa care urmează să înceapă.

    Potrivit specialiştilor în apărare, programul de recrutare se concentrează mai mult pe refacerea capacităţii de luptă şi schimbarea strategică a trupelor deja epuizate, decât pe aducerea unor forţe proaspete pe front.

    Rusia a pierdut în conflict aproape 80.000 de oameni, rămând fără efective militare pentru rotaţia cu alte trupe, iar o mare parte dintre soldaţi se află pentru a opta luna consecutiv pe front.

    „Nu sunt sigur că această mişcare echiavlează cu o escaldare, însă cu siguranţă prelungeşte timpul de care va avea nevoie Ucraina pentru a câştiga”, a declarat Igor Levchenko, şeful departamentului de transformări strategice de la New Geopolitics.

    Unul dintre puţinele succese strategice pe care Rusia le-a bifat în război a fost încetinirea furnizării de armament din partea SUA. Kremlinul a continuat în acest sens să ameninţe cu esecaladarea, motiv pentru care livrarea unor echipamente precum celebrele lansatoare de rachete Javelin sau lansatoarele de rachete HIMARS, a fost încetinită de teama unui răspuns din partea Rusiei.

    În prezent Ucraina este înarmată cu rachete ATACMS, proiectile cu rază lungă, dar şi avioane şi tancuri Abrams, cu care trupele ucrainene ar putea recâştiga controlul a mai multor teritorii ocupate de ruşi.

    Momentan nu există nicio schimbare de poziţie în rândul aliaţilor Ucrainei şi nicio transformare privind sprijinul lor pentru Kiev.

    Strategii militari din Rusia se confruntă cu o problemă majoră de când alarma mobilizări a început să sune. Generalii ruşi trebuie să se hotărască dacă vor trimite pe front nişte oameni cu  pregătire militară minimă sau dacă vor alege să piardă timp şi să pregătească trupe superioare.

    „300.000 de soldaţi nu sunt suficienţi pentru ca Rusia să bifeze vreun progrez. Cu toate acestea, numărul este destul de mare pentru a opri ofensiva ucraineană şi pentru a consolida controlul asupra teritoriilor pe care Rusia deja la controlează. Este puţin probabil ca mobilizarea parţială să creeze trupe eficiente sau să oprească Ucraina din a recâştiga teritorii odată cu venirea iernii”, a declarat generalul rus în retragere Pavel Zolotarev.

     

  • Câţi ruşi s-au înrolat benevol în armată, la o zi distanţă de la mobilizarea dictată de Putin

    Moscova informează că 10.000 de voluntari, dintre cei 300.000 vizaţi iniţial, s-au înscris în 24 de ore de la anunţarea mobilizării.

    În 24 de ori, aproape 10.000 de oameni s-au prezentat voluntar în Rusia, înainte de a primi apelul oficial, pentru a fi înscrişi în ofensiva din Ucraina, în urma anunţului mobilizării parţiale a rezerviştilor de către preşedintele Vladimir Putin.

    Anunţul a fost făcut de Statul Major al Rusiei. „În prima zi de mobilizare parţială, aproximativ 10.000 de cetăţeni au ajuns singuri la comisiile de poliţie militară, fără să aştepte citaţia”, a declarat Vladimir Tsimlianski, purtătorul de cuvânt al Statului Major General.

    Rusia mizează pe 300.000 de persoane pentru a întări frontul din Ucraina, slăbit după ultimele înfrângeri.
     

  • Alarma mobilizării care a răsunat în Rusia a adus cu ea crunta realitate a războiului la uşile a milioane de oameni. Ruşii fug din ţară pe unde apucă, iar cei rămaşi au început să se ridice împotriva lui Putin după prima chemare oficială la arme din ultimii 70 de ani

    Vladimir Putin a cerut recent în mod oficial mobilizarea parţială pentru război a 300.000 de rezervişti care vor ajunge faţă în faţă cu trupele ucrainene. Chemarea la arme a adus odată cu ea frica, proteste anti-regim şi realitatea războiului la uşile ruşilor, scrie Bloomberg.

    Autorităţilee au reţinut aproximatvi 1,400 de persoane care au participat la protestele desfăşurate în 38 de oraşe din ţară. O parte dintre bărbaţii reţinuţi au primit scrisori de recrutare, în timp ce ceilalţi participanţi ar putea fi judecaţi conform legilor privind critica la adresa războiului, pe care Kremlinul le-a impus odată cu începerea invaziei.

    Unii studenţi care au participat la manifestaţii au fost ameninţaţi cu expulzarea, existând riscul să devină astfel parte din cei ce vor vedea frontul.

    Pentru milioanele de ruşi care au fost protejaţi de realitatea sângeroasă a războiului, discursul lui Putin privind mobilizarea a fost un şoc. Autorităţile au oferit puţine detalii despre modul în care ordinul de mobilizare va fi aplicat, acesta fiind pentru prima dată în 77 de ani când Rusia şi-a chemat oamenii la război.

    Autorităţile au început deja să emită ordine de recrutare pentru rezervişti şi le-au interzis să-şi părăsească zona în care locuiesc. Medicii au fost de asemenea chemaţi să participe la război.

    Poliţia de frontieră a Finlandei a raportat o creştere de 50% a traficului auto în cursul nopţii de după lansarea ordinului de mobilizare. Datele colectate de Google au arătat o creştere a volumului de căutări pentru subiecte precum „cum să părăseşti Rusia” sau chiar „cum să îţi rupi un brat”, în timp ce pe social-media a început să plouă cu relatări privind creşterea preţurilor pentru cursele aeriene care părăsesc ţara.

    „Una dintre consecinţele mobilizării va fi faptul că populaţia apolitică şi pasivă va căuta prin toate mijloacele soluţii la problema mobilizării. Problema principală a lui Putin este încrederea sa în susţinerea oamenilor şi în faptul că el este sigură că este un lider care face ce trebuie pentru binele statului său”, a declarat Tatiana Stanoyava, fondatoarea grupului de cercetare R.Politik.

    Ordinul de mobilizare va afecta 300.000 de oameni şi se aplică doar celor cu experienţă militară. Cu toate acestea, decretul prezidenţial privind mobilizarea nu specifică ce categorii care formează marea masă a celor două milioane de rezeervişti vor fi chemaţi. Mai mult, decretul are şi o clauză secretă, a că

     

  • Putin: „Donbas este aproape eliberat de nazişti. Vom face tot ce putem pentru a asigura desfaăşurarea referendumurilor”

    Regimul de represiune s-a intensificat dupa 2014, susţine Putin. Putin spune că refuză o soluţie paşnică la situaţia din Donbas.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut producătorilor ruşi de echipamente militare să îşi sporească producţia şi să crească livrările către trupele ruseşti. De asemenea, el urma să ţină marţi un discurs important în faţa ţării – pentru ca mai apoi să îl amâne pentru miercuri fără explicaţii.

    Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie au anunţat marţi planurile pentru referendumuri. Putin continuă prin a ordona o mobilizare parţială a rezervelor ruseşti – spunând că un decret în acest sens a fost deja semnat.

    „Vom vorbi despre demersurile de protejare a suveranităţii noastre, de susţinere a voinţei şi dorinţei cetăţenilor noştri de a-şi decide singuri voinţa”, declară Putin. El spune că ţările occidentale încearcă să blocheze orice independenţă şi dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Premierul olandez: mobilizarea este un „semn de panică”

    Mobilizarea este un „semn de panică”, a declarat miercuri premierul olandez, imediat după discursul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

    Premierul olandez Mark Rutte a reacţionat la anunţul privind mobilizarea „parţială” al lui Vladimir Putin. La fel ca alţi lideri mondiali, Rutte a spus că mişcarea este un semn clar de panică la Kremlin, în urma unei serii de victorii ucrainene în nord-estul ţării.

    Mark Rutte a adăugat că declaraţia lui Putin nu ar trebui să fie luată ca o ameninţare directă la adresa Occidentului.

    „Mobilizarea, solicitarea de referendumuri în Doneţk, acestea sunt semne de panică”, a spus premierul olandez.

    Mark Rutte a mai spus că „retorica lui Putin cu privire la armele nucleare este ceva ce am mai auzit de multe ori înainte şi ne lasă rece”. Premierul a îndemnat la calm. „V-aş sfătui să vă păstraţi calmul”, a încheiat Rutte.

    Preşedintele Vladimir Putin a anunţat, miercuri, într-un discurs, mobilizarea parţială în contextul conflictului din Ucraina şi a ameninţat Occidentul cu armele nucleare deţinute de Rusia, mai performante decât ale Vestului.

  • Investitorii nu ştiu ce să înţeleagă din discursul alarmist al lui Putin, mai ales că astăzi are loc şedinţa Fed de peste ocean: Indicele FTSE 100 din Londra creşte cu 0,6%, în timp ce DAX 30 din Frankfurt scade cu 0,2%. La BVB, indicele BET are minus 1,1%

    Marile burse europene înregistrau evoluţii mixte la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 21 septembrie, după ce, anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat mobilizarea parţială în contextul războiului din Ucraina.

    La Londra, indicele FTSE 100 creştea cu 0,6% la ora publicării ştirii, în timp ce FTSE-MIB din Milano era pe plus cu 0,7%, iar IBEX 35 din Madrid urca cu 0,2%. Totodată, indicele german DAX 30 şi CAC 40 din Paris se depreciau cu 0,2%, respectiv 0,1%, conform MarketWatch.

    Stoxx 600, indice care urmăreşte evoluţia a 600 de companii din economii precum Regatul Unit, Norvegia, Belgia, Austria şi Germania, se aprecia cu 0,3%, în timp ce indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti pierdea 1,1%, potrivit datelor BVB.

    „Cei care vorbesc despre atac nuclear trebuie să îşi amintească de faptul că Rusia are arme nucleare mai performante decât Occidentul, aşa că, dacă integritatea teritorială a ţării va fi pusă în pericol, vom acţiona fără frică, şi nu blufez”, a spus astăzi preşedinte rus Vladimir Putin.

    Liderul de la Kremlin a declarat, de asemenea, că Moscova va susţine asigurarea referendumurilor din Donbas privind alipirea regiunilor la Rusia. Anterior, separatiştii ruşi din Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie au anunţat organizarea unui referendum pentru unificarea cu Rusia în perioada 23-27 septembrie.

    „Anunţăm o mobilizare militară parţială. Voi acorda statul legal voluntarilor care luptă în Donbas. Toţi cetăţenii care vor fi mobilizaţi vor avea statut deplin de forţă armată. Mobilizarea va începe miercuri.”

    Tot astăzi, investitorii prezenţi pe pieţele de capital îşi îndreaptă atenţia asupra şedinţei Rezervei Federale din Statele Unite, banca centrală americană putând adopta astăzi acelaşi ton agresiv de creştere a ratelor dobânzilor. De altfel, unii analiştii estimează că o majorare prea bruscă a dobânzii de referinţă ar putea arunca economia americană – prima la nivel mondial – într-o crâncenă perioadă de recesiune.

    Totuşi, contractele futures pe Dow Jones, S&P şi Nasdaq înregistrau scăderi modeste la ora publicării ştirii, de la 0,05% la 0,1%. Preţul barilului de petrol West Texas Intermediate urca cu 0,9%

     

  • Prima reacţie din Germania după discursul lui Putin: mobilizarea este rea, o evoluţie greşită

    Ministrul german al Economiei susţine că mobilizarea parţială a Rusiei este „rea şi o evoluţie greşită”, potrivit CNN.

    Ministrul german al Economiei a criticat anunţul de mobilizare parţială făcut miercuri dimineaţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

    Măsura este o „evoluţie proastă şi greşită”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, în faţa jurnaliştilor la Berlin.

    Preşedintele Vladimir Putin a anunţat, miercuri, într-un discurs, mobilizarea parţială în contextul conflictului din Ucraina şi a ameninţat Occidentul cu armele nucleare deţinute de Rusia, mai performante decât ale Vestului.