BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    ANAF a publicat pe site-ul propriu o broşură despre Declaraţia unică – Formular 212 privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 

    Potrivit broşurii ANAF, declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

    Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    Declaraţia se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

    – prin intermediul serviciului “Spaţiul privat virtual”, disponibil pe portalul www.anaf.ro;

    – prin intermediul serviciului “Depunere declaraţii”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat;

    De asemenea, declaraţia se poate depune în format letric, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire.

    Broşura publicată de ANAF poate fi consultată AICI

     

  • Reţeaua de mobilitate Autonom Services, fondată de fraţii Marius şi Dan Ştefan, a raportat pentru 2023 venituri din exploatare de 728 milioane lei, în creştere cu 12%, şi un profit net de 31,9 milioane lei, cu 45% mai mic decât cel din 2022

    Reţeaua de mobilitate Autonom Services, fondată de fraţii Marius şi Dan Ştefan, a raportat pentru 2023 venituri din exploatare de 728 milioane lei, în creştere cu 12%, şi un profit net de 31,9 milioane lei, cu 45% mai mic decât cel din 2022, potrivit raportului financiar publicat vineri la BVB.

    Din totalul veniturilor, cea mai mare parte, 257 milioane lei, au provenit din serviciile de leasing operational, iar 160 milioane lei din vânzarea autovehiculelor din flota auto si a echipamentelor pentru inchiriere. Alte 120 milioane lei au privenit din închirierea autovehiculelor.

    Totalul cheltuielilor din exploatare s-au ridicat la 628 milioane lei, cu 13% peste nivelul din anul anterior.

    Compania a avut un profit operational de 100 milioane lei, în creştere cu 4,7%.

    Activele totale ale Autonom s-au majorat anul trecut la 1,59 miliarde lei, de la 1,39 miliarde lei cu un an înainte.

    În toamna anului trecut, grupul a lansat pe piaţa din Capitală un nou serviciu de ride hailing, denumit Blue, în urma unei investiţii totale de 5 milioane de euro. În prima fază, aplicaţia va pune la dispoziţie o flotă de 100 autovehicule electrice Tesla Model 3 şi Model Y.

    Autonom activează pe piaţa de leasing operaţional şi rent-a-car şi are obligaţiuni listate la BVB sub simbolurile AUT26E şi AUT24E
     

     

  • Nicoleta Cârciumaru, şefa ANAF: În 2023 am avut o creştere a veniturilor de 12% în formă brută şi de 9,5% în formă netă

    Creşterea veniturilor la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost de 12% brut în 2023, a spus Nicoleta Cârciumaru, preşedintele ANAF, la conferinţa anuală pe taxe a PwC România.

    „În 2023 am avut o creştere a veniturilor de 12% în formă brută şi de 9,5% indice nominal în formă netă”, a spus ea.

    La ANAF se află în implementare PNRR, componenta C8, care înseamnă reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii: „Un palier al reformelor ANAF este cel al introducerii unui tratament fiscal adaptat în funcţie de riscul fiscal al fiecărui contribuabil. Se presupune un sistem integrat de management al riscurilor fiscale de către toate funcţiile administraţiei prin implementare”, a mai spus Cârciumaru.

    „Una dintre cele mai importante investiţii din PNRR este realizarea unei platforme complexe de tip Big Data. Investiţia va promova integrarea şi operaţionalizarea analiticilor de volume mari de date.”

  • Guvernul Ucrainei vrea să lanseze o schemă de subvenţii prin care să dea un impuls economiei de război

    Guvernul ucrainean va lansa o schemă de subvenţii „Made in Ukraine“ de 1,2 miliarde de dolari în acest an pentru a încuraja producţia locală de bunuri în încercarea de a atrage venituri fiscale şi a face economia locală mai puţin dependentă de susţinerea venită din exterior, relatează Financial Times.

  • Început de an cu stângul pentru bugetul de stat: veniturile au crescut cu 20% în ianuarie, dar cheltuielile cu 27%. Deficitul bugetar, dublu

    Veniturile bugetului de stat au fost de 47 mld. lei în prima lună din 2024, o creştere cu 20% faţă de ianuarie 2023. Cheltuielile, însă, au crescut cu 27% şi au ajuns la 55 mld. lei. Astfel, deficitul bugetar a fost de 8 mld. de lei, dublu faţă de ianuarie 2023.

    „Dinamica veniturilor a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, accize şi fonduri europene”, scriu reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

    Impozitul pe profit colectat la buget a fost de 400 mil. lei, plus 54%, iar colectările de TVA au fost în valoare de 12 mld. lei, adică un plus de 23%. Din accize guvernul a colectat 4,3 mld. lei, un plus de aproape 50%.

    Cheltuielile, pe de altă parte, au crescut cu 27%. Cel mai mult au crescut cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul de stat, care au fost de 5,3 mld. lei, adică de opt ori mai mari decât în ianuarie 2023. În aceeaşi vreme însă, şi cheltuielile de personal au crescut cu 21%, până la aproape 12 mld. lei, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 20 mld. lei şi au fost de peste 7 mld. lei.

     

     

  • Grupul elen OTE: În România, excluzând veniturile din servicii IT&C, segment de business din care ieşim gradual, veniturile Telekom Mobile sunt în uşoară scădere – ceea ce reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de trimestrele anterioare. Premieră: mai mulţi abonaţi decât utilizatori cu cartele

    Telekom România Mobile, operatorul numărul patru de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a raportat venituri totale de 77,5 mil. euro în trim. 4 2023, în creştere cu 6,2% faţă de anul anterior, pe fondul înregistrării în contabilitate a unor încasări din segmentul de servicii IT&C, business din care compania va ieşi gradual, conform rezultatelor financiare publicate de grupul elen OTE, proprietarul operatorului. Fără veniturile din IT&C compania ar fi raportat venituri în scădere uşoară, notează OTE, subliniind că o scădere uşoră reprezintă de fapt o veste bună faţă de performanţa din trimestrele anterioare.

    „Veniturile totale ale Telekom Romania Mobile (TKRM) s-au ridicat la 77,5 milioane de euro în trimestrul 4, în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent, reflectând în principal creşterea bruscă a categoriei alte venituri, datorată recunoaşterii veniturilor din proiecte IT&C în trimestrul respectiv; aceste venituri vor scădea în trimestrele următoare, deoarece compania se retrage treptat din această activitate.

    Excluzând impactul veniturilor din proiecte ITC&, veniturile ar fi fost în uşoară scădere, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de tendinţele recente”, conform OTE.
    De altfel, veniturile din servicii mobile ale Telekom Romania Mobile au scăzut cu 12% în trim. 4 din 2023, la 43 mil. euro, pe fondul scăderii bazei de clienţi cu 9%, la 3,8 mil. clienţi. Baza de clienţi cu abonament a urcat la 3%, la 1,9 milioane, dar pe segmentul de cartele compania a raportat o scădere de 19%, la 1,8 mil. utilizatori.

    „Operaţiunile din România continuă să fie afectate de reducerile tarifelor de terminare a apelurilor mobile, iar o reducere suplimentară de 50% a fost instituită de la începutul anului 2024. 
    TKRM a obţinut încă un an de creştere a bazei sale de abonaţi la telefonie mobilă, ajungând la 1,9 milioane de abonaţi, ceea ce reprezintă o creştere de 3,3% de la an la an. Adaosurile nete de abonaţi din trimestru s-au situat la 33.000, stabilind cadrul pentru îmbunătăţirea veniturilor viitoare. Performanţa segmentului preplătit a fost afectată de anumite campanii implementate în 2022. 

    Profitul operaţional ajustat (EBITDA) s-a situat la 4,1 mil. euro zero în trim. 4 22, influenţat de anumite ajustări. La nivelul întregului an, TKRM a înregistrat un EBITDA ajustat de 17,0 mil. euro, faţă de 38,0 mil. euro în 2022, în principal din cauza costurilor mai mari cu energia, a renunţării la operatorul virtual de telefonie mobilă şi a impactului anumitor activităţi de fidelizare a clienţilor.”

     

     

  • Orange România a avut venituri de 407 mil. euro în trim. 4 din 2023, mai mari cu 1,5%

    ♦ Julien Ducarroz, CEO al Orange România: „2023 a fost un an plin de noi provocări la nivel local, într-un context economic complex“ ♦ Veniturile din servicii de IT şi integrare au crescut cu 23%.

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a înregistrat în trim. 4 din 2023 venituri de 407 mil. euro, mai mari cu 1,5% faţă de anul anterior, iar la nivelul întregului an a raportat un business de 1,6 mld. euro, mai mic cu 1,2% faţă de 2022, conform datelor publicate de grupul francez de telecomunicaţii.

    La 31 decembrie 2023, grupul Orange România oferea servicii mobile către 9,5 milioane de clienţi, internet fix în bandă largă către 1,1 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,1 milioane de clienţi.

    „2023 a fost un an plin de noi provocări la nivel local, într-un context economic complex şi încercat de presiuni concurenţiale. Ne-am concentrat acţiunile în jurul consolidării performanţei companiei, cu accent pe menţinerea calităţii reţelei şi pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor noştri, marcând etape importante în acest sens. Azi, românii au acces la cel mai rapid internet mobil, 5G, cu viteze de până la 1,5 Gpbs, prezent în 38 de oraşe, şi la oferte şi servicii accesibile de comunicaţii. Am încheiat anul cu anunţul semnării acordului între Orange şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, ce a anunţat intenţia de a crea un singur operator de telecomunicaţii complet convergent.

    În continuare, ne vom concentra pe performanţa reţelei, pe interacţiunile cu clienţii şi pe prezenţa în zona de digital, unde ne dorim să furnizăm servicii cât mai atractive. Vom duce mai departe, totodată, implicarea în proiecte sociale şi acţiuni care reflectă grija noastră pentru mediu. Prin toate aceste demersuri ne menţinem ambiţia de a rămâne în fruntea industriei şi de a aduce schimbări benefice pe termen lung în toate comunităţile în care suntem prezenţi“, a comentat rezultatele Julien Ducarroz, CEO al Orange România.

    La nivelul Europei Centrale, regiune în care Orange include operaţiunile din România, veniturile au fost de 2,292 mld. euro în 2023, mai mari cu 0,5% faţă de anul precedent, cu un profit operaţional de 640 mil. euro, mai mare cu 1,4% faţă de anul anterior. Investiţiile grupului în regiune au fost în 2023 de 429 mil. euro, în scădere cu 1%. Orange nu oferă aceste date şi pentru fiecare ţară în parte.

    O evoluţie pozitivă a fost obţinută de divizia de business, conform datelor companiei. “În Orange Business, veniturile din IT&C în ultimele 12 luni au crescut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Motoare de creştere au fost serviciile de securitate cibernetică, care suscită în continuare interes pentru companii, soluţiile de smart city şi proiectele de digitalizare a administraţiei publice şi a învăţământului. Al patrulea trimestru al anului trecut a avut în prim-plan importanţa securizării mediilor online, lansându-se Web Application Firewall (WAF), un nou serviciu de securitate cibernetică pentru protecţia aplicaţiilor expuse la internet, dar şi un nou raport Business Internet Security 2023. Acesta oferă o imagine detaliată asupra pro­vocărilor din domeniul securităţii ciber­netice în contextul revoluţiilor tehnologice precum generative AI, subliniind creşterea de 18% în 2023 a numărului atacurilor cibernetice faţă de anul anterior“.

    Compania a menţionat şi cum au evoluat planurile de extindere a reţelei. “Eforturile de extindere a reţelei au continuat anul trecut, când peste 500 de noi localităţi din mediul urban şi rural au primit acces la conectivitate 4G şi 4GĂ. Reţeaua 4G acoperă 98,77% din populaţie, în timp ce reţeaua 4G+ acoperă 82,58% din populaţie. 13 noi oraşe au beneficiat în 2023 de reţeaua 5G/5GĂ, ajungând la un total de 38 de oraşe cu cele mai rapide viteze mobile, de până la 1,5 Gbps. Calitatea reţelei Orange a fost din nou confirmată, la final de 2023, de auditorul independent LCC International. Măsurătorile efectuate în 40 de oraşe şi pe drumurile de legătură dintre acestea au arătat că Orange România rămâne cea mai bună reţea mobilă în ceea ce priveşte performanţa serviciilor de voce şi date“.

  • BRD, a treia bancă din piaţă, a obţinut în 2023 un profit de 1,6 mld. lei, plus 27% an/an, la venituri de 3,7 mld. lei, mai mari cu 13%. La nivelul grupului, profitul s-a majorat cu 24% an/an şi veniturile cu 10%

    BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a obţinut în 2023 un profit net de 1,63 mld. lei, în creştere cu 27% faţă de rezultatul din 2022, la venituri de 3,7 mld. lei, mai mari cu 13%.

    La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,65 mld. lei, cu 24% mai mare faţă de 2022, în timp ce veniturile nete bancare au ajuns la 3,83 mld. lei, în creştere cu 10% an/an, în contextul creşterii volumelor şi a ratelor dobânzilor.

    Veniturile nete din dobanzi au marcat o dinamica solida de 15% la nivel anual, până la 2,72 mld. lei, temperata de cheltuieli mai mari, asociate in principal depozitelor la termen in crestere.

    În paralel, veniturile nete din comisioane au ramas destul de stabile fata de nivelul din 2022, la valoarea de 750 mil. lei, pe fondul unor efecte de contrabalansare: venituri mai mici din activitatea cu carduri, avand in vedere cresterea penetrarii pachetelor de cont curent, in linie cu tendinta pietei, contractia comisioanelor pentru tranzactiile cu numerar, in principal pe un efect de baza, dar venituri in crestere din activitatile de creditare, asigurari si piete de capital.

    Creşterea cheltuielilor operaţionale a fost limitata la plus 8,6% in 2023 fata de 2022.

    Creditele nete ale Grupului BRD, inclusiv creantele din leasing, au inregistrat o crestere de doua cifre, plus 12,8% fata de finalul anului 2022, prin contributia puternica a segmentelor retail si corporate.

    Pe partea de retail, soldul creditelor nete este in crestere cu 6,7% an/an la finalul anului 2023, BRD a inregistrat un nivel record de 7,7 miliarde lei de credite noi acordate persoanelor fizice in 2023 si, de asemenea, cel mai bun an pentru creditele noi de consum, cu o crestere impresionanta de 20% an/an.

    Acordand 1 din 7 credite pentru persoane fizice in sold pe piata, BRD si-a consolidat pozitia pe acest segment. Creditele nete acordate clientilor companii mici au contribuit de asemenea la crestere, atingand o dinamica impresionanta de plus 46,4% an/an la sfarsitul anului 2023.

    “Intr-un context care a ramas destul de dificil, BRD a obtinut o performanta remarcabila, atat in ceea ce priveste activitatea comerciala, cat si rezultatele financiare. Portofoliul nostru de credite a crescut cu aproape 13% fata de sfarsitul anului 2022. Am atins un volum record de 7,7 mld. lei de credite noi acordate persoanelor fizice, 1 din 7 credite in sold la nivelul pietei la sfarsitul anului 2023 fiind acordat de BRD. In acelasi timp, am sprijinit activ companiile in demersurile lor, oferindu-le finantarea necesara pentru a se dezvolta, crea locuri de munca sau inova, contribuind la performanta economica generala”, spune Maria Rousseva, CEO-ul BRD Groupe Societe Generale.

    Finantarea companiilor a continuat sa inregistreze performante remarcabile (soldul creditelor nete in crestere cu 23% an/an la sfarsitul anului 2023), alimentata de contributia robusta a segmentului IMM-urilor (plus 18,4% an/an la sfarsitul anului 2023) si de realizarile exceptionale la nivelul creditelor acordate companiilor mari (plus 25,8% an/an la sfarsitul anului 2023).

    In plus, activitatea de leasing a pastrat un ritm de crestere substantial (plus 20,2% an/an la sfarsitul anului 2023). BRD a participat activ la programul IMM Invest Plus, cu 2,6 mld. lei credite aprobate in 2023, plus 27% fata de 2022.

    BRD joaca un rol important in finantarea tranzitiei verzi prin integrarea principiilor ESG in operatiunile sale de creditare si prin definirea unor obiective strategice clare in aceasta directie. Astfel, oficialii BRD estimeaza ca obiectivul de 1 miliard de euro finantari sustenabile pana la sfarsitul anului 2025, definit in planul Horizons 2025, va fi atins in avans. In 2023, valoarea noilor tranzactii de finantare sustenabila care au sustinut, printre altele, un important proiect fotovoltaic sau au cofinantat proiecte de eficienta energetica, s-a ridicat la 2,3 mld. lei, ceea ce duce finantarea sustenabila cumulata la aproximativ 800 mil. euro la sfarsitul anului 2023.

    “Am continuat sa progresam in directia obiectivului strategic de finantare sustenabila de 1 miliard de euro pana la sfarsitul anului 2025, adaugand in 2023 volume de 2,3 miliarde lei. Cu o suma cumulata de 800 milioane EUR finantari sustenabile, ne asteptam sa atingem in avans acest obiectiv”, adaugă Maria Rousseva.

    Baza de depozite a avut o expansiune constanta, plus 10,1% an/an la sfarsitul anului 2023. Cea mai stabila si ampla sursa de finantare, depozitele retail, sunt in continua crestere, marcand o performanta puternica de plus 9,9% in dinamica anuala la sfarsitul anului 2023. Depozitele clientilor persoane juridice au avut o evolutie similara, fiind in crestere cu 10,6% an/an, in principal datorita intrarilor nete mai mari din partea clientilor IMM, plus 15,1% an/an la sfarsitul anului 2023.

    Pe parcursul anului 2023, calitatea activelor băncii a continuat sa se imbunatateasca, rata NPL scazand sub 2% (1,9% la sfarsitul anului 2023 fata de 2,6% la sfarsitul anului 2022), in timp ce rata de acoperire a NPL a ramas confortabila (75,9% la sfarsitul anului 2023 fata de 76,5% la sfarsitul anului 2023, la nivelul Bancii). Costul riscului a inregistrat o eliberare neta de 57,4 milioane lei pe parcursul anului 2023, comparativ cu o cheltuila neta de 95,1 milioane lei in 2022, avand in vedere recuperarile continue ale expunerilor neperformante si formarea limitata de credite neperformante.

    “Imbunatatirea experientei digitale a clientilor ramane o prioritate pe agenda noastra. Oferta digitala a BRD a fost extinsa cu produse de investitii accesibile 100% online. Avem acum peste 1,4 milioane de utilizatori ai aplicatiei mobile YouBRD, in crestere cu 33% fata de 2022”, mai spune Maria Rousseva.

    La 31 decembrie 2023, activele totale ale băncii se cifrează la 81,3 mld. lei, plus 13% an/an, iar la nivelul întregului grup activele au atins valoarea de 83,4 mld. lei, în creştere de la 73,8 mld. lei la 31 decembrie 2022.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Probleme uriaşe pentru una dintre cele mai mari comapanii de curierat din lume. Gigantul ar putea fi nevoit să concedieze peste 12.000 de oameni

    UPS dezmăgeşte aşteptările analiştilor de pe Wall Street raportând scăderi în volumele de livrări, atât internaţional cât şi pe piaţa din SUA, în trimestrul al patrulea al anului 2023.

    Totodată, compania a anunţat că va concedia 12.000 de oameni ca un plan de a-şi gestiona mai bine resursele în 2024. Concedierile vor avea un impact de aproximativ 1 miliard de dolari în reducerea costurilor, a explicat CEO-ul Carol Tomé.

    „2023 a fost un an dezamăgitor. Am înregistrat scăderi de volume, venituri şi profit în toate cele trei segmente ale afacerii”, a mai adăugat acesta.

    Astfel, UPS a înregistrat venituri de 24,92 miliarde de dolari faţă de 25,43 miliarde aşteptate în trimestrul al treilea al anului 2023. Veniturile UPS au scăzut cu 7.8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, compania înregistrând atunci 27 de miliarde de dolari.

    Profitul a scăzut semnificativ de la 3,46 de miliarde de dolari la 1,61 miliarde în T3 2023.

    În acest timp, volumele de livrări au scăzut cu 7,4% în piaţa din SUA şi cu 8,3% în internaţional.

  • Iulian Anghel, ZF: Sunt de acum cinci ani la rând de când deficitul bugetar sare de 5% din PIB. Clasa politică din România crede că deficitele de 5-6%% din PIB sunt normale, în loc să le simtă ca pe o oroare, spun economiştii. Pentru că deficitele enorme se adaugă la datoria publică ce trebuie plătită

    ♦ Deficitul bugetar a fost în 2023 de 5,7% din PIB, un deficit enorm pe care România nu-l mai poate suporta.

    Cu câteva sute de ani în urmă, în frumoasa şi calda Grecie, navele Imperiului Britanic au intrat Mediterana, s-au apropiat de portul Pireu şi au pus tunurile pe el: ne daţi banii sau aleluia. Grecii împrumutaseră de la englezi sume mari de bani, dar, risipitori, i-au cheltuit şi au intrat în faliment. Şi, cum grecii nu aveau bani, englezii le-au luat frescele din templele din Atena pe care grecii le admiră azi la British Museum. Acum plâng după ele, dar istoria nu mai poate fi întoarsă.

    Sunt patru, de acum cinci, ani în care deficitul bugetar al României sare de 5% din PIB. Este o îndatorare care va costa cumplit pentru viitor.

    Politicienii cred că deficitele de 6% din PIB sunt normale, dar nu sunt. Ele sunt enorme de fapt, pentru că se adaugă la datoria publică, spune economistul Ionuţ Dumitru. Potrivit datelor publicate de INS, România, veniturile au crescut în 2023 cu 13,3%, iar cheltuielile cu 13%. Avem, prin urmare, venituri mai mari în 2013 decât cheltuielile – e drept, aproape de nebăgat în seamă. Am avut, prin urmare, un deficit aproape identic cu cel din 2022 (5,76% din PIB în 2022 faţă de 5,68% în 2023). Dar deficitul se adaugă, an de an, la datoria publică, ce a depăşit 50% din PIB.

    Problema este a bugetului din 2023. Guvernul şi-a propus cheltuieli mai mici şi venituri mai mari. Şi nu i-a ieşit.

    Guvernul nu a reuşit să ţină creşterea cheltuielilor la 10% cum şi-a propus la început de an 2023 şi ele au crescut cu 13%, an/an. Şi nici nu a reuşit să ducă creşterea veniturilor la un 15% cum îşi propusese şi care s-au rezumat la 13,3%. Prin urmare, ţinta de deficit de 4,4% din PIB stabilită în legea bugetului pentru 2023 nu a putut fi atinsă. Rotunjind, deficitul a fost de 5,7% anul trecut, adică 90 de miliarde de lei (18 mld. euro).

    Iar lucrurile ar fi fost mult mai rele în absenţa fondurilor Uniunii Europene, spune economistul Adrian Codirlaşu.

    Fără fondurile UE şi doar judecând în baza veniturilor fiscale ale României, deficitul bugetar ar fi fost la 8,8% din PIB anul trecut.

    Dar sunt şi optimişti. Nu este un capăt de ţară, chiar dacă deficitul este mai mult decât decât cel propus, spune economistul Laurian Lungu. Au fost crize peste crize, în ultimii ani şi, iată, economiile merg.

    „Că o fi o creştere de 0,6% în zona euro, cum se anticipează, că va fi un pic mai puţin, ei bine, economiile cresc şi este important. Deficitul? România este în continuare capabilă să-l controleze”, spune Laurian Lungu.

    Deficitul bugetar ar urma să fie în acest an de 5% din PIB, cum este el proiectat în legea bugetului. Dar, într-o lege identică, a fost proiectat la 4,4% din PIB, anul trecut. Aşa că sunt multe necunoscute. Nu ştim evoluţiile legate de noile măsuri fiscale intrate în vigoare la început de an, aşa că nici impactul lor asupra bugetului.

    „Nu este de râs, dar nici de plâns. Situaţia din 2023 este identică aproape cu cea din 2022. Este important că economia zonei euro nu scade. Nu creşte exponenţial, dar nu scade. Dacă creşte cu 0,6%, cum arată prognozele, e o creştere. Nu creşte mult, dar nu scade. La fel în cazul României. Economia creşte. Cresc veniturile, cresc şi cheltuielile. Nu este nicio temere aici. Economiile îşi revin, asta arată toate datele”, spune Laurian Lungu.