Tag: venit

  • Cum sunt exploataţi copiii pentru a obţine metalul căutat de toate marile corporaţii pentru ca noi să avem tehnologia pe care o dorim

    Marii producători de maşini şi tehnologie se află aşadar într-o goană după cobalt, fără de care nu pot alimenta vehiculele electrice şi telefoanele. Ei se confruntă însă cu o mare problemă: majoritatea cobaltului folosit la bateriile litiu-ion provine dintr-o ţară în care copiii lucrează în mine.

    O investigaţie a celor de la CNN a scos la iveală faptul că un număr semnificativ de copii sunt obligaţi să muncească în minele de cobalt din Republica Democrată Congo. Ţara produce aproape două treimi din cantitatea globală de cobalt, deţinând cea mai mare rezervă mondială de minereu.

    Amnesty International a evidenţiat problema exploatării minorilor în 2016, în vreme ce Glencore, unul dintre cei mai mari producători de cobalt, a atras atenţia în luna mai că mai multe mine de dimensiuni reduse folosesc exclusiv copii.

    „Congo produce mai mult de jumătatea din cantitatea de cobalt din lume”, spune Maria Canadas, şeful Amnesty International. „Iar 20% din exporturile de cobalt din Congo provin din mine din sudul ţării, unde muncitorii scot cobaltul cu mâinile, fără nicio unealtă sau protecţie”, adaugă ea. Mai mult, potrivit unui raport al Amnesty, mulţi dintre muncitorii din aceşte mine sunt copii care lucrează de la răsărit la apus, şapte zile din şapte. „Aproximativ 40.000 de copii lucrează în astfel de mine, potrivit UNICEF”, spune Canadas.

    Problema pare să fie din ce în ce mai serioasă: cererea tot mai mare a dus la creşterea cu 400% a preţului cobaltului în ultimii doi ani, iar asta s-a tradus într-un plus cu 18% al producţiei din aşa-numitele „mine artizanale” din Republica Democrată Congo. Reprezentanţii Glencore au declarat, în mai multe rânduri, că nu cumpără materie primă de la minele de dimensiuni reduse, operate în comunităţile locale. Cei de la CNN au aflat însă că e destul de uşor pentru companii să evite negocierile directe cu micii producători, pentru că dealerii din Congo au fost filmaţi cumpărând cobalt fără a verifica locul de provenienţă sau sistemul de lucru din mine. Minereul e apoi trimis la procesare, loc unde e amestecat cu materie primă din alte mine, pierzându-şi astfel caracteristicile iniţiale.

    O maşină medie cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan. Dacă producătorii de automobile ar insista, companiile miniere ar putea oferi materii prime produse în condiţii mai bune. Experţii estimează că o astfel de abordare ar creşte preţul unei maşini noi cu cel mult 200 de euro. Însă diferenţa de costuri este încă prea mare pentru unii producători de autovehicule din Germania, care acum realizează mai mult profit ca oricând.

    Producători auto precum BMW, Volkswagen sau Daimler au recunoscut că verificarea sursei e un proces extrem de complicat.

    Reprezentanţii BMW au declarat pentru CNN că fac toate eforturile pentru „a asigura cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte condiţiile de muncă”. Aceştia au mai spus că iau în calcul posibilitatea de a cumpăra cobalt direct de la mineri, evitând astfel minele care exploatează minori.

    Apple este o altă companie care poartă discuţii cu mineri ce se supun normelor guvernamentale, după ce a renunţat anul trecut la toate contractele cu minele artizanale.

    Volkswagen, care plănuieşte să lanseze mai multe modele electrice, a introdus noi reguli pentru distribuitori, încercând să se asigure că niciun copil nu este exploatat pe lanţul de distribuţie. „Simplu spus, dacă un furnizor sau un subcontractor nu acceptă aceste reguli şi nu ia măsurile necesare, vom fi obligaţi să renunţăm la colaborarea cu acela”, au declarat reprezentanţi ai companiei în decembrie 2017.

    Un caz interesant este cel al Tesla, care foloseşte câteva kilograme de cobalt pentru fiecare maşină electrică produsă. Compania a transmis celor de la CNN că achiziţionează majoritatea cobaltului necesar din afara Republicii Democrate Congo şi că se asigură că materialele folosite vin de la surse responsabile. Deşi compania a spus că realizează audituri la faţa locului pentru a verifica operaţiunile desfăşurate de furnizori, un act depus la instituţia americană responsabilă de supravegherea financiară (SEC  US Securities and Exchange Commission) a relevat faptul că lanţul de distribuţie nu e chiar atât de bine pus la punct precum l-au prezentat oficialii companiei. „Mulţi dintre furnizorii noştri cumpără materia primă de la distribuitori sau dealeri, nu de la cei care operează minele. Prin urmare, determinarea corectă a originii materialelor e dificilă”, nota actul respectiv.

    GM, un alt producător auto important, a transmis că are „toleranţă zero pentru exploatarea minorilor în cadrul lanţului de distribuţie”, finanţând cursuri pentru furnizorii aflaţi în zone de mare risc.

    Filiera chineză

    Potrivit companiei de consultanţă Darton Commodities, cel puţin jumătate din cantitatea globală de cobalt trece, la un anumit moment dat, prin China. Cei de la Renault au declarat, pentru CNN, că lanţul de distribuţie pentru baterii include şi grupul chinez Huayou, specializat în minerit, care deţine compania Congo Dongfang International Mining. Aceasta din urmă a fost acuzată de Amnesty International în 2016 că achiziţionează cobalt produs în zone din Republica Democrată Congo unde exploatarea minorilor e o practică uzuală.

    La solicitarea celor de la CNN, Huayou a anunţat că suspendă procesul de cumpărare a cobaltului de la minele de mici dimensiuni: „Huayou este singura companie chinezească de profil (procesarea cobaltului – n.red.) preocupată de problemele etice legate cobaltul din Republica Democrată Congo”. O sursă a celor de la CNN a declarat însă, sub protecţia anonimatului, că Huayou achiziţionează în continuare minereu prin intermediul unor subcontractori.

    În 2012, SEC a introdus o serie de norme ce obligă companiile să ofere detalii despre lanţul de distribuţie, mai ales în ceea ce priveşte materia primă provenită din zone cu o proastă reputaţie. Aceste reguli nu erau însă gândite pentru protecţia minorilor, ci pentru a exista o certitudine că sumele plătite de companiile americane nu ajung să finanţeze grupări militare sau teroriste. Surprinzător, pe lista materiilor prime pentru care se cer explicaţii nu apare şi cobaltul. Uniunea Europeană a anunţat măsuri similare ce vor intra în vigoare în 2021, dar nici de această dată cobaltul nu a fost inclus.

    Investiţii majore în mine sunt necesare pentru a evita creşteri puternice de preţuri care ar determina stagnarea reducerilor de costuri pentru baterii, indică analiştii de la Bloomberg New Energy Finance într-un raport. Deficitul de cobalt ar putea apărea mai devreme decât se estimase anterior, iar acesta ar putea ameninţa vânzările de autovehicule electrice în următorii cinci până la şapte ani, potrivit raportului.
    O soluţie ar putea veni din Australia, care deţine a doua cea mai mare rezervă de cobalt din lume  1,1 milioane de tone sau 15% din cantitatea globală disponibilă. „Suntem în discuţii cu zece producători de baterii”, a declarat pentru Reuters directorul agenţiei australiene care gestionează resursele subterane, Benjamin Bell. „Companii din Germania, Japonia, China sau Coreea de Sud sunt în contact cu noi pentru că au înţeles că materia primă din Republica Democrată Congo nu va mai fi considerată acceptabilă peste o anumită perioadă de timp.” El admite însă că exploatarea este mult mai scumpă în Australia.

    Cu toate acestea, mai multe companii au început deja afaceri: Aeon, un concern din Queensland, a demarat la finalul lui 2017 un proiect în valoare de 23 de milioane de dolari. Un alt exemplu este Clean TeQ, care a început ca o companie specializată în tratarea apei, dar după achiziţionarea unei exploatări miniere a ajuns la o capitalizare de piaţă de aproape 650 de milioane de dolari.

    O reacţie interesantă a venit din partea Suediei, care – deşi nu deţine resurse semnificative – a anunţat recent că îşi va intensifica eforturile de a descoperi minerale preţioase cum sunt cobaltul şi litiul, componente de bază în producţia de baterii. Guvernul ţării va investi 10 milioane de coroane (1,26 milioane de dolari) în următorii doi ani pentru a descoperi existenţa acestor minerale, considerate importante pentru creşterea viitoare a economiei ţării. Mai mult, agenţia guvernamentală Geological Survey of Sweden (GSS) crede că există potenţial pentru extinderea producţiei de minerale mai neobişnuite, ca tungstenul, şi pământuri rare.

    Richard Muyej, guvernator al provinciei Lualaba din sudul Republicii Democrate Congo, le-a explicat celor de la CNN că deşi problemele persistă în anumite mine, situaţia generală s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „Drumul nu e întotdeauna uşor, pentru că trebuie să schimbăm obiceiuri şi mentalităţi, iar oamenii din Congo se află într-o situaţie financiară vulnerabilă”, a spus Muyej. El şi-a exprimat de asemenea frustrarea faţă de contrastul dintre sărăcia congolezilor şi bogăţia companiilor care vin să cumpere cobalt. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a asigura transparenţa exploatării şi a producţiei”, a subliniat guvernatorul. „Dacă aceste multinaţionale au intenţii bune, atunci să vină să discute cu noi.”

  • #roMânia Stigmatizarea României de peste hotare. “Nu am venit aici să vă JEFUIESC ţara”/ Lecţia de umanitate a unui ROMÂN în timpul atentatelor

    “Am venit să muncesc şi apoi să mă duc acasă”

    Românii care au plecat la muncă peste hotare au avut de înfruntat stereotipuri şi chiar ostilitatea făţişă a localnicilor. Nimic însă nu a descurajat emigraţia spre ţări mai dezvoltate. Potrivit unui studiu Eurostat din mai 2018, peste 19% din românii în categoria persoanelor apte de muncă – adică între 20 şi 64 de ani – locuiau în anul 2017 în alte ţări din Uniunea Europeană. Comparativ cu anul 2007, proporţia cetăţenilor români ce locuiesc în alte state UE a crescut cu 12,3 procente.

    Imediat după aderarea la Uniunea Europeană, mai multe state membre au impus restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, tocmai de teama impactului unui eventual aflux de cetăţeni. Restricţiile au fost ridicate abia şapte ani mai târziu.

    La 1 ianuarie 2014, Marea Britanie, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Spania şi Olanda au eliminat restricţiile pentru muncitorii din România şi Bulgaria.

    Înainte de această dată, o parte din presa britanică, formaţiunea eurosceptică UKIP şi aripa dreapta a conservatorilor britanici au purtat o campanie intensă împotriva românilor şi bulgarilor, spunând că ”va fi un val de infracţiuni”. Sub presiunea lor şi a multor activişti, premierul britanic de atunci, David Cameron, a anunţat mai multe măsuri menite să descurajeze imigranţii din Europa care vor să vină în Marea Britanie doar ca să beneficieze de ajutoare sociale.

    Victor Spirescu, primul român care a ajuns pe 1 ianuarie 2014 în Marea Britanie a fost întâmpinat pe aeroportul din Luton de doi politicieni britanici şi numeroşi jurnalişti, în condiţiile în care era aşteptată o invazie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cel mai nou proiect dezbătut la ANAF

    Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, impozitul pe venit reţinut la sursă de către plătitorul de venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, se restituie de către plătitor, la cererea contribuabilului depusă în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea. Totuşi, în situaţia în care plătitorul de venit nu mai există sau se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa, restituirea impozitului reţinut în plus de către plătitorul de venit se face de către organul fiscal central.
     
    Procedura de restituire a impozitului pe venit reţinut la sursă de către plătitorul de venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
     
    Proiectul de ordin reglementează procedura de restituire a impozitului pe venit reţinut la sursă de către plătitorul de venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, în mai multe situaţii, de exemplu în cazul în care compania este sau nu în insolvenţă.
     
  • Planurile Lidl pentru 2018: 15 magazine, un depozit nou şi creşterea businessului în ritmul anului trecut

    La finalul lui 2017 compania avea peste 4.800 de salariaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
     
    „În prezent, reţeaua noastră de magazine numără un total de 227 de unităţi, deschise în toată ţara. Anul acesta, planul de extindere vizează deschiderea a peste 15 magazine, urmând ca în a doua parte a acestui an să deschidem cel puţin şapte unităţi. Ne dorim să creştem reţeaua de magazine Lidl, astfel că următorul pas este să ajungem la 300 de magazine de tip discount“, spun oficialii companiei.
     
    Compania şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 17%, la 6,51 mld. lei. Dacă îşi menţine ritmul de creştere, businessul Lidl ar putea sări de 7,5 mld. lei în 2018, potrivit estimărilor ZF. 
     
  • Mircea Badea a făcut o CRIZĂ DE RÂS după revocarea lui KOVESI. Am crezut că este o secvenţă din LAS FIERBINŢI. Nu există ceva mai tare”

    Cum a venit dânsa la microfon… şi cu ăia îmbrăcaţi ca la grătar, aşa… în spate, acolo. Şi ea, într-o retorică simplistă: ”corupţia poate fi înfrântă”, ”decât rău, mai bine bine”.

    ”Am asistat la o retorică de parcă ţinea un discurs electoral pentru primăria din Jilava. Felul în care a plecat, ca în Lacul Lebedelor, cu o aripă rănită – nu există ceva mai tare”, a spus Mircea Badea, la Antena 3.

    Pe de altă parte, într-o declaraţie oferită celor de la Psnews.ro, Badea a lansat o ipoteză EXPLOZIVĂ, potrivit căreia Kovesi ar urma să devina purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis. „Eu zic că, la cât de talentată e (şi e foarte talentată!), poate s-o pună purtător de cuvânt”, a spus ironic Badea.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Anunţ fulger de la ANAF. Toţi românii trebuie să ştie asta

    Declaraţia Unică se depune de către persoanele care au obligaţia declarării veniturilor realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2017, declarării impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza din România în anul 2018 şi de către persoanele care au obligaţia declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale şi, după caz, a declarării contribuţiilor sociale datorate pentru anul 2018.

    Pentru depunerea declaraţiei online, până la 16 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând obligaţiile fiscale anuale pentru anul 2018. „Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual plătit şi se aplică corespunzător şi pentru contribuţiile sociale datorate potrivit legii”, menţionează Ministerul Finanţelor, într-un comunicat.

    Declaraţia Unică se poate depune şi în format hârtie la registratura administraţiilor fiscale ale ANAF, sau prin poştă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • O corabie de groază

    Ultima sa creaţie, Leviathan – Ark of the Apocalypse, ce face parte dintr-o serie denumită Gothic Times şi inspirată de „comorile” pe care le-a achiziţionat la o licitaţie de obiecte care au aparţinut cândva unui ceasornicar, a necesitat 15 luni de muncă meticuloasă, la capătul cărora a fost finalizată o corabie fantomă de piraţi populată cu personaje fioroase. Ideea confecţionării unei corăbii în miniatură i-a venit după ce a văzut o machetă de astfel de vas atârnată de tavanul unui magazin, iar lucrarea sa a ajuns deja în mâinile unui client de-al său, colecţionar împătimit. 

  • O cercetătoare româncă a găsit cea mai bună metodă de a avea o discuţie în contradictoriu cu partenerul

    Conform studiului publicat recent, schimbarea modului în care abordezi discuţiile cu persoana apropiată poate face ca micile neînţelegeri să devină conversaţii productive, scrie Curiosity.
     
    Pentru studiu, echipa a recrutat 675 de studenţi, dintre care aproximativ două treimi erau femei. Toate persoanele participante erau într-o relaţie şi toate aveau o ceartă care tot se repeta. Au completat un chestionar online cu privire la relaţia lor şi la cearta recurentă, inclusiv detalii despre scopurile lor pentru acea dispută şi efectele pe care le avea.
     
    Cercetătoarea româncă Ioana Cionea, profesor asistent în comunicare la Universitatea Oklahoma şi conducătoarea studiului, susţine că elementul care determină crearea unei conversaţii productive este un concept pe care l-a numit „interdependenţa disputei” şi se referă la situaţia când ambii tratează discuţia în contradictoriu ca ceva pe care o pot rezolva împreună, fără ca o persoană să dea vina pe cealaltă. Desigur, pentru a ajunge la o rezolvare, ambele părţi trebuie să ajungă la un consens.
     
  • Românii care şi-au luat un credit Prima casă în ultimul an plătesc 44% din venit în contului ratei la bancă

    Clienţii băncilor care în ultimul an au accesat un credit ipo tecar Prima casă au în medie un grad de îndatorare de 44%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din venitul lor lunar merge pentru plata datoriei către bancă. Gradul de îndatorare în cazul împrumuturilor Prima casă este mai mare decât în cazul creditelor ipotecare standard, unde gradul de îndatorare mediu ajunge la 42% în cazul clienţilor care au contractat un astfel de credit în perioada martie 2017 – martie 2018, potrivit celui mai recent raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Pe de altă parte, gradul mediul de îndatorare a clienţilor care au contractat un credit în anii anteriori este mai redus cu 5 puncte procentuale.
     
    Programul Prima casă este pilonul principal al creditării ipotecare, creditele garantate de stat reprezentând jumătate din totalul expunerilor ipotecare şi aproximativ 60% din fluxul nou de finanţări aferent perioadei martie 2017 – martie 2018.
     
  • Românii care şi-au luat un credit Prima casă în ultimul an plătesc 44% din venit în contului ratei la bancă

    Clienţii băncilor care în ultimul an au accesat un credit ipo tecar Prima casă au în medie un grad de îndatorare de 44%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din venitul lor lunar merge pentru plata datoriei către bancă. Gradul de îndatorare în cazul împrumuturilor Prima casă este mai mare decât în cazul creditelor ipotecare standard, unde gradul de îndatorare mediu ajunge la 42% în cazul clienţilor care au contractat un astfel de credit în perioada martie 2017 – martie 2018, potrivit celui mai recent raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Pe de altă parte, gradul mediul de îndatorare a clienţilor care au contractat un credit în anii anteriori este mai redus cu 5 puncte procentuale.
     
    Programul Prima casă este pilonul principal al creditării ipotecare, creditele garantate de stat reprezentând jumătate din totalul expunerilor ipotecare şi aproximativ 60% din fluxul nou de finanţări aferent perioadei martie 2017 – martie 2018.