BusinessMagazin

Tag: valori

  • Site-ul Bursei de Valori Bucureşti a picat din cauza traficului record, alimentat de panica investitorilor

    Website-ul Bursei de Valori Bucureşti www.bvb.ro a devenit inaccesibil în jurul orei 14.50, motivul fiind traficul intens făcut de investitorii îngrijoraţi  de scăderile dramatice din deschiderea şedinţei de tranzacţionare de azi.

    Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a deschis şedinţa de tranzacţionare de azi cu un minus de 4%, intrând astfel în teritoriu negativ faţă de începutul anului.

    Scăderea are loc pe un rulaj mai ridicat în deschidere, de circa 2 milioane de euro, faţă de şedinţele precedente, semn că investitorii au accelerat vânzările.

    La ora 10.30, acţiunile Romgaz scad cu 3,7%, cele ale Fondului Proprietatea pierd în deschidere 3,8% din valoare. Acţiunile bancare rapirtează piederi mai mari decât titlurile companiilor de energie şi utilităţi : acţiunile Banca Trasilvania scad cu 4,3% iar cele ale BRD se depreciază cu 5,2% în deschiderea şedinţei de luni.

  • Programatori la păscut caprele

    Lucrul ciudat de care vorbesc este următorul: un copil din România are drumul în viaţă stabilit nu numai de părinţi, preferinţe, talente sau abilităţi, ci şi de liceul pe care îl urmează. Concret, studiile efectuate de o organizaţie nonguvernamentală care lucrează în fiecare an cu mii de adolescenţi arată că elevii din liceele tehnice sunt, cumva, marcaţi şi au un cu totul alt sistem de valori şi alte aşteptări de la viaţă, în comparaţie cu colegii lor din liceele umaniste.

    „Studiile noastre comparative vorbesc de două universuri paralele, cei tehnici şi cei umanişti. Dacă la 16 ani eşti într-un liceu teoretic sau un liceu tehnologic, în mare parte traiectoria vieţii este definită, nu prea mai ai cum să schimbi lucrurile. Totul începând de la modul cum îşi fac prieteni cei din liceul tehnologic şi cei din liceul teoretic. La teoretic găseai criterii de genul admiraţie, disciplină, performanţe, o tipologie de valori. La zona tehnologică criteriile erau altele – cei care îmi oferă respect, un pic de afectivitate. Cumva discutăm de o realitate cu carenţe destul de mari, din familie, lucruri de bază, respect, iar în partea cealaltă erau elemente aspiraţionale, de tip disciplină, muncă, performanţă, pasiune. Legat de joburi aspiraţionale, cei din liceele tehnologice spun că nici nu-şi pun problema absolvirii bacalaureatului, îşi pun problema de elemente de subzistenţă, de tipul «poate reuşesc să mă angajez» sau «poate reuşesc  să am un loc de muncă». Din păcate mi-ar fi greu să recomand părinţilor să îşi îndrume copilul spre un liceu tehnologic”, mi-a spus interlocutorul meu într-o discuţie pentru materialul de copertă al acestui număr al revistei.

    La doar câteva zile după întâlnirea cu Ştefan Pălărie, au venit rezultatele de la bacalaureat, iar liceele tehnice par a conduce în nefericitul top al celor care au căzut la examen; unele cu 100% nepromovabilitate. Din cei 63 de copii care au terminat cu 10 examenul de bacalaureat, doar trei sunt din licee tehnice. Specializarea Matematică – Informatică este campioana absolvenţilor cu 10, un alt fapt cât se poate de relevant. Însuşi numărul celor de nota 10, adică 63 de elevi din sutele de mii care au dat examenul, mi se pare a fi măcar îngrijorător. 

    Mă întreb dacă ministerul de resort a făcut vreodată o evaluare a ceea ce se întâmplă cu acele licee tehnice şi dacă a remarcat cineva aceste discrepanţe; n-aş vrea să incriminez la grămadă, dar dacă studiile indică o atare situaţie, şi şansele unor tineri de a reuşi în viaţă sunt reduse sau eliminate doar pentru că au mers la o anume şcoală, poate că ar fi lucruri de îndreptat. Există consultanţi în carieră care, sunt sigur, ar accepta bucuroşi să facă ceva muncă voluntară pentru a le reda copiilor încrederea de care au nevoie şi mentalitatea de învingători – iar astea nu sunt vorbe goale, ci lucruri de care elevii chiar au nevoie. Pentru că bănuiesc că ei sunt acolo victimele unui sistem care aplică şanse în funcţie de valori străine şcolii, de exemplu cea a conturilor bancare, şi sunt maculaţi de mediul în care trăiesc.

    Este minunat că avem programatori buni şi că aceştia devin o emblemă naţională, dar pentru fiecare programator bun avem zeci de elevi care dintr-un motiv sau altul, motive care nu le sunt imputabile, sunt excluşi din sistem şi societate. Trebuie să facem planuri concrete pentru eliminarea multiplelor segregări sociale. Egalitatea şanselor ar trebui să devină mai mult decât o vorbă, pentru că altfel cine ştie dacă nu cumva un potenţial Bill Gates paşte chiar acum caprele pe cine ştie ce maidan.

    „Tinerii spartani” ai lui Degas ilustrează, cred, bine, povestea.

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.
     

  • Gândul.info lansează campania-eveniment “Cu Gândul la România”

    Concret, Gândul.info îi provoacă pe cititori la un exerciţiu de gândire liberă, profundă şi, mai ales, aplicată despre viitorul României în următorii 10 ani. Cu gândul la cititori, campania îi invită pe aceştia să devină, la rândul lor, promotori ai valorilor cu care rezonează, într-un parteneriat deopotrivă motivaţional şi aspiraţional. În fiecare lună pe parcursul anului 2015, Gândul va celebra, împreună cu cititorii săi, câte o valoare naţională menită să regăsească şi să scoată la iveală acei români care au făcut din Puterea Gândului, faptă şi au reuşit să transforme forţa gândirii în acţiuni care să facă diferenţa astăzi, mâine şi peste 10 ani.

    Prima valoare celebrată în campania “Cu Gândul la România”, lansată aseară într-o ediţie specială “Gândul Live”, este CURAJUL. După ce ei înşişi au avut curajul să schimbe mentalităţi prin campanii precum “Why don’t you come over?”, “Daily Fail” sau “Voteşti / Vreau Preşedinte”, acum, jurnaliştii de la Gândul.info descoperă şi relatează poveştile unor oameni curajoşi care au luptat cu stereotipuri, legi nedrepte şi sisteme ineficiente, şi, în ciuda acestora, au reuşit sa schimbe ceva în România. Un demers pe care Gândul îşi propune să-l continue, de la vorbă la faptă, “Cu Gândul la România” şi în următorii zece ani.

    Campania, puternic interactivă, se desfăşoară în fiecare zi pe platforma cugandullaromania.gandul.info, pe care vom descoperi împreună epic stories, reportaje video, intervenţii live şi opinii ale contributorilor şi invitaţilor speciali.

  • Bădescu, Sameday Courier: Doar câteva zeci de companii antreprenoriale se vor lista în premieră pe AeRO

    Octavian Bădescu, fondator SAMEDAY Courier

    Dincolo de aceste două extreme, o analiză la rece a celor două luni de existenţă a platformei, făcută din perspectiva antreprenorului, relevă câteva trenduri interesante şi permite realizarea câtorva previziuni. În primul rând, nu trebuie să cădem în extrema entuziasmului, atunci când numărăm companiile deja listate pe AeRO. Majoritatea companiilor prezente provin de pe piaţa Rasdaq şi au decis să-şi continue existenţa bursieră pe platforma AeRO. Cred că procesul va continua într-o manieră similară.

    Mai precis, pe un orizont de termen mediu vor fi câteva sute de companii provenite de pe piaţa Rasdaq şi doar câteva zeci de companii antreprenoriale listate în premieră. Vom putea vorbi doar de o mică parte de start-up-uri în fază incipientă. Nu trebuie să cădem însă nici în extrema pesimismului. Este normal să se întâmple aşa, nu suntem în SUA. Antreprenoriatul în România nu are o tradiţie îndelungată, listarea la bursă ca opţiune strategică nu este îndeajuns de familiară mediului de afaceri românesc.

    Mai mult, continuă să existe temeri şi tot felul de reţineri legate de birocraţie sau de valorizarea afacerii. Fără dubii, este bine că acest proces a început. Responsabili-tatea primelor companii listate este foarte mare în privinţa evoluţiei pieţei de capital din România, cu precădere a plat-formei AeRO. Dacă primii listaţi vor avea succes din perspectiva fondatorilor şi a investitorilor, procesul va evolua rapid şi piaţa se va dezvolta. Pe de altă parte, în opinia mea, nu cred că este de dorit o accelerare forţată a demersului. Altfel spus, pentru ca piaţa să se dezvolte sănătos este mai util ca, în loc de câteva sute de companii mai puţin pregătite, să avem doar câteva zeci de entităţi de business solide, care pot crea poveşti de succes.

    Costurile fixe ale listării nu sunt în principiu mari, fiind de ordinul miilor de euro. Listarea presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii, cum ar fi transformarea în societate pe acţiuni, auditarea rezultatelor, o pregătire aferentă pe linie ad-ministrativă şi comunicaţională. În tot acest proces, consultantul autorizat poate ajuta destul de mult compania în par-cursul birocratic. Cred că dacă s-ar comunica mai bine şi mai direct pe relaţia BVB – ASF – Depozitarul Central – bro-ker, anumite eforturi ale companiei listate şi ale fondatorilor ei ar fi optimizate. Spre exemplu, sunt informaţii care ar putea ajunge şi direct de la unii la alţii.

    AeRO are o istorie de doar două luni. Probabil că se mai pot imagina îmbunătăţiri. La acest moment lucrurile par că se derulează la un nivel cel puţin acceptabil şi se îmbunătăţesc. Vorbind din perspectiva fondatorului Sameday, prima companie românească listată pe AeRO – şi totodată primul operator autohton de curierat prezent pe o bursă din ţara noastră –, este dificil de evaluat atât de devreme ce câştigi şi ce pierzi în urma listării, însă cred că beneficiile depăşesc riscurile şi nu doar pentru companiile listate, ci chiar şi pentru competitorii teoretici ai acestora, întrucât o valorizare bună pe bursă a unei firme poate influenţa valorizarea întregului sector de activitate. Cert este că scopurile demersului nostru au fost atinse: avem o valoare a companiei dată de piaţă, ne-au creditat cu încredere în jur de 80 de acţionari (ceea ce a dus la îndeplinirea rapidă a condiţiile privind free-float-ul), am câştigat un plus la vizibilitate, notorietate şi credibilitate.

    Noi nu am întâmpinat dificultăţi majore în procesul de listare şi am lucrat bine cu consultantul FSA Advisory. De aseme-nea, avem consultanţi buni pe comunicare, pe juridic şi pe contabilitate, zone decisive în afaceri. La două luni după lis-tare, Sameday are în jur de 80 acţionari; persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate, fonduri de investiţii şi chiar angajaţi proprii. Valoarea de piaţă a crescut cu mai bine de 15% în primele săptămâni de tranzacţionare, capi-talizarea fiind în prezent de 8,4 milioane lei.

    Compania acordă dividende cu un randament de peste 5%, aferente rezul-tatelor din 2014, randament superior dobânzii bancare, dividende destinate acţionarilor înregistraţi până pe data de 10 mai. Rezultatele pe primul trimestru sunt conforme cu aşteptările şi proiecţiile privind anul 2015, astfel încât suntem în-crezători că vom avea resurse şi pentru dividende, şi pentru continuarea dezvoltării.

    Mă aştept ca, gradual, preţul acţiunii să reflecte aceste aspecte. În acest moment există suficient spaţiu de creştere pe bursă. Compania se concentrează cu precădere pe atingerea obiectivelor de business stabilite, nu pe evoluţia cota-ţiei acţiunilor. Ne propunem şi considerăm ca realizabil obiectivul de a atinge prin forţe proprii o cifră de afaceri de 5 milioane euro şi un profit de două cifre la nivelul anului 2020.

  • Ce sens are reducerea dobânzii de politică monetară când inflaţia şi costul creditelor sunt la minime istorice

    Pe la începutul lui martie, o analiză regională a Erste Group conchidea că îndelung discutatul pericol al deflaţiei a cam iertat Europa Centrală şi de Est şi că, deşi anumite ţări din zonă vor mai rămâne o vreme cu inflaţie negativă (Ungaria, Polonia), pe ansamblu tendinţa de scădere a preţurilor a atins deja punctul cel mai de jos.

    Pentru România, unde punctul cel mai de jos era estimat pentru primele luni ale anului (inflaţie anuală de 0,4% în februarie), economiştii grupului prevedeau o inflaţie confortabilă de 1,7% pentru luna decembrie (sub estimarea BNR de 2,1%), cu posibilitatea ca ea să coboare şi mai mult dacă guvernul reduce TVA. Cum deciziile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară sunt în primul rând corelate cu evoluţia preţurilor de consum, majoritatea analiştilor financiari au conchis că actualul ciclu de şase scăderi ale dobânzii, început în august 2014 la un nivel de 3,5% pe an şi ajuns în martie la 2%, s-a încheiat.

    Lucrurile nu sunt însă aşa de tran-şante: în primul rând, încheierea unui ciclu de reduceri ale dobânzii nu înseamnă şi că relaxarea politicii monetare s-a termi-nat. Majoritatea analiştilor financiari mizează, de altfel, pe posibilitatea ca rata RMO să fie redusă până la finele anului de la 10% la 8% pentru pasivele în lei şi de la 14% la 12% pentru cele în valută; mai nou a apărut ca instrument avut în vedere de BNR şi coridorul de variaţie dintre ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul dobânzii de politică monetară, coridor a cărui modificare va influenţa ieftinirea creditelor lombard pentru bănci. Despre dobândă, previziunile variază de la menţine-rea ei neschimbată la 2% pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile reducerii progresive a RMO (ING Bank România) până la cele care dau ca posibilă chiar o majorare a dobânzii începând de la anul, posibil chiar până la 2,75% (câteva opinii din sondajul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari), cu premisa că presiunile pe termen lung sunt mai curând în direcţia creşterii inflaţiei decât a scăderii ei durabile.

    În al doilea rând, dobânzile la credite au ajuns la minime istorice, în condiţiile în care structura însăşi a creditării a început să se schimbe din 2012 încoace, de la creditele în valută spre cele în lei (transmisia deciziilor de politică monetară pe ca-nalul dobânzii a devenit deci mai eficientă), iar eterna problemă a decalajului dintre dobânda la lei şi la valută nu mai e ce-a fost, până acolo încât creditele ipotecare în lei, de pildă, au ajuns anul trecut să fie mai ieftine decât cele în valută. Numai că în acelaşi timp au scăzut şi dobânzile la depozite: încă din vara anului trecut, guvernatorul Mugur Isărescu deplângea faptul că de câte ori scade dobânda cheie, băncile taie întâi dobânzile la depozite, nu la credite, spunând că i se pare „periculoasă o alunecare în direcţia în care România să descurajeze economisirea”.

    Situaţia e descrisă acum la fel, deşi în limbaj mult mai diplomatic, în comunicatul şedinţei CA al BNR din 31 martie, unde „o remunerare adecvată a depozitelor bancare” este considerată factor „esenţial pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe”, la acelaşi nivel cu accelerarea reformelor structurale. În martie, de pildă, cu puţine excepţii, băncile remunerau un depozit pe trei luni cu o dobândă sub 2%, faţă de peste 3% la sfârşitul anului trecut, în timp ce dobânzile cele mai mici pentru un credit de consum erau puţin sub 10%, iar pentru unul ipotecar erau între 4,5% şi 5%.

    Este un motiv pentru care analiştii au şi apre-ciat că BNR va înceta reducerile de dobândă, pur şi simplu pentru că băncile nu prea mai au unde să coboare cu ieftinir-ile. Nu că reorientarea unui disponibil de bani spre consum, imobiliare sau alte plasamente ar fi în sine un lucru rău, mai ales că atât nivelul, cât şi structura depozitelor sunt confortabile la ora actuală, ţinând cont că depozitele populaţiei ajunseseră în februarie la 108 mld. lei, cu 3 mld. lei peste nivelul din februarie 2014, iar economisirile pe termen lung reprezentau 12% din total, faţă de 10% anul trecut.

    În al treilea rând, ieftinirea creditelor nu s-a dovedit până acum suficientă sau decisivă pentru reluarea creditării de o manieră convingătoare sau coerentă, pe de o parte din cauza continuării procesului de dezintermediere (mai concret, băncile şi-au redus activele pe ansamblu pe parcursul anului trecut, nu doar şi-au curăţat bilanţurile de credite neperfor-mante – vezi grafic), pe de altă parte din cauza cererii încă slabe din partea unor companii care încă nu îndeplinesc cri-teriile ca să ia finanţări noi de la bănci. În ianuarie şi februarie, băncile au cerut de la Centrala Riscului de Credit cca 148.000 de rapoarte despre potenţialii clienţi, majoritatea companii, ceea ce înseamnă o scădere de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 şi o scădere cu 50% faţă de 2010-2011.

    În acelaşi timp, creditul neguvernamental total a scăzut în termeni reali cu 4,1% în februarie faţă de aceeaşi lună din 2014, iar faţă de ianuarie anul acesta a scăzut cu 0,1%. Clară este numai continuarea tendinţei de migrare a cererii de la împrumutul în valută la cel în lei: în februarie, creditul în lei a crescut în termeni reali cu 7,1% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu 0,3% în termeni reali faţă de luna precedentă, pe când cel în valută s-a redus cu 9,6%, respectiv 0,5%. Dacă ne uităm în urmă, de unde am plecat la vremea crizei finan-ciare, cu o pondere de cca 60% a creditelor în valută, mult mai scumpe decât cele în lei şi mult mai rigide faţă de mişcă-rile de politică monetară ale băncii centrale, bilanţul e de-a dreptul incredibil.

    Pentru necesităţile de acum ale economiei, „reluarea creditării” rămâne însă un ideal de normalitate amânat de la an la an; dacă în primii ani de criză, bancherii spuneau că o reluare a creditării poate fi aşteptată după ce economia reîncepe să crească, acum a devenit limpede nu doar că efortul băncilor de a se restructura şi al companiilor de a scăpa de datoriile deja existente e încă departe de sfârşit, dar şi că atunci când se va realiza, acea nouă normalitate nu va mai putea să fie comparabilă probabil niciodată cu euforia creditării dinainte de criză.

  • Tinerii care vor conduce, peste câţiva ani, România

    Citiţi şi: Adolescenţii care vor reprezenta România următoarelor generaţii

  • Tinerii care vor conduce, peste câţiva ani, România

    Citiţi şi: Adolescenţii care vor reprezenta România următoarelor generaţii

  • Un exerciţiu de imaginaţie în care 84 de adolescenţi conectaţi, critici şi creativi vor reprezenta România următoarelor generaţii

    “În iunie 2014, colegul meu, Virgil Godeanu, şi-a pictat vanşii vechi. Mie mi-au plăcut aşa de tare încât l-am rugat să-i picteze şi pe ai mei. Aşa a apărut ideea din spatele Go-style. În următoarele două zile, am creat pagina de Facebook şi e-shop-ul (www.go-style-2.shopmania.biz), într-o săptămână am avut prima comandă şi după ea au urmat multe altele. Pentru acest an, avem în plan o prezentare de modă în cadrul unui fashion show, câteva colecţii sezoniere (Summer Festivals, Back to school şi First snow), atragerea a 65 de clienţi noi şi 12.000 de like-uri pe Facebook, iar pe termen lung proiectul va evolua într-o platformă naţională de magazin online free source deschisă adolescenţilor întreprinzători din România sau, în cel mai rău caz, va eşua într-o vânzare profitabilă către un grup din industria textilă care îşi doreşte o intrare abruptă pe piaţa de teenage fashion.“

    Cristina Pogorevici vorbeşte în termeni de trecut, prezent şi viitor despre proiectul ei antreprenorial de parcă antreprenoriatul ar fi ceva ce face de când lumea. De fapt, lumea ei a început în urmă cu 16 ani, iar magazinul său online îi ocupă cam 15% din timpul unei zile, după cum ea însăşi estimează. Îşi împarte ziua în procente: „50% şcoală (este în clasa a zecea la liceul Lazăr), 15% Go-style, 10% familie, 10% prieteni, 10% voluntariat, 5% lectură & internet“, vrea să studieze la Columbia University, cântă la pian, predă engleză copiilor, nu are medii sub 9 şi spune că, în general, se implică doar „în activităţi care îi cizelează personalitatea“.

    Citiţi şi: Tinerii care vor conduce România

    Senzaţia din preajma celor 84 de adolescenţi selectaţi de Şcoala de Valori pentru proiectul Excepţionalii este că România mai are o şansă, că generaţiile care s-au născut odată cu revoluţia tehnologică şi care au o inteligenţă emoţională superioară au capacitatea de a schimba lumea din jurul lor. Suntem însă perfect conştienţi că atât cei 84 de excepţionali, cât şi alte zeci sau sute ca ei care nu au participat la proiect, se încadrează într-o categorie diferită faţă de media vârstei lor. În România sunt acum, conform Institutului de Statistică şi unor studii ale UNICEF, aproape 1 milion de adolescenţi cu vârsta între 15 şi 18 ani, dintre care 19% au abandonat şcoala, 90% se uită în medie şapte ore pe zi la televizor ori stau pe internet, iar rata de promovabilitate a bacalaureatului a ajuns în 2014 la 55% (crescând de la 44% în 2012). 

    „Cel mai prost stau la capitolul viaţă personală deoarece nu am timp de aşa ceva“, se situează direct în partea opusă a spectrului despre care vorbim Teodora Agarici, o adolescentă de 17 ani care îşi organizează ziua de după şcoală, unde termină cursurile la 12:30, între teme şi activitatea din diverse centre sociale sau de plasament unde predă copiilor engleză, iar seara şi-o împarte între revista LZR, unde în prezent conduce departamentul de comunicare & PR, traduceri pentru filme, ca voluntar în cadrul asociaţiei Macondo, sau internshipul din cadrul NexT Film Festival.

    „Nu prea petrec timp cu prietenii mei în timpul săptămânii, ci doar la sfârşit de săptămână. Cu familia petrec de asemenea foarte puţin timp, cam 10% din totalul de activităţi al unei zile“, spune Adelin Torge, un băiat serios cu ochelari de hipster care şi-a făcut deja un portofoliu frumos de clienţi din toată lumea, cărora le desenează sigle sau le face pagini web. Adelin a lansat un joc pentru mobil şi a construit o platformă pentru construcţia de pagini web, iar acum lucrează la o aplicaţie pentru mobil/PC, un soi de minireţea de socializare axată pe informaţii de cultură generală. Când era mic, Adelin visa să ajungă gimnast. În clasa a noua a descoperit informatica şi s-a îndrăgostit foarte repede de ea: „Am început să caut cât mai multe informaţii, am început să fac cursuri de programare online şi cred că, din totalul de cunoştinţe în domeniul programării, 80% le-am deprins singur, în faţa calculatorului. De aceea, cei mai buni prieteni ai mei sunt persoanele care mă susţin în ceea ce fac, care mă sfătuiesc şi mă ajută la nevoie“.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Mihai Marcu, Medlife: A trebuit să treacă 25 de ani ca să mă prind că suntem egali cu străinii

    Priveam cu admiraţie primii oameni de afaceri veniţi în România învăţaţi să îşi ascundă banii în ciorapi ca să nu fie furaţi şi care ne învăţau cum să educăm ţiganii şi cum să facem afaceri.

    A trebuit să treacă 25 de ani ca să mă prind că suntem egali cu ei, că putem face chiar mult mai bine anumite lucruri, că în afaceri şi etică suntem egali. Nu este mai puţin adevărat că aparţinem unui spaţiu geografic diferit, că facem cu avionul la fel de mult până la Londra sau Bagdad, mai puţin până la Istanbul decât până la Viena.

    Aş avea un aplomb mai mare, am învăţat că nu trebuie să fiu ca ei, occidental, trebuie să fiu conştient de valoarea mea ca român veritabil, cu valorile noastre de la întretăierea lumilor, fără ruşine că suntem inventivi, plini de viaţă şi prietenie şi antreprenori cu învăţăminte armene şi italiene, turceşti şi germane. Aş avea şi mai mult curaj să mă uit de la egal la egal cu oricine, aşa cum îi sfătuiesc şi pe tinerii antreprenori şi executivi români.