BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • România, în top 5 importatori de ciocolată din UE. România a importat în 2021 aproape 35.000 de tone de ciocolată albă, neagră şi batoane de ciocolată şi a exportat de 6,5 ori mai puţin

    ♦ Familia Meinl din Austria este singurul mare producător de ciocolată din România prin cele două companii pe care le deţine, Kandia Dulce şi Heidi Chocolat ♦ În toată „industria“ fabricării de ciocolată din România lucrează 3.200 de oameni, cât într-o fabrică mare din Germania.

    În 2021, România a importat 33.700 tone de ciocolată albă, neagră şi batoane ori tablete de ciocolată mai mici de două kilograme, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor Eurostat, biroul european de statistică. În acelaşi timp, exporturile României au fost de 5.167 de tone, de 6,5 mai mici decât importurile.

    Aproape 90% din ciocolata importată de România, circa 30.000 de tone, vin din interiorul Uniunii Europene, principalii exportatori fiind Germania, Belgia şi Bulgaria. Din afara spaţiului european, românii au cumpărat ciocolată din Emiratele Arabe Unite (2,54 tone în 2021), China (circa 1,8 tone), Columbia (circa 1,7 tone), India (4,4 tone), Japonia, Noua Zeelandă şi Vietnam.

    În topul celor mai mari importatori de ciocolată şi batoane de ciocolată, produse în interiorul UE, cu peste 27.000 de tone, România s-a situat pe locul 6, iar în ceea ce priveşte importul de ciocolată şi batoane de ciocolată, produse în afara UE, s-a situat pe locul 3, conform datelor Eurostat. De asemenea, România se află în primii cinci importatori de ciocolată albă din afara spaţiului UE.

    Astfel, cu importuri de 33.712 tone de ciocolată albă, neagră şi batoane ori tablete de ciocolată, jumătate din consumul de ciocolată nu este „made in Ro“. Consumul de ciocolată la nivel naţional ajunge la 60.000-70.000 de tone, căci consumul per cap de locuitor este de 3-4 kg.

    De altfel, România a exportat în 2021 peste 5.000 de tone de ciocolată albă, neagră şi batoane de ciocolată. Cu această cantitate exportată de companiile active în sectorul ciocolatei, România nu intră în top 15 exportatori din UE, clasament în care la vârf se află Germania, Belgia şi Olanda. Mai mult, în faţa României în topul marilor exportatori nu se află doar ţări cu tradiţie în domeniu, ci şi Bulgaria, dar şi Ungaria.

    România are doar două fabrici mari care produc şi anume Kandia Dulce şi Heidi Chocolat, ambele deţinute de familia austriacă Meinl. Kandia este un nume cu o istorie de peste 130 de ani, însă fabrica iniţială nu mai există. Cu toate acestea, brandul Kandia, dar şi ROM, care are şi el o istorie de peste 50 de ani, sunt printre cele mai vândute în categoriile din care fac parte.

    În sectorul fabricării produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase activează peste 300 de companii care generează anual o cifră de afaceri de peste 600 de milioane de lei. Cele 300 de fabrici de ciocolată şi bomboane au peste 3.200 de salariaţi, conform ultimelor date de la Registrul Comerţului.

     

  • Europa îşi trage sufletul: Continentul va trece prin cea mai caldă lună ianuarie din ultimii ani, pe măsură ce criza energetică se atenuează

    Europa va avea cea mai caldă lună ianuarie din ultimii ani, ceea ce va atenua criza de energie care a afectat regiunea timp de mai multe luni, scrie Bloomberg.

    Condiţiile blânde vor persista probabil în întreaga regiune până la sfârşitul lunii, un front atmosferic puternic blocând aerul rece polar, potrivit companiei de prognoză Maxar Technologies Inc. Deşi a stârnit îngrijorări legate de climă, căldura din ultimele două săptămâni a fost un avantaj pentru naţiunile UE, care se luptă cu o criză apăsătoare a costului vieţii, care a dus la creşterea facturilor la energie şi a inflaţiei în gospodării.

    Temperaturile sunt prognozate să se situeze între 2 şi 5 grade celsius peste normal în Franţa şi Germania până la 17 ianuarie, ceea ce va face ca cererea de încălzire în Europa să se situeze sub media pe 10 ani, potrivit Maxar şi Weather Company. În Marea Britanie, care a avut cel mai cald an înregistrat în 2022, este probabil ca temperaturile blânde să persiste în această lună, potrivit Met Office.

    Pentru Europa, „prima jumătate a lunii s-ar putea număra printre cele mai călduroase înregistrate în ultimele decenii, dacă lucrurile se desfăşoară aşa cum se aşteaptă”, a declarat Matthew Dross, meteorolog la Maxar.

    Este o schimbare bruscă faţă de temperaturile scăzute de la începutul lunii decembrie, care au generat îngrijorări cu privire la epuizarea prea rapidă a rezervelor de gaze naturale. Guvernele şi consumatorii au petrecut o mare parte din vară îngrijoraţi că se vor confrunta cu pene de curent după tăierile bruşte ale furnizării de gaze de către Rusia în urma războiului din Ucraina.

    Cu toate acestea, criza energetică este departe de a se fi încheiat. Reducerile profunde ale aprovizionării Rusiei continuă să fie o sursă de îngrijorare, deoarece înlocuirea volumelor uriaşe este dificilă. Fluxurile zilnice către Uniunea Europeană au scăzut cu aproximativ 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi există un risc real ca livrările rămase să fie oprite, potrivit unui raport al băncii ING.

    Acesta este un motiv pentru care guvernele încă îi îndeamnă pe cetăţeni să continue să economisească energia. De asemenea, vremea s-ar putea schimba rapid. O rafală de frig în următoarele zile ar putea împinge temperaturile din Finlanda, nordul Suediei şi Norvegia, Belarus şi statele baltice cu 3 până la 5 grade celsius sub nivelurile medii, potrivit Oliviei Birch, meteorolog la The Weather Company. Marea Britanie ar putea avea parte, de asemenea, de „câteva intervale mai reci”, a declarat Nicola Maxey, meteorolog la Met Office.

     

  • UE a făcut stocuri importante de gaze naturale

    Reprezentanţii UE anunţă că ţările europene au reuşit să depoziteze cantităţi importante de gaze naturale în ciuda problemelor provocate de războiul din Ucraina.

    Reprezentanţii UE au dezvăluit că s-a ajuns un nivel ridicat de stocare a gazelor naturale, în ciuda problemelor provocate legate de aprovizionarea din Rusia.

    Nivelul de stocare a gazelor naturale în UE este în prezent de aproape 84%. Cantităţile au fost mai mari în decembrie decât media rezervelor din urmă cu patru-şase ani, în ciuda încercărilor Rusiei de a bloca aprovizionarea, au declarat oficialii, potrivit Sky News.

    Anul trecut, cele 27 de ţări din Uniunea Europeană au început să îşi facă rezerve de gaze. În septembrie, nivelul rezervelor a ajuns la 82%, cu mult peste ţinta de 80% stabilită pentru luna noiembrie. De asemenea, consumul de gaze a scăzut cu 20% din august până în noiembrie, ca urmare a temperaturilor ridicate şi a creşterii preţurilor.

    „Este o poziţie destul de bună. Avem un nivel sănătos de stocare a gazelor pentru începutul acestui an, dar nu suntem în niciun caz mulţumiţi. Ştim că anul acesta va continua să fie o provocare”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Tim McPhie.

    Înainte de război, gazele din Rusia reprezentau 40% din totalul importat de Europa, iar acum s-a ajuns la doar 9%.

  • Europa se pregăteşte pentru un “big bang” în domeniul reciclării textilelor

    Reciclarea textilelor nu e lucru uşor, însă companiile din sector spun că o viitoare obligaţie impusă ţărilor UE de a colecta şi sorta textilele vechi va ajuta industria aflată la început să ia avânt, scrie Euractiv. 
     
    Impactul industriei asupra mediului este semnificativ, iar pentru a veni cu soluţii, Comisia Europeană a prezentat în martie 2022 o strategie UE pentru textile sustenabile. Conform acesteia, textilele plasate pe piaţa europeană va trebui să dureze mai mult, să fie mai uşor de reparat, iar durata de viaţă a acestora ar urma să fie prelungită prin reciclarea materialelor conţinute de acestea în produse noi de calitate ridicată. 
     
    Obiectivul este ca toate textilele plasate pe piaţa UE să fie durabile, reparabile şi reciclabile şi produse “în mare măsură” din fibre reciclate.
     
    Ratele de reciclare pentru textile sunt în prezent destul de reduse, cu 1,7 până la 2,1 milioane de tone de textile uzate fiind colectate anual la nivel de bloc, potrivit unui studiu JRC. 
     
    Reciclarea textilelor va fi într-o măsură foarte mare încurajată şi în urma introducerii din 2025 a unor noi ţinte de colectare a deşeurilor şi reciclare la nivel de bloc. 
     
    Ţările UE va trebui să constituie sisteme pentru colectarea separată a deşeurilor textile până pe 1 ianuarie 2025. În acest moment, nu există ţinte pentru colectare, aşa că statele membre nu sunt obligate să raporteze. Doar 13 ţări UE fac acest lucru în prezent.
     
    Revizuirea viitoare a directivei-cadru privind deşeurile va include şi o propunere de armonizare a aşa-numitor scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor pentru textile, care introduc o obligaţie asupra producătorilor de a finanţa sistemele de colectare a deşeurilor la nivel local. 
     
    Schemele obligatorii EPR pot asigura finanţarea necesară pentru colectarea textilelor uzate separate, dar şi contribui la finanţarea infrastructurii necesare pentru sortarea şi pregătirea textilelor pentru reciclare.
     
    Franţa este un pionier în această privinţă. În 2007, aceasta a devenit prima ţară UE care a introdus o astfel de schemă. Drept rezultat, volumul de textile sortate în Franţa a înregistrat mai mult de o dublare în 10 ani, urcând de la 96.000 la 196.000 de tone.
    Iar acum, Olanda îi urmează exemplul.
     
    “În acest moment, avem o mulţime de sisteme EPR în dezvoltare în mai multe ţări UE, iar acestea nu sunt deloc similare”, arată Mariska Boer, din cadrul Boer Group, o companie de reciclare de textile cu sediul în Olanda. “Trebuie să existe un cadru comun”, argumentează aceasta.
     
     

  • De unde vin jucăriile de sub bradul de Crăciun: Uniunea Europeană a importat anul trecut jucării în valoare de 7,1 mld. euro din ţări extracomunitare

    ♦ China este cel mai mare furnizor de jucării pentru Uniunea Europeană, reprezentând 83% din importurile de jucării în 2021, arată datele Eurostat. 

    ♦  În acelaşi an, România a importat din afara UE jucării în valoare de 188,3 mil. euro, iar exporturile au totalizat circa 29,8 mil. euro.

    Cele mai multe dintre cadourile de Crăciun pentru copiii din lumea întreagă, pe care Moşul le lasă an de an sub brad într-o singură noapte, vin de peste mări şi ţări.

    Anul trecut, Uniunea Europeană a importat jucării în valoare de 7,1 mld. euro din ţări extracomunitare, iar China este de departe principalul importator, reprezentând 83% din importurile de jucării în 2021, arată datele Eurostat.

    Spre comparaţie, exporturile extra-UE din 2021 au totalizat aproximativ o treime din importuri, mai exact, 2,4 mld. euro, potrivit aceloraşi date.

    În acelaşi an, România a importat din afara UE jucării în valoare de 188,3 mil. euro, iar exporturile au totalizat circa 29,8 mil. euro.

    China, cel mai mare furnizor de jucării pentru UE, a fost la mare distanţă de Vietnam (4%) şi Regatul Unit (2%). Aproximativ o cincime din importurile UE de jucării au mers în Germania (19%), în timp ce Ţările de Jos şi Franţa au reprezentat 17% şi, respectiv, 11%.

    Principala destinaţie de export din afara Uniunii Europene, conform Eurostat, a fost Regatul Unit (27%), după care au urmat Elveţia (12%) şi Statele Unite ale Americii (11%). Cumulat, aceste destinaţii au reprezentat jumătate din valoarea exporturilor extra-UE.

    Peste jumătate din jucăriile exportate în UE, mai arată datele Eurostat, provin din Cehia (34%), Germania (21%) şi Belgia (7%).

     

     

     

     

     

  • Tensiune la Bruxelles: Uniunea Europeană a îngheţat Fondurile Europene de 22 mld. de euro pentru Ungaria

    Comisia Europeană a anunţat joi că va reţine toate cele 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE pentru Ungaria până când guvernul acesteia va îndeplini condiţiile legate de independenţa sistemului judiciar, libertăţile academice, drepturile LGBTQI şi sistemul de azil, scrie Reuters.

    Instituţiile UE deciseseră deja, la 12 decembrie, să îngheţe 6,3 miliarde de euro din aceste fonduri până când guvernul lui Viktor Orban va îndeplini un set de 17 condiţii legate, de asemenea, de sistemul judiciar şi de abordarea corupţiei la nivel înalt.

    Cele 22 de miliarde de euro reprezintă suma fondurilor de coeziune ale UE pe care Ungaria urmează să o primească din bugetul pe termen lung al UE între 2021 şi 2027. Acestea sunt transferuri de la UE menite să egalizeze standardele de viaţă între cei mai bogaţi şi cei mai săraci membri ai UE, plătite în principal ca rambursări pentru banii cheltuiţi de guvernele individuale pentru obiectivele convenite.

    Cele 22 de miliarde de euro destinate Ungariei sunt alocate pentru programe precum educaţia pentru copiii defavorizaţi, modernizarea transportului feroviar, accesul la internet în bandă largă şi ajutoare pentru regiunile afectate de închiderea unor mine de cărbune.

    Decizia de a reţine întreaga sumă destinată Ungariei a fost luată deoarece joi Comisia şi Budapesta au semnat un aşa-numit acord de parteneriat, care detaliază modul în care vor fi cheltuiţi banii din bugetul UE, precum şi 11 programe operaţionale din cadrul politicii de coeziune.

    Ungaria va putea obţine, fără nicio acţiune prealabilă, 1,5% din fonduri sub formă de prefinanţare, precum şi o parte din bani sub formă de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor.

    Ungaria şi UE sunt de mult timp în dezacord în ceea ce priveşte statul de drept, corupţia, tratamentul minorităţilor sexuale, educaţia şi politicile de migraţie.

    Pe lângă fondurile de coeziune, UE reţine şi subvenţiile de 5,8 miliarde de euro acordate Ungariei din fondul de redresare al UE, până când guvernul va rezolva problemele legate de independenţa instanţelor.

  • Oficial UE: Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra

    Jiri Sedivy, şeful agenţiei de apărare a UE a declarat că Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra faţă de ameninţările externe.

    Statele Uniunii Europene ar trebui să cumpere arme în comun pentru a reface stocurile după ce au aprovizionat Ucraina, a declarat şeful agenţiei de apărare a blocului, avertizând că SUA ar putea să nu fie întotdeauna capabile să protejeze Europa de ameninţări.

    „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează deficienţele noastre în materie de capacităţi”, a declarat Jiri Sedivy, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare, un organism al UE care ajută guvernele blocului să îşi dezvolte capacităţile militare.

    Agenţia se află în discuţii cu firmele europene de armament pentru a stimula producţia, a spus el. De asemenea, sunt discuţii cu ţările membre pentru a se asocia şi pentru a cumpăra echipamente şi muniţie.

    „Este important ca noi, Uniunea Europeană, să fim capabili să devenim un furnizor credibil de securitate în protejarea cetăţenilor”, a declarat Sedivy pentru Reuters, îndemnând ţările să ţină cont de apelurile SUA de a investi în apărare.

    „Statele Unite vor fi inevitabil angajate în Asia-Pacific şi nu vor fi capabile să furnizeze unii dintre factorii esenţiali, cum ar fi transportul aerian strategic, avioanele de recunoaştere, rachetele ghidate cu precizie şi apărarea aeriană.”

    El a subliniat şi ameninţarea terorismului din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

    Europa a avut o abordare divizată în materie de apărare, ţările echipându-şi în mare parte armata pe cont propriu, ceea ce a generat un mozaic de arme şi echipamente incompatibile.

    Războiul din Ucraina a confruntat regiunea cu cea mai mare provocare din ultima generaţie, expunând diviziuni profunde în ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor de securitate.

    Cheltuielile europene în domeniul apărării au depăşit pentru prima dată 200 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu 6% faţă de anul precedent. Totuşi, fără ajutorul SUA, UE ar avea dificultăţi în a se apăra singură, neavând informaţii, avioane de recunoaştere şi apărare antirachetă cu rază medie de acţiune, precum şi nave amfibii şi submarine, potrivit unui raport din 2020 al Parlamentului European.

  • Scandal în UE. Ungaria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat pachetul de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina / Viktor Orban cere deblocarea banilor pentru ţara sa în schimbul votului

    Guvernul ungar a blocat marţi acordul privind un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi celelalte ţări UE să caute o soluţie alternativă pentru a se asigura că Kievul va primi fondurile atât de necesare în ianuarie.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ales să joace dur, folosindu-se de dreptul ţării sale de veto ca o pârghie pentru a cere deblocarea fondurile UE pentru ţara sa. UE a anunţat că va bloca o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept, relatează Politico.

    Veto-ul maghiar de marţi a însemnat că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.

    “Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, în funcţia sa de preşedinte al reuniunii miniştrilor de finanţe.

    El a însărcinat Consiliul să lucreze la “o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.

    Preşedinţia cehă trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă – sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.

  • Scandal în UE. Ungaria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat pachetul de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina / Viktor Orban cere deblocarea banilor pentru ţara sa în schimbul votului

    Guvernul ungar a blocat marţi acordul privind un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi celelalte ţări UE să caute o soluţie alternativă pentru a se asigura că Kievul va primi fondurile atât de necesare în ianuarie.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ales să joace dur, folosindu-se de dreptul ţării sale de veto ca o pârghie pentru a cere deblocarea fondurile UE pentru ţara sa. UE a anunţat că va bloca o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept, relatează Politico.
    Veto-ul maghiar de marţi a însemnat că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.
    “Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, în funcţia sa de preşedinte al reuniunii miniştrilor de finanţe.
    El a însărcinat Consiliul să lucreze la “o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.
    Preşedinţia cehă trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă – sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.

  • Buzunarele fumătorilor ar putea încasă o lovitură teribilă: UE se pregăteşte să dubleze accizele pentru tutun şi să crească preţurile masiv pentru ţigări şi produsele de vaping. UE vrea să scumpească preţurile până ajungem la ”o generaţie fără tutun” până în 2040

    UE urmează să propună o taxă pentru vaping, ca parte a unei reorganizări a impozitării industriei tutunului care ar dubla, de asemenea, accizele în statele membre cu taxe reduse pe ţigări, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene, potrivit Financial Times. 

    Modificările legislative, care fac parte dintr-un efort al Bruxelles-ului de a reduce rata fumatului, vor creşte acciza minimă a UE pentru ţigări de la 1,80 euro la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de ţigări, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor în ţările din Europa de Est, unde pachetele se pot vinde cu mai puţin de 3 euro.

    Noul regim fiscal va alinia, de asemenea, impozitarea noilor produse din tutun, cum ar fi vapoarele şi tutunul încălzit, la cea a ţigărilor, în condiţiile în care factorii de decizie politică din întreaga lume privesc din ce în ce mai puţin favorabil popularitatea acestor noi produse în rândul tinerilor.

    Produsele de vaping mai puternice vor fi supuse unei accize de cel puţin 40%, în timp ce produsele de vaping mai puţin puternice vor fi supuse unei accize de 20%. Produsele din tutun încălzit vor fi, de asemenea, afectate de o acciză de 55%, adică o rată de impozitare de 91 de euro la 1 000 de articole vândute.

    Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la şcoala de afaceri HEC Paris, a declarat că absenţa unui cadru de accize la nivelul UE pentru vapori şi tutun încălzit a “slăbit eforturile de control al tutunului” în întregul bloc.

    De asemenea, accizele la ţigări ar creşte considerabil în ţări precum Austria şi Luxemburg, unde preţurile sunt scăzute în raport cu veniturile. Se preconizează că majorarea taxelor pe ţigări va genera 9,3 miliarde de euro în plus pentru statele membre ale UE.

    Modificările au ca scop accelerarea eforturilor UE de a ajunge la o “generaţie fără tutun” până în 2040. În cadrul Planului UE de combatere a cancerului, oficialii din domeniul sănătăţii doresc să reducă consumul de tutun în rândul cetăţenilor UE de la nivelul actual de aproximativ 25 % la 20 % în 2025 şi la mai puţin de 5 % până în 2040.

    În această lună, Comisia a impus o interdicţie privind produsele din tutun încălzit aromatizat pentru a reduce creşterea cererii în rândul consumatorilor tineri. În SUA, autorităţile de reglementare de la Food and Drug Administration au luat măsuri pentru a interzice produsele populare de vaping, cum ar fi Juul.

    Rob Branston, lector senior în economia afacerilor şi membru al Grupului de cercetare pentru controlul tutunului de la Universitatea din Bath, a declarat că actualizarea regimului fiscal a fost “aşteptată cu mult timp în urmă” pentru a creşte preţurile în ţările în care ţigările erau “prea ieftine” şi pentru a ajunge din urmă inflaţia.

    “Acest lucru va salva vieţi”, a spus el. “Creşterile de preţuri induse de taxe sunt … . unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru reducerea consumului de tutun, astfel încât creşterile semnificative ale ratelor minime de impozitare . . sunt esenţiale pentru a obţine reducerile dorite în ceea ce priveşte cancerul şi alte boli.”

    Dar Peter van der Mark, secretarul general al Asociaţiei Europene a Tutunului pentru Fumători, un organism al industriei, a avertizat că “dacă aveţi o creştere bruscă şi foarte abruptă, puteţi crea o piaţă pentru comerţul ilicit”.

    Dustin Dahlmann, preşedintele Alianţei Europene Independente pentru Vape, a adăugat că impunerea de taxe pe noile produse din tutun ar putea duce la “alternative mult mai puţin dăunătoare” la fumat, care “sunt taxate mult prea puternic în multe ţări”.

    Un studiu de impact care a făcut obiectul unei scurgeri de informaţii a afirmat că majorarea accizei minime ar avea “un impact puternic asupra consumatorilor şi operatorilor economici” din statele UE în care preţurile ţigărilor sunt scăzute, printre care Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Ungaria.