Guvernul maghiar a cerut instituţiilor publice şi companiilor de stat să-şi diminueze consumul de gaze cu 25% în contextul crizei energetice, scrie Daily News Hungary.
Regula nu se aplică spitalelor şi instituţiilor de asistenţă socială.
De asemenea, guvernul va plafona preţurile lemnelor de foc şi va lansa o schemă de susţinere a firmelor cu consum ridicat de energie.
În cadrul celei mai mari investiţii străine din istoria Ungariei, producătorul chinez de baterii CATL va cheltui 3.000 miliarde de forinţi (7,5 miliarde de euro) pentru a-şi construi a doua fabrică din Europa, în Debreţin, estul Ungariei, a anunţat ministrul maghiar al afacerilor externe, Peter Szijjarto, potrivit Daily News Hungary.
Una dintre cele mai mari investiţii greenfield din Europa din ultimul deceniu, proiectul va crea aproximativ 9.000 de locuri de muncă, a specificat Szijjarto.
Investiţia va beneficia de finanţare din partea statului, detaliile urmând să fie anunţate în scurt timp, a adăugat acesta.
Graţie subvenţiilor de stat de milioane de euro, Ungaria a atras deja investiţii în domeniul bateriilor pentru maşini electrice din partea companiei coreene SK, care construieşte două fabrici pe plan local, şi SDI. GS Yuasa din Japonia produce de asemenea baterii în Ungaria. BMW construieşte o fabrică în Debreţin care va produce în principal autovehicule electrice.
Investiţia CATL este de trei ori mai mare decât cea mai mare investiţie anterioară din Ungaria, cea a SK. Compania sud-coreeană intenţionează să investească 2,29 miliarde de dolari într-o fabrică de 30 GWh în Ivancsa.
Anterior investiţiei CATL, Ungaria era a doua cea mai populară destinaţie pentru producătorii străini de baterii după Germania, atrăgând proiecte de 5,4 miliarde de dolari din 2016, potrivit fDi Markets.
Potrivit lui Evan Hartley, analist la Benchmark Mineral Intelligence, Ungaria a devenit locaţia preferată a acestor producători, ţara oferind „forţă de muncă şi terenuri mai ieftine comparativ cu Europa Occidentală“ şi subvenţii generoase.
În martie 2022, pachetul de subvenţii de 209 milioane de euro pentru fabrica SK a fost aprobat de Comisia Europeană.
Şi marii producători auto străini au beneficiat de subvenţii masive din partea statului maghiar.
În vara anului trecut, Mercedes anunţa că-şi va extinde fabrica din Ungaria cu noi linii de producţie într-o investiţie de 400 miliarde de forinţi (998 milioane de euro). Investiţia a beneficiat de un grant de 14 miliarde de forinţi (35 milioane de euro) din partea statului ungar.
Constructorul auto german Daimler lansa în octombrie anul trecut producţia de maşini electrice în Kecskemet, cu această ocazie Szijjarto anunţând că guvernul a contribuit cu o finanţare de 15 miliarde de forinţi (40 milioane de euro) pentru investiţia de 50 miliarde de forinţi.
În iulie 2016, Comisia Europeană dădea undă verde unui ajutor de stat de 133 milioane de euro din partea Ungariei pentru Audi Hungaria Motor Kft.
Revenind la investiţia CATL, ministrul Szijjarto a remarcat că bateriile înregistrează o cerere ridicată în condiţiile în care cei mai mari trei constructori auto germani, Audi, BMW şi Mercedes au toţi fabrici în Ungaria.
Ungaria a reuşit să atragă investiţii masive în pofida mediului economic dificil actual, a subliniat acesta.
Industria auto a crescut de 2,5 ori în Ungaria din 2010, valoarea producţiei acesteia atingând 9.500 miliarde de forinţi în 2021, a arătat acesta. Politica Ungariei de deschidere către est, atacată agresiv, a dat roade, potrivit oficialului ungar.
Profesorii din Polonia şi Ungaria avertizează că sistemul public de învăţământ se află în pragul colapsului. Deficitul de profesori şi discuţiile legate de greve umbresc pregătirile pentru noul an şcolar, scrie Balkan Insight.
Polonia duce lipsă de până la 90.000 de profesori, potrivit Sindicatului Solidaritatea, notează Warsaw Voice.
Profesorii muncesc mai mult pentru câştiguri mai mari, însă adesea nu au de ales pentru că în caz contrar nu ar avea cine să le predea copiilor. Din septembrie, profesorii sunt obligaţi să petreacă o oră în plus la şcoală sau grădiniţă, pentru consultări cu părinţii sau elevii.
Totuşi, aceştia nu vor fi plătiţi suplimentar pentru ora respectivă. Reprezentanţii sindicatelor spun că le vor trimite chestionare membrilor şi că forma de protest va fi decisă în septembrie. Aceştia nu exclud închiderea şcolilor.
Şi reprezentanţii autorităţilor locale consideră că situaţia din învăţământ este disperată. În Varşovia, un sondaj realizat de acestea relevă că peste 50% dintre profesori intenţionează să-şi schimbe profesia. Printre motive: salariile mici, burnoutul, schimbările constante de reglementări.
În Polonia, un profesor începător se poate aştepta la un salariu de 2.600 de zloţi (550 de euro) pe lună, egal cu costul închirierii unui apartament de două camera într-un oraş mare, potrivit Balkan Insight. Un profesor cu 15 ani de experienţă câştigă 4.000 de zloţi pe lună, aproximativ egal cu salariul unui casier dintr-un supermarket.
Situaţia este similară în Ungaria. Un profesor cu 30 de ani de experienţă câştigă 300.000 de forinţi pe lună (800 de euro).
Sindicatul PSZ se aşteaptă ca 22.000 de profesori să părăsească sistemul public în următorii cinci ani. Iar cu peste 40% dintre profesori având vârste de peste 50 de ani şi numai 7% sub 30, situaţia se va înrăutăţi chiar şi fără demisii.
În prezent, sistemul public de învăţământ duce lipsă de 15% din necesar. Specialiştii argumentează că o majorare imediată a salariilor de cel puţin 30-50% este necesară pentru retenţia şi atragerea de noi profesori.
Guvernul ungar promite să majoreze salariile la 80% din salariul mediu al ţării până în 2029, însă profesorii nu cred în astfel de promisiuni. „Când vor primi facturile la energie în toamnă, profesorii va trebui să se decidă dacă să le plătească sau să mănânce. Mulţi vor face foamea“, avertizează un profesor.
Liderii sindicali ai profesorilor ungari au organizat un protest în această săptămână, purtând toţi negru pentru a „jeli“ începutul de an şcolar, relatează Euractiv. Aceştia au anunţat că organizează o grevă, cel mai probabil pentru sfârşitul lunii noiembrie.
De altfel, întreaga Europă se confruntă cu un deficit de profesori, notează Le Monde. Chiar şi ţările cu salarii atractive au această problemă.
Ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto a declarat că ţara sa va continua să cumpere gaze ruseşti deşi o mare parte a Europei îşi reduce importurile din Moscova ca reacţie la războiul din Ucraina, potrivit CGTN.
Oficialul ungar a arătat că securitatea energetică a Europei depinde de Rusia.
Ungaria a emis o autorizaţie esenţială pentru extinderea de către ruşi a singurei sale centrale nucleare, întărindu-şi astfel legăturile energetice cu Moscova chiar în condiţiile în care UE încearcă să se distanţeze de invazia Ucrainei, potrivit Bloomberg.
Autorităţile au aprobat construirea unui al cincilea şi al şaselea reactor nuclear în oraşul Paks.
Compania rusă Rosatom este constructor principal.
Surpriză la Budapesta. Vodafone îşi vinde cu 1,8 mld. euro operaţiunile din Ungaria către o firmă a statului maghiar şi grupul 4iG, apropiat de premierul Orban, informează Ziarul Financiar.
Compania britanică Vodafone a semnat un acord pentru vânzarea subsidiarei sale din Ungaria pentru 715 miliarde de forinţi (1,8 miliarde de euro) în numerar, cumpărătorii fiind compania de stat Corvinus Zrt. şi 4iG – un grup apropiat de premierul maghiar Viktor Orban, care a achiziţionat recent şi businessul creat de românii de la RCS&RDS Digi în ţara vecină.
Acordul – care nu include afacerea de servicii partajate a Vodafone VOIS – este de aşteptat să creeze al doilea cel mai mare operator de telecomunicaţii din Ungaria.
„Guvernul maghiar are o strategie clară de a construi un campion naţional deţinut de Ungaria în sectorul IT&C”, a declarat Nick Read, directorul executiv al Vodafone, într-un comunicat.
Vânzarea este de aşteptat să fie finalizată până la sfârşitul anului 2022.
Oficialii din Ungaria avertizează că educaţia devine “prea feminină”. Auditorii îşi exprimă temerile că “educaţia roz” ameninţă sănătatea mintală a băieţilor şi economia ţării.
Biroul de audit de stat din Ungaria a publicat un raport privind riscurile unui sistem educaţional “prea feminin”, care ar putea afecta dezvoltarea băieţilor şi ar putea crea probleme demografice, notează The Guardian.
Raportul a fost publicat luna trecută, dar nu a atras atenţia publicului până când nu a fost publicat joi un articol de ziar.
“Fenomenul numit <educaţie roz> are numeroase consecinţe economice şi sociale”, se arată în raportul întocmit de organismul de stat, care este considerat apropiat de premierul naţionalist Viktor Orbán.
La fel ca în multe ţări, meseria de profesor în Ungaria este dominată de femei, care reprezintă 82% din cadrele didactice din ţară.
“Dacă educaţia favorizează caracteristicile feminine”, cum ar fi “maturitatea emoţională şi socială” şi “provoacă o suprareprezentare a femeilor în universităţi, egalitatea (dintre sexe) va fi slăbită considerabil”, arată raportul.
Raportul avertizează că, dacă băieţii, care sunt mai înclinaţi să fie întreprinzători şi să îşi asume riscuri, nu sunt lăsaţi să se dezvolte nestingheriţi, ei vor fi expuşi riscului de a avea “probleme mentale şi comportamentale”.
Biroul de audit spune că “educaţia roz” ar putea cauza “probleme demografice”, deoarece femeile educate nu şi-ar putea găsi soţi cu un nivel de educaţie similar, “ceea ce ar putea duce la o scădere a fertilităţii”.
În replică, deputatul opoziţiei maghiare Endre Toth a declarat pe Facebook că discuţia despre calităţile masculine şi feminine este o “absurditate ştiinţifică totală”.
“Este timpul să vă scoateţi ochelarii din secolul trecut”, a adăugat el.
Orbán a promovat o “revoluţie conservatoare” de când a revenit la putere în 2010, încurajând nativismul şi denigrând imigranţii. De asemenea, el a apărat o lege controversată care interzice conţinutul LGBTQ pentru minori.
Compania britanică Vodafone îşi va vinde divizia ungară în schimbul a 715 miliarde de forinţi sub formă de cash către firma locală de IT 4iG şi statului ungar, consolidând controlul guvernului premierului ungar Viktor Orban asupra sectorului telecom, notează Reuters. CEO-ul 4iG şi cel mai mare acţionar al acesteia, Gellert Jaszai, anunţa în 2019 că firma intenţionează să crească prin achiziţii bazate pe datorii. Expansiunea companiei se bazează de asemenea pe susţinerea statului, aceasta generând 73% din venituri de la stat anul trecut, potrivit Bloomberg.
Surpriză la Budapesta. Vodafone îşi vinde cu 1,8 mld. euro operaţiunile din Ungaria către o firmă a statului maghiar şi grupul 4iG, apropiat de premierul Orban, informează Ziarul Financiar.
Compania britanică Vodafone a semnat un acord pentru vânzarea subsidiarei sale din Ungaria pentru 715 miliarde de forinţi (1,8 miliarde de euro) în numerar, cumpărătorii fiind compania de stat Corvinus Zrt. şi 4iG – un grup apropiat de premierul maghiar Viktor Orban, care a achiziţionat recent şi businessul creat de românii de la RCS&RDS Digi în ţara vecină.
Acordul – care nu include afacerea de servicii partajate a Vodafone VOIS – este de aşteptat să creeze al doilea cel mai mare operator de telecomunicaţii din Ungaria.
„Guvernul maghiar are o strategie clară de a construi un campion naţional deţinut de Ungaria în sectorul IT&C”, a declarat Nick Read, directorul executiv al Vodafone, într-un comunicat.
Vânzarea este de aşteptat să fie finalizată până la sfârşitul anului 2022.
Companiile simt presiuni enorme să acopere într-un fel sau altul devalorizarea salariului de către inflaţie, spune Zoltán Karácsony, expert în piaţa muncii la HR
Portal, într-un interviu pentru Világgazdaság, un ziar maghiar. „Toată lumea ne asaltează pentru creşterea salariului“, i s-a plâns lui Karácsony un CEO în urmă cu câteva zile.
El povesteşte că managerii de companii simt că trebuie făcut ceva deoarece angajaţii buni sunt primii care-şi găsesc de lucru în altă parte. Toată lumea încearcă ceva diferit. Unii au oferit majorări salariale de 5% la jumătatea anului. Alţii au aplicat în avans creşterile programate pentru septembrie. Dar cei mai mulţi experimentează cu bonusuri excepţionale în loc de creşteri de salarii. Spre exemplu, este la modă alocaţia pentru cantină. Dar toţi ştiu că aceasta nu este decât o soluţie temporară. Între timp, inflaţia continuă să urce. Bogdan Cojocaru