BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Ce se întâmplă când sistemul de educaţie se duce în jos şi ce efect are asta asupra mediului de afaceri?

    Educaţia joacă un rol crucial în modelarea mediului de afaceri, având un impact major asupra productivităţii, ceea ce poate duce la creştere economică. În plus, are efecte de propagare: o forţă de muncă mai educată promovează idei inovatoare care conduc la locuri de muncă mai multe şi mai bune. Ce se întâmplă însă când sistemul de educaţie se duce în jos şi ce efect are asta asupra mediului de afaceri? Răspunsul îl dă Elisabeta Moraru, vicepreşedinte al Amcham România, preşedintele grupului pentru educaţie din AmCham şi country director al Google Bulgaria, Ungaria, Moldova şi România.

     

    Mediul de business resimte puternic impactul rezultatelor din ce în ce mai slabe ale sistemului de educaţie. Mesajul membrilor AmCham a transmis îngrijorarea aceasta cât se poate de apăsat mai ales anul trecut, pentru că tensiunea din piaţa muncii a devenit una din principalele îngrijorări ale membrilor. Companiilor le este din ce în ce mai greu să găsească angajaţii de care au nevoie – fie că vorbim de număr sau de pregătirea acestora, deci şi de cantitate, şi de calitate. Aceasta stare de fapt este confirmată şi de analizele făcute de specialiştii noştri, educaţia fiind între cele mai mari preocupări pentru companii”, crede Elisabeta Moraru.

    În plus, ea susţine că AmCham a analizat mai mult acest subiect în 2023 cu obiectivul de a înţelege situaţia din piaţa muncii, cauzele care ne-au adus aici, care sunt pierderile pentru economie, pentru România, dacă nu se intervine urgent.

    Reprezentanta AmCham şi Google subliniază că productivitatea companiilor şi competitivitatea economiei nu pot există fără un sistem de educaţie care să ajută elevii şi studenţii să deprindă competenţele şi abilităţile necesare în piaţa muncii din prezent. „Angajatorii consideră că numărul mare de absolvenţi care îşi finalizează studiile şi totuşi nu lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, mai mult de o treime, este tot din cauză că ceea ce au învăţat în şcoală nu i-a pregătit pentru specializările cerute în piaţa muncii. De ani de zile suntem pe  ultimele locuri în topul rezultatelor la testele PISA sau în Indexul Economiei şi Societăţii Digitale (DESI). Cum am putea susţine productivitatea companiilor şi competitivitatea la nivelul întregii economii fără ca sistemul de educaţie să echipeze elevii cu acele competenţe şi abilităţi esenţiale pentru orice industrie în epoca transformării digitale?”

    Corelarea imediată a rezultatelor sistemului de educaţie în mediul de business se vede în primul rând în costuri mai mari pentru recrutare şi pentru instruirea angajaţilor, precum şi în creşterea costurilor operaţionale. „Fără oameni suficienţi, fără oameni competenţi, multe companii se găsesc în situaţia de a nu putea onora la timp contractele, de a nu putea prelua proiecte noi, de a nu putea livra la standardele de calitate cu care şi-au obişnuit clienţii.  Când cea mai mare parte a companiilor se confruntă cu asemenea lipsă de personal care duce la creşteri mari de costuri, resimţim efectele la nivelul întregii economii. Mesajul AmCham a fost că am ajuns la cote de avarie, deşi semnale de avertisment dinspre mediul de afaceri au fost multe”, susţine Elisabeta Moraru.

    Nici la şcoală, nici la muncă, provocare pentru mediul de afaceri. O altă problemă cu impact în dezvoltarea mediului de business local este cea a tinerilor care nu sunt integraţi nici în sistemul de educaţie, nici în piaţa muncii, numiţi de statisticile europene NEETs, adică „neither in employment nor in education and training”. Ultimele date de la Eurostat, oficiul european de statistică, arată că România a avut cel mai mare nivel al tinerilor NEETs din UE, de 19,8%. „Cea mai ridicată rată de abandon şcolar din UE – peste 15 % în anul 2021 faţă de 9,7% media UE –  are o legătură directă cu faptul că România are unul dintre cele mai mari procente de tineri din segmentul de vârstă 16 – 29 de ani (aproape 20%) care nici nu învaţă, nici nu lucrează. Asta în timp ce companiile nu au pe cine angaja. Analizele subliniază faptul că lipsa de performanţă a sistemului de educaţie este între principalele cauze şi, din păcate, este una dintre cele care alimentează alte cauze structurale.”

    Aceasta, adaugă Moraru, nu este o provocare doar pentru România, multe dintre statele membre ale UE au această problemă. „Cauzele sunt relativ similare  – sărăcia, excluziunea socială, probleme de sănătate, inegalitatea de gen, inadecvarea competenţelor. În România în mod specific credem că fenomenul este accentuat de cauze socio-economice precum decalajul mare dintre urban şi rural, lipsa de conectivitate între regiuni care a dus la discrepanţe economice majore. 70% din deficitul de forţă de muncă estimat la nivel naţional se regăseşte în regiunile dezvoltate (Bucureşti – Ilfov şi alte cinci judeţe), asta în timp ce lipsa de investiţii în infrastructură a lăsat mult prea multe comunităţi în izolare şi sărăcie.” Cel mai mare abandon şcolar este în aceste comunităţi vulnerabile, ceea ce face foarte greu de valorificat această resursă umană. O altă cauză este şi lipsa unui învăţământ profesional care să atragă tinerii spre meserii care nu necesită studii superioare, dar care se cer în piaţa muncii, mai subliniază ea. „Fiecare an pierdut pentru aceşti tineri face şi mai dificilă integrarea lor în piaţa muncii. Facem  eforturi la nivel de companii, la nivelul organizaţiilor nonguvernamentale, dar pentru un impact care să facă o diferenţă, este nevoie de un răspuns coerent pe termen lung al sistemului de educaţie în primul rând.”

    Învăţământul preuniversitar, definitoriu. Sistemul de educaţie local nu trebuie să-şi concentreze eforturile doar pe învăţământul universitar pentru reducerea deficitului de capital uman, ci pe construirea unui sistem de învăţământ care are în centru copilul, căruia îi dezvoltă abilităţi şi competenţe ale viitorului, susţine Elisabeta Moraru. „Este foarte tentant ca pentru reducerea deficitului de capital uman să ne concentrăm eforturile pe învăţământul universitar, fiind cea mai apropiată sursă de viitori angajaţi. Parteneriatele cu mediul academic în care investim, prin care oferim studenţilor acces la tehnologii, know-how şi oportunităţi, au ajutat mult şi sunt benefice pentru ambele părţi. (…) Realitatea ne arată însă că nu este suficient, şi asta pentru că România este între ţările cu cea mai mică pondere a absolvenţilor cu studii superioare din rândul tinerilor, ceea ce impune intervenţii la toate nivelurile sistemului educaţional. Nu putem avea mai mulţi studenţi în facultăţi dacă abandonul şcolar timpuriu rămâne unul ridicat”, a spus reprezentanta Amcham şi Google.

    În plus, ea susţine că AmCham a recomandat o abordare de reformă care să cuprindă deopotrivă cadrul de reglementare, cât şi politicile publice şi intervenţii pentru implementare. Acest cadru de reglementare trebuie să aibă în centru copilul şi să conţină strategii pentru a-i dezvolta abilităţi competenţe de care va fi nevoie în viitor. „În viziunea noastră, cadrul de reglementare a educaţiei trebuie să faciliteze construirea unui sistem de învăţământ care are în centru copilul, căruia îi dezvoltă abilităţi şi competenţe ale viitorului, adaptabil la schimbări rapide şi profunde, atractiv pentru elevi şi pentru personalul didactic deopotrivă, incluziv şi care utilizează în mod eficient resursele publice şi private. Politicile publice şi intervenţiile vizează şi cadrele didactice, şi elevii. Pentru profesori, considerăm prioritare formarea continuă la toate nivelurile şi profesionalizarea managementului educaţional şi a leadershipului în educaţie.” De asemenea, Elisabeta Moraru crede că foarte importantă pentru viitoarea integrare în piaţa muncii este consilierea vocaţională a elevilor şi studenţilor, una făcută în mod profesionist.

    „Intervenţiile privind consilierea şi orientarea în carieră, dacă sunt desfăşurate periodic începând cu a doua parte a ciclului gimnazial, vor sprijini elevii în alegerea unui traseu liceal adecvat intereselor lor, acest lucru putând contribui, pe termen mediu, inclusiv la îmbunătăţirea percepţiei privind învăţământul vocaţional şi cel profesional. Actualizarea periodică a curriculumului, corelată cu o autonomie mai mare a instituţiilor de învăţământ,  este o necesitate pentru ca sistemul de educaţie să aibă un răspuns cât mai adecvat la transformările sociale şi economice şi la nevoile noilor generaţii.”

    În ceea ce priveşte modul de predare, Elisabeta Moraru susţine că ar fi recomandat un model care să combine metodele clasice cu cele digitale. „Am recomandat şi reforma modelului de predare – învăţare. Implementarea unui model hibrid, care combină metode de învăţare activă şi resurse educaţionale digitale, va îmbunătăţi experienţa de învăţare pentru elevi şi va oferi cadrelor didactice mai multe instrumente şi moduri de interacţiune cu elevi, dar şi posibilitatea de a adapta lucrul la nevoile individuale de învăţare. Doar avansând coordonat pe toate aceste planuri ne putem aştepta să vedem rezultate, şi acestea în timp, nu peste noapte, ceea ce face şi mai urgente schimbările despre care am vorbit”, a explicat ea.

    Potenţial de reintegrare în piaţa muncii. Pe lângă procentul foarte mare de elevi  care părăsesc şcoala timpuriu, pe lângă tinerii care nu merg nici la scoală, nici la serviciu,  România ocupă locul 2 în Europa la capitolul populaţie inactivă, afirmă Elisabeta Moraru. „În mod paradoxal, aproximativ jumătate din populaţia inactivă din România este absolventă de liceu şi de studii profesionale. Fiind vorba de o categorie care a finalizat totuşi un ciclu educaţional, credem că trebuie să ne uităm cu atenţie spre ce le lipseşte pentru a-i aduce în piaţa muncii. Un alt segment important al populaţiei inactive este cel al şomerilor pe termen lung. O soluţie potrivită pentru ambele categorii credem că trebuie să fie formarea profesională care pune accent pe acele competenţe care i-ar face potriviţi pentru cererile din piaţa muncii.”

    De asemenea, România are şi un dezechilibru mare din perspectiva egalităţii de gen, având în vedere că 62% din populaţia inactivă este de gen feminin, susţin Elisabeta Moraru, care adaugă că una din principalele bariere pentru ele este faptul că nu au alternative pentru îngrijirea copiilor, aşa că o primă nevoie este cea de acces la acest tip de servicii.

    „De asemenea, pentru că au fost mult timp în afara pieţei muncii, sau nu au lucrat niciodată, multe dintre femei au nevoie de îndrumare ocupaţională, de formare, iar dacă vorbim de cele din mediul rural, în care acest tip de suport nu este disponibil, ecuaţia are mai mulţi termeni necunoscuţi, dar nu este fără rezolvare. Cu voinţă şi viziune, credem că este o schimbare posibilă pentru femeile care, de altfel, muncesc, însă fără să aibă vreun venit, cât şi pentru familiile lor şi comunităţile din care fac parte. Vreau să accentuez acest lucru mai ales cunoscând legătura directă între situaţia materială a familiei şi rata de retenţie în şcoală a copiilor. Prin rezolvarea acestei probleme din afara sistemului de educaţie, susţinem şi eforturile de reducere a abandonului şcolar despre care vorbeam.”

    În egală măsură, ea este de părere că populaţia cu vârsta peste 50 de ani şi pensionarii îşi pot prelungi viaţa activă. Programele de activare pentru aceste categorii care au avut succes în alte ţări sunt reconversia profesională, învăţarea pe tot parcursul vieţii – profesionalizarea, ajustarea competenţelor în funcţie de cerinţele din piaţa muncii. „Şi în acest domeniu de activare a categoriilor de populaţie inactivă ştim că sunt organizaţii, companii care pun umărul şi investesc resurse pentru a face o schimbare. Nevoile sunt însă atât de ample şi de acutizate încât avem nevoie ca instituţiile care au responsabilităţi, atribuţii şi finanţare pentru educaţie şi servicii sociale să fie în prima linie a acestui efort.  Educaţia şi piaţa muncii rămân pe agenda noastră de priorităţi şi în 2024 pentru că sunt foarte importante pentru membrii noştri. În continuarea studiului pieţei muncii şi impactului deficitului de forţă de muncă pe care l-am lansat anul trecut, ne propunem o analiză care să  estimeze costul economic şi social generat de ceea ce credem că este una cele mai mari vulnerabilităţi pe care le avem ca ţară –  rata foarte mare de abandon şcolar, care se resimte deja acut în piaţa muncii”, a concluzionat ea.  

  • IntegralEdu: Cele mai căutate domenii de studiu de către tinerii români rămân în continuare cele din zona Computer Science şi Business. Aproximativ 40% din tinerii interesaţi de studii în străinătate apelează la testele de orientare profesională

    Olanda se menţine pe locul 1 ca destinaţie de studiu, în ceea ce priveşte numărul de aplicanţi, urmată de Marea Britanie, Belgia, Italia, Spania şi Irlanda. În acelaşi timp, se aşteaptă la o creştere aplicaţiilor la universităţile din Germania, unde nivelul taxelor se situează între 0 şi 1500 euro pe semestru pentru universităţile de stat şi între 10.000 şi 30.000 euro pe an pentru universităţile private, dar unde există şi multe programe de studiu în limba engleză, se arată într-un comunicat trimis de IntegralEdu, consultantul educaţional pentru studii în străinătate şi pentru programele Work and Travel în SUA.

    Programele de studiu în Marea Britanie revin în trend, fie că vorbim de zona liceală sau universitară. La nivelul aplicaţiilor universitare se înregistrează o creştere de 60% a dosarelor depuse, faţă de februarie 2023. „Explicaţia acestei reveniri este legată de faptul că anumite universităţi din UK acordă burse de studiu consistente pentru studenţii europeni, care să acopere exact cuantumul creşterii taxelor pentru tinerii din ţările europene. Din acest punct de vedere, instituţiile britanice acordă cele mai consistente burse la acest moment. Aici putem nominaliza University of Portsmouth care a redus taxa de şcolarizare de la 19.200 lire la 9250 lire pe an,  Coventry University, care a păstrat taxa de şcolarizare la 9250 lire, Unversity of Essex, care acordă o bursă de 5000 de lire, reprezentând un discount din taxa pentru studiile de licenţă sau Greenwich care acordă 3.000 de lire reducere din taxa de licenţă. De asemenea, Middlesex University a pregătit 5 burse în valoare 5000 de lire pentru aplicanţii IntegralEdu. După momentul BREXIT, din cauza incertitudinilor legate de taxe, a existat un val de reticienţă a tinerilor doar faţă de instituţiile de învăţământ superior, pentru că la nivelul liceelor cererea de aplicaţii a crescut în fiecare an”, declară Alexandra Bădescu, Deputy General Manager, IntegralEdu.

    Unele dintre cele mai importante universităţi din străinatate vor fi prezente la Bucureşti, pe 17 februarie, în cadrul târgului educaţional World Education Fair (WEF), unde se vor acorda burse substanţiale pentru tinerii din România. Spre exemplu, EU Business School Barcelona oferă pentru participanţii la WEF burse şi reduceri care pot însemna între 10% şi 30% din taxa de şcolarizare, iar Universidad Europea a pregătit burse de 3000 de euro pentru tinerii cu potenţial în zona academică.

    World Education Fair are şi două ediţii locale la Iaşi şi Craiova pe 15 şi respectiv 16 februarie, unde tinerii şi familiile acestora pot discuta direct cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ, dar şi cu consultanţii educaţionali IntergralEdu.

    „Şi Olanda s-a confruntat în ultima perioadă cu un context controversat legat de zona studiilor universitare, generat în principal de lipsa locurilor de cazare pentru studenţi, dar şi a disensiunilor la nivel politic legate de încercarea de a impune universităţilor o serie de limitări în ceea ce priveşte ofertele educaţionale pentru străini. În ciuda acestui context, nivelul taxelor de 2.530 euro pe an, sistemul de granturi oferite de statul olandez, precum şi numărul mare de programe de studiu în limba engleză, menţin Olanda în topul preferinţelor tinerilor români. În ciuda acestor realităţi, din experienţa noastră de consultanţi educaţionali, credem că toate situaţiile pot fi gestionate favorabil, dacă procesul de aplicare se începe din timp. Spre exemplu, în cazul aplicanţilor Integraledu, putem spune că am oferit asistenţă tututor candidatilor în identificarea unui loc de cazare, iar toţi studenţii care au aplicat cu noi au găsit soluţii”, mai precizează Alexandra Bădescu.

    Aproximativ 40% din tinerii interesaţi de studii în străinătate apelează la testele de orientare profesională pentru o înţelegere mai clară a opţiunilor universitare, în perspectiva succesului în carieră.

    Cele mai căutate domenii de studiu de către tinerii români rămân în continuare cele din zona Computer Science şi Business. Perspective importante de dezvoltare, legate şi de cererea de pe piaţa muncii sunt în zona de Inginierie, Art & Design şi Psihologie.

    „Un rol important în alegerea domeniului de studiu îl are consultantul educaţional, care, prin experienţa şi conexiunile academice internaţionale, poate identifica cele potrivite opţiuni pentru un tânăr care îşi doreşte un traseu de studiu şi profesional la nivel internaţional. Pe lângă expertiza proprie, consultantul educaţional are la îndemână şi alte instrumente pentru evaluarea unui candidat, cum sunt testele de orientare profesională. Prin complexitatea metodei, aceste teste au un rol revelator în ceea ce priveşte identificarea celui mai potrivit domeniu de studiu pentru un tânăr. Trebuie înţeles şi acceptat faptul că doar studiile la o universitate în străinătate nu garantează şi succesul în carieră. Alegerea domeniului de studiu trebuie să se facă în concordanţă cu capabilităţile reale ale tânărului, pasiunile sale, dar şi oportunităţile din piaţa muncii. Altfel, orientarea doar către domenii care sunt la modă sau impuse de anumite contexte familiale, ar putea afecta negativ traseul academic şi profesional al unui tânăr”, explică Alexandra Bădescu.  

    Un grup de colegii din Marea Britanie lansează, în colaborare cu IntegraleEdu, o competiţie pentru elevii români din clasele a VIII-a, a IX-a şi a X-a, care sunt interesaţi să îşi continue studiile liceale in UK începând cu anul şcolar 2024- 2025. Lansarea competiţiei are loc în cadrul World Education Fair, iar primul elev clasat poate obţine o reducere de 70% a taxei de şcolarizare. Restul burselor acoperă până la 50% din taxă. În cadrul WEF, reprezentantul grupului educaţional va susţine o prezentare despre oferta educaţională a liceelor, procedura de participare la competiţie şi va modera un workshop despre compunerea scrisorii de motivaţie, adresat elevilor participanţi.

    „În fiecare an, numeroase şcoli şi licee independente din Europa şi SUA îşi alocă bugete pentru a oferi burse de merit candidaţilor cu abilităţi speciale atât la admitere cât şi pe durata studiilor. Cuantumul burselor variază pornind de la 5% reducere din taxele de şcolarizare şi ajungând, în unele cazuri, şi la 100% reducere din taxele de şcolarizare. Tipurile de burse oferite sunt academice, sportive, sau artistice şi se acordă elevilor care dau dovadă de performanţe deosebite într-una dintre aceste arii. Bursa academică se oferă în urma testării candidatului la una, două sau mai multe materii pe care urmează să le studieze, în funcţie de programul de studiu ales şi de gradul de selectivitate al scolii. Pentru bursa sportivă se ia în calcul palmaresul competiţional al candidatului pe lângă probele sportive, iar pentru acordarea burselor artistice este foarte important portofoliul candidatului”, explică Raluca Niculae, Manager Departament Tabere şi Licee.

    Edutaberele, primul contact cu mediul educaţional internaţional. Destinaţii, din Europa până în Asia şi America de Nord. Primul grup de elevi români pleacă în aprilie la Tokyo într-o tabără cu profil: cultură, istorie niponă şi STEM
    Pregătirea studiilor în străinătate începe de la vârste din ce în ce mai mici. Atât liceele cât şi universităţile de elită cer candidaţilor, pe lângă rezultate academice bune şi un nivel ridicat de cunoaştere al limbii străine, o experienţă cât mai largă în domeniul de studiu dorit. Pe de altă parte, decizia continuării studiilor în străinatate poate ridica o serie de provocări (academice, culturale, sociale etc.) pentru unii elevi, această schimbare implicând o doză semnificativă de adaptabilitate la noul context. Pe aceste coordonate, taberele educaţionale şi internship-urile constituie o etapă esenţială premergătoare plecării la studiu în străinătate.  Elevii experimentează domenii, dobândesc cunoştinţe importante, dar şi certificate şi rapoarte eliberate de către centrele lingvistice şi specialişti din industrie.

    Din ce în ce mai multe domenii de studiu pot fi experimentate de către elevi în cadrul taberelor academice şi de orientare în carieră organizate în campusuri precum UCL, Imperial College, Oxford, Cambridge, Yale, Berkeley: law & politics,  performing arts, media production, banking, computer science & AI etc. Acestea se alătură domeniilor deja consacrate pentru taberele educaţionale precum: arhitectură, medicină, inginerie, antreprenoriat, psihologie etc.

    În cadrul târgului educaţional World Education Fair, participanţii interesaţi de taberele educaţionale, vor regăsi propuneri pentru noi programe de studiu, destinaţii la mare căutare în anii anteriori precum UK, SUA, Elveţia, Spania, Germania, Franţa, Singapore, dar şi noutăţi precum Japonia.

    În vacanţa din aprilie va pleca primul grup de elevi români într-o tabără de o saptămână cu profil cultural, istorie niponă şi STEM în Tokyo, urmând ca în vară alt grup să petreacă două săptămâni în Japonia respectiv în Tokyo şi Kyoto. Familiile interesate să îşi trimită copiii în tabere în străinătate vor beneficia la WEF şi de o prezentare susţinută de consultanţii Integraledu pe tema alegerii celei mai potrivite tabere educaţionale.

     

  • Tineri fără experienţă, cu pretenţii ridicate

    Întrebaţi, printre altele, într-o solicitare trimisă de BUSINESS Magazin cum au evoluat aşteptările salariaţilor în funcţie de generaţii când vine vorba de un job, specialiştii din HR ne-au spus la unison că cei din Generaţia Z sunt exigenţi în ceea ce priveşte pachetele salariale şi de beneficii şi nu mai sunt dispuşi la mari compromisuri. Cu alte cuvinte, nu se mai vând „ieftin”, cum au făcut-o, poate, alţii înaintea lor. Motivele pot fi variate.

    Nu au familii de întreţinut şi nici presiunea –  a societăţii sau a vârstei – de a-şi întemeia una. Călătoresc mai mult şi mai departe, şi pentru asta au nevoie de flexibilitate şi un buget pe măsură. E mult mai simplu să plece în afară, să îşi găsească un job peste graniţe, mai ales că românii stau bine în ceea ce priveşte limbile străine, iar paradisurile exotice ale nomazilor digitali sunt pe val şi cât se poate de atractive. Părinţii – care poate au avut lipsuri – îi ţin în palme ca nu cumva să simtă copiii, la rândul lor, aceleaşi lipsuri, şi poate le-au luat deja o garsonieră ori le-au făcut un credit imobiliar pe numele lor, aşa că nu sunt nevoiţi să plătească chirie.

    Sunt obişnuiţi cu mersul la psiholog şi au în spate şedinţe de terapie unde au fost învăţaţi să nu accepte jigniri sau rele tratamente din partea şefilor/colegilor. Trăiesc în mirajul – sau în realitatea – banului făcut uşor, din crearea de conţinut în online – mai ales că internetul abundă de mesaje şi reclame care promovează „independenţa financiară”, aşa că li se pare mai simplu să copieze un canal de Tiktok, să adune o comunitate şi să găsească nişte colaborări, muncind după propriile reguli, decât să meargă la un birou cu program 9-17. Iar motivele pot continua.

    Dar pentru că ei sunt viitorul pieţei muncii – şi un studiu lansat de eJobs arată că 39,6% dintre joburile postate anul trecut au vizat candidaţii entry-level, respectiv pe cei care au între 0 şi 2 ani de experienţă, deci tineri la început de drum profesional – companiile trebuie, vrând-nevrând, să le creeze climatul necesar pentru a vrea să rămână în echipe. Programe flexibile, căci viaţa personală e pusă pe primul loc de Generaţia Z, beneficii la fel de flexibile – şi în tendinţe, adaptate la nevoile lor, medii de lucru incluzive, dar şi propice avansării în carieră, pentru a le sprijini ambiţiile.

    Dacă nu vă plac însă „condiţiile” noilor generaţii de angajaţi, profitaţi de celelalte generaţii, mai fidele şi care apreciază alte valori, nu vinerea scurtă sau lucrul remote. De pildă, „chiar dacă mulţi se află în prag de pensionare, încă avem Baby Boomers (născuţi între 1946 şi 1964) activi şi extrem de implicaţi în businessuri”, spunea Bogdan Gabor, CEO al Lugera – The People Republic, care, într-un interviu anterior, declara inclusiv că anul acesta, din cauza dificultăţilor întâmpinate de companii la capitolul personal, se va apela chiar şi la pensionari, deţinuţi şi alte categorii de salariaţi pentru a suplini nevoia de forţă de muncă.

    Oricum, pe măsură ce vor înainta în vârstă, şi pretenţiile celor mai tineri candidaţi se vor schimba, în funcţie de nevoile apărute în noile etape ale vieţii. Odată cu ratele, cu apariţia copiilor sau creşterea nivelului de trai – pe care oricine şi-l doreşte ca o evoluţie naturală  – vor aprecia mai mult stabilitatea unui job şi vor înţelege că promovările şi creşterile salariale vin la pachet cu experienţa acumulată şi sunt oferite şi în baza seniorităţii şi a trasului la jug alături de echipă, nu doar a unor cunoştinţe acumulate în universităţi fancy de prin străinătate.   ■

    Andra Stroe este jurnalist BUSINESS Magazin

  • Boala îngrozitoare care afectează tot mai mulţi tineri alarmează medicii din toată lumea. Aceştia nu înţeleg care sunt cauzele ce provoacă acest lucru

    Cancerul loveşte tot mai mulţi tineri din întreaga lume, lăsându-i pe medici perplecşi. Rata de diagnosticare în SUA a crescut în 2019 la 107,8 cazuri la 100.000 de persoane sub 50 de ani, în creştere cu 12,8% faţă de 95,6 în 2000, arată datele federale. 

    Un studiu publicat anul trecut în BMJ Oncology a raportat o creştere bruscă la nivel mondial a cancerelor la persoanele sub 50 de ani, cu cele mai mari rate în America de Nord, Australia şi Europa de Vest.

    Medicii se grăbesc să afle ce îi îmbolnăveşte şi cum să identifice tinerii care prezintă un risc ridicat. Ei suspectează că schimbările în modul nostru de viaţă – mai puţină activitate fizică, mai multe alimente ultraprocesate, noi toxine – au crescut riscul pentru generaţiile tinere, relatează WSJ.

    “Pacienţii sunt din ce în ce mai tineri. Probabil că este vorba de o schimbare, fie că este vorba de ceva din mâncarea noastră, de medicamente sau de ceva ce nu am identificat încă”, a declarat pentru WSJ Dr. Andrea Cercek, care co-dirijează un program pentru pacienţii cu cancer gastrointestinal cu debut precoce la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York.

    Moartea actorului Chadwick Boseman la 43 de ani din cauza cancerului de colon în 2020 a atras atenţia publicului asupra prevalenţei în creştere a cancerului colorectal la persoanele sub 50 de ani, o tendinţă care i-a alarmat pentru prima dată pe oncologi în deceniul anterior. Aceştia şi-au dat seama rapid că această criză s-a extins şi la alte câteva tipuri de cancer, inclusiv pancreatic, de apendice, de stomac şi uterin.

    Deşi cancerul loveşte în continuare mult mai des persoanele în vârstă decât pe cele tinere, creşterea numărului de cancere cu debut precoce ameninţă să blocheze progresul. Unul din cinci pacienţi noi cu cancer colorectal în 2019 avea sub 55 de ani, aproape dublă faţă de 1995. Aceşti pacienţi mai tineri sunt adesea diagnosticaţi în stadii târzii. Ratele de deces din cauza cancerului colorectal în rândul pacienţilor de peste 65 de ani sunt în scădere, dar pentru cei sub 50 de ani sunt în creştere.

    Cancerul începe cu mutaţii genetice care determină celulele să se înmulţească necontrolat, să se răspândească şi să formeze tumori. Astfel de mutaţii se acumulează pe măsură ce îmbătrânim. Pentru mai mulţi tineri, însă, ceva declanşează mai devreme această cascadă de producţie celulară nebună.

    Cercetătorii analizează posibilele cauze, de la stilul de viaţă inactiv până la microplastice. Oncologii au descoperit un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal la o vârstă fragedă în rândul femeilor care petreceau mult timp stând în faţa televizorului. Consumul de băuturi zaharoase în liceu s-a corelat, de asemenea, cu un risc mai mare. Chiar şi naşterea prin cezariană părea să lege un alt grup de femei cu un risc mai mare de a face cancer colorectal la o vârstă fragedă.

    Alimentele prăjite şi foarte procesate au fost implicate în alte studii privind apariţia precoce a cancerului colorectal, în timp ce dietele cu fibre, fructe şi legume, probabil, reduc riscurile. Cancerele, inclusiv cel colorectal, mamar şi pancreatic, au fost legate de obezitate, iar studiile susţin o legătură între excesul de greutate şi unele cancere cu debut precoce.

    Dar medicii au declarat că obezitatea şi stilul de viaţă nu pot explica în totalitate creşterea.

    “Mulţi dintre pacienţii tineri sunt foarte sănătoşi”, a declarat Dr. Y. Nancy You, chirurg specializat în cancer colorectal la University of Texas MD Anderson Cancer Center din Houston.

  • Anunţ important făcut de Comisia Europeană: 2000 de tineri vor putea călători gratis în Europa. Ce trebuie să faci pentru a participa

    Aproape 2.000 de tineri români în vârstă de 18 ani vor primi un permis de călătorie gratuit pentru a explora diversitatea Europei, a anunţat marţi Comisia Europeană.

    Este vorba de 1974 de tineri români ale căror cereri din cadrul rundei de înscrieri DiscoverEU din luna octombrie 2023 au fost aprobate. Ei vor călători în principal cu trenul, în perioada martie 2024-mai 2025.

    Până în prezent, peste 11 600 de tineri români au beneficiat de un astfel de permis de călătorie.

    „DiscoverEU este o ocazie unică de a realiza o călătorie de neuitat în întreaga Europă, unde fiecare escală creează noi legături între oameni şi scoate în evidenţă numeroasele faţete ale frumuseţii Europei. Tuturor tinerilor exploratori care se lansează în această călătorie remarcabilă le spun: fie ca fiecare loc pe care îl vizitaţi să vă lărgească orizonturile, fiecare interacţiune să vă îmbogăţească spiritul şi fiecare întâlnire pe care o veţi avea să vă lase o amintire de neuitat!”, a declarat Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

    Această rundă de înscrieri DiscoverEU a fost deschisă tinerilor născuţi între 1 ianuarie 2005 şi 31 decembrie 2005, atât din statele membre ale UE, cât şi din ţările asociate Erasmus+. În cadrul acestei runde s-au înscris în total 144 038 de tineri, dintre care 36 318 au fost selectaţi. DiscoverEU include şi o dimensiune de învăţare, cu întâlniri sau sesiuni de informare înaintea plecării, desfăşurate în întreaga Europă. Tinerii participanţi se pot înscrie în grupul oficial de pe Facebook #DiscoverEU pentru a lua legătura cu comunitatea DiscoverEU.

  • Care este situaţia companiilor care au cel mai mare impact în economie, cum rezistă în această criză? Urmăriţi ZF Live joi, 9 noiembrie 2023, ora 12.30 cu Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR

    Care este situaţia companiilor care au cel mai mare impact în economie, cum rezistă în această criză? Urmăriţi ZF Live joi, 9 noiembrie 2023, ora 12.30 cu Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • „Viitorul Porneşte Azi” pentru tinerii din industria auto

    Campania „Viitorul Porneşte Azi”

    • Proiect de Modernizare a Învăţământului Profesional în România
    • Şapte licee vor primi echipamente şi materiale de ultimă generaţie pentru predare şi practică

     

    VARTA, una dintre mărcile de top ale liderului mondial în producţia de baterii de joasă tensiune Clarios, în colaborare cu Inter Cars, anunţă lansarea campaniei„Viitorul Porneşte Azi”, un proiect dedicat atât experţilor, cât şi debutanţilor din industria auto. Această iniţiativă îşi propune să îmbunătăţească metodele de predare şi să ofere materiale moderne şcolilor profesionale din România, favorizând creşterea tinerelor talente în profesia de mecanic auto.

    O continuare firească a competiţiei „Young Car Mechanic” organizată de Inter Cars, proiectul „Viitorul Porneşte Azi” are acelaşi scop: atragerea interesului tinerilor cu privire la ocupaţia de mecanic auto, împărtăşirea experienţei şi a metodelor de învăţare, în vederea modernizării sistemului educaţional de profil în România şi încurajarea tinerelor talente.

    Anul acesta, peste 140 de elevi din 34 de şcoli profesionale din 8 judeţe s-au întrecut la concursul „Young Car Mechanic”, trecând prin trei etape dificile: două etape teoretice şi una practică. Aşa au fost selecţionaţi 10 concurenţi care au luat parte la Finala Competiţiei „Young Car Mechanic” din cadrul EXPO Inter Cars 2023 – desfăşurată la Academia Hagi, în perioada 16- 17 iunie 2023.

    Podiumul din acest an a fost ocupat de Ethan Daniel Ciucă (Liceul Tehnologic “Vlădeasa”, Huedin), Alexandru Nicolae Târşă (Liceul “Dimitrie Leonida”, Constanţa) şi de Ştefan Drăgan (liceul “Alexandru Borza”, Cluj Napoca, ocupantul locului 1), iar primul clasat a avut onoarea de a-şi reprezenta colegii români la Finala Internaţională desfăşurată în Ungaria.

    Ca urmare a succesului acestei competiţii în rândul tinerilor, Clarios, producătorul mărcii VARTA şi partener internaţional al proiectului „Young Car Mechanic” a ales ca în România să îşi extindă implicarea şi în afara programului competiţional. 

    Astfel, VARTA şi Inter Cars România şi-au unit forţele din nou şi şi-au propus să facă un prim pas în această direcţie, şi anume să pornească într-un tur de vizitare a şcolilor finaliste Young Car Mechanic 2023.

    “Toţi conducătorii de maşini îşi doresc un specialist, un om de service bun. Însă nivelul de excelenţă în domeniu nu se dobândeşte atât de simplu. La nivel liceal, viitorii specialişti trebuie să aibă acces la informaţii şi echipamente actuale, care să îi pregătească pentru cariera ce urmează să înceapă. Cum domeniul auto evoluează atât de rapid şi spectaculos în diferite direcţii – oferind multiple soluţii de mobilitate precum vehiculele de tip xEV – specialistul auto va fi într-un proces de învăţare continuu pe parcursul întregii sale cariere, pentru că altfel nu va putea să menţină nivelul de performanţă impus de complexitatea domeniului şi de cerinţele consumatorilor. Este un proiect pentru experţi şi debutanţi deopotrivă”, a declarat Luiza Popa – Marketing Manager Adria, Bulgaria, România şi Ungaria la Clarios.

    În cadrul evenimentelor ce se vor desfăşura în perioada 13-20 noiembrie 2023, elevii celor 7 instituţii de învăţământ se vor întâlni cu echipa Centrului de Training Inter Cars România şi cu alţi invitaţi speciali – reprezentanţii VARTA în România – şi vor avea parte şi de câteva surprize. VARTA şi Inter Cars România au pregătit şi un kit de echipare pentru aceste unităţi de învăţământ, compus din aparatura specifică pentru verificarea şi diagnosticarea bateriilor auto. Astfel, pentru ca tinerii să aibă o carieră de succes în domeniu, este foarte important ca la şcoală conţinutul de informaţii, echipamentele şi metodele de învăţare să fie mereu actualizate, iar pedagogii să fie cu adevărat încurajaţi să adapteze metodele de predare la vremurile moderne.

    “În decursul acestui an, Echipa de Training Inter Cars a discutat cu peste 250 de unităţi de învăţământ din sistemul profesional şi dual, identificând astfel nivelul de echipare şi spaţiile tehnice de care acestea dispun.” – Petrisor Covaciu – Training Manager Inter Cars.

    Cu prilejul acetor evenimente, cei doi parteneri vor ava un dialog cu profesorii, dar mai ales cu viitorii specialişti, privind  cerinţele pieţei auto.

    „Având în vedere că în fiecare an peste 6.000 de elevi finalizează aceste cursuri, ne dorim să îmbunătăţim nivelul de retenţie în atelierele auto din România. În acest sens, oferim posibilitatea elevilor să participe la interviuri de angajare în reţeaua de ateliere de reparaţii Q-Service. Ne bucurăm că VARTA este primul partener care împărtăşeşte viziunea noastră despre implicarea în acest segment educaţional.” – Victor Gavronschi – Director Evenimente şi Proiecte Speciale la  Inter Cars România.

    Despre Clarios:

    Clarios este lider mondial în soluţii avansate de stocare a energiei. Colaboram cu clienţii noştri pentru a satisface cererea în creştere a pieţei pentru aplicaţii avansate (smarter applications), la scară globală. Cei 16.000 de angajaţi ai noştri dezvoltă, produc şi distribuie un portofoliu de tehnologii de baterii pentru aproape orice tip de vehicul, tehnologii care oferă performanţă unică durabilă, de ultimă generaţie şi aduc fiabilitate, siguranţă şi confort în viaţa de zi cu zi. Adăugăm valoare la fiecare verigă a lanţului de aprovizionare, contribuind la progresul comunităţilor pe care le deservim şi al planetei pe care o împărtăşim cu toţii.

    În calitate de semnatar în 2020 al Pactului Global al Naţiunilor Unite, Clarios se angajează să-şi alinieze strategiile şi operaţiunile la principiile universale axate pe drepturile omului, muncă, mediu şi anticorupţie.

    Clarios este o filială a Brookfield Business Partners.

    Despre Inter Cars România

    Inter Cars S.A. a fost înfiinţată în 1990 în Varşovia (Polonia), de către Krysztof Oleksowicz, Piotr Oleksowicz şi Andrzey Oliszewski, fiind în acest moment cel mai mare distribuitor de piese şi accesorii auto din Europa Centrală şi de Est, cu o prezenţă în 22 de ţări.

    În anul 2008 a avut loc lansarea Inter Cars în România, prin deschiderea unui punct de lucru în Cluj-Napoca. În prezent sunt peste 2.000 de angajaţi în Inter Cars România şi în reţeaua sa de parteneri francizaţi, care deservesc un portofoliu de peste 60.000 de clienţi din întreaga ţară.

    Aprovizionarea se face atât din depozitul central Inter Cars din Codlea, care este dispus pe 4 niveluri şi se întinde pe o suprafaţă de 12.900 mp, cât şi din alte 3 depozite din Polonia, ce însumează o suprafaţă de aproximativ 150.000 mp.

     

     

  • CSR 2023. Plan de Viaţă

    Motivaţie: Ideea proiectului a pornit din realitatea dură a unei persoane aflate în situaţia de a părăsi la 18 ani centrul de protecţie a copilului, fără a avea nicio soluţie pentru cazare sau întreţinere. De aceea, prima etapă a programului Plan de Viaţă a purtat deviza „Născut la 18 ani” din dorinţa de a le oferi unor tineri instituţionalizaţi din toată ţara şansa de a începe o nouă viaţă. Aceştia sunt ajutaţi cu asigurarea unei locuinţe pe o perioadă de 6 luni până la un an, precum şi sprijin în plata utilităţilor şi a cheltuielilor zilnice în primele luni, cu scopul de a-i ajuta să devină independenţi şi să îşi continue dezvoltarea personală şi profesională.

    Plan de Viaţă selectează la nivel naţional tineri care la vârsta de 18 ani sunt nevoiţi să părăsească sistemul de stat şi să se descurce pe cont propriu, de cele mai multe ori neavând unde să locuiască sau cum să se descurce independent.

    „AFI Europe este un dezvoltator imobiliar, altfel spus o companie care construieşte clădiri, dar totodată un angajator şi partener responsabil care investeşte în relaţii pe termen lung cu chiriaşii săi. De aceea, pentru noi este important să contribuim şi la construirea visurilor unor tineri care au urgentă nevoie de ajutor pentru a se integra, a deveni membri activi şi independenţi ai societăţii. Această experienţă ne-a dovedit că cei mai mulţi tineri pot reuşi dacă primesc ajutorul necesar. Acum, majoritatea au locuri de muncă, studiază sau chiar au devenit antreprenori”, declară reprezentanţii companiei, dezvoltator de proiecte de birouri, centre comerciale, unităţi rezidenţiale şi proiecte mixte.

    Proiectul reuneşte următoarele componente: oferirea unui cămin, susţinerea timp de 6-12 luni pentru 15 tineri pe etapă (utilităţi, hrană, transport, asistenţă medicală), ateliere de dezvoltare personală şi profesională, consiliere psihologică, medicală şi vocaţională, integrare pe piaţa muncii, susţinere post-angajare, mentorat şi sprijin constant.

     

    Descrierea proiectului: Programul a demarat în 2019 cu selectarea de către Asociaţia The Social Incubator a zece tineri instituţionalizaţi din toată ţara, iar apoi numărul lor a crescut la 15 tineri pentru fiecare etapă. Prin sprijinul financiar al AFI Europe, asociaţia le-a închiriat apartamente, le-a căutat joburi şi le-a oferit consiliere şi pregătire psihologică, medicală şi profesională. Asociaţia The Social Incubator, care de peste 9 ani ajută, prin diverse programe, tinerii instituţionalizaţi să devină independenţi şi să se integreze în societate. Volumul de investiţie necesar este de circa 200.000 de euro pe an.

     

    Rezultate: Programul a ajutat 44 de tineri să beneficieze de locuinţă, loc de muncă, studii şi sprijinul Asociaţiei The Social Incubator prin consiliere psihologică, medicală, vocaţională şi socio-emoţională pe termen nedeterminat, aceştia rămânând în contact cu tinerii. Scutiţi de grija zilei de mâine, tinerii au participat la ateliere de educaţie nonformală care i-au ajutat să-şi dezvolte abilităţi şi o bază solidă pentru o viaţă independentă şi responsabilă. Tinerii au beneficiat de peste 1.000 de sesiuni individuale de asistenţă socială, mentorat, consiliere psihologică şi vocaţională. În plus, în cadrul vizitelor la companii şi antreprenori, tinerii au intrat în contact cu profesionişti din varii domenii, au aflat ce meserii li se potrivesc şi au legat relaţii ce s-au concretizat cu angajări. „Ca rezultat, acum tinerii au mai multă încredere în forţele proprii, ştiu convieţuiască în armonie şi să se întreţină, să comunice, să îşi caute job, să-şi înfrunte problemele emoţionale şi să lucreze zilnic pentru a le depăşi. Astfel, tinerii pot contribui la conturarea unei societati mai bune, reducându-se astfel numărul celor care locuiesc pe stăzi, nu au un loc de muncă sau trăiesc în afara legii”, declară reprezentanţii companiei.

    Programul Plan de Viaţă îşi propune să continue să schimbe în bine viaţa tinerilor aflaţi în program. În următoarea etapă vor fi din nou selectaţi alţi 15 tineri care pe parcursul unui an vor învăţa să devină membri activi şi bine integraţi ai societăţii.

    „Implicarea companiilor în astfel de proiecte este vitală şi susţine preocuparea noastră de a contribui la crearea unei societăţi mai bune – de a ne implica şi a rezolva efectiv probleme ale comunităţii. Doar prin intermediul parteneriatelor pe durate extinse de timp putem implementa programe care vizează intervenţia în profunzime”, conchide Mihaela Bolohan, director operaţiuni, Asociaţia The Social Incubator.

  • Veşti bune pentru salariaţi. Categoria de persoane care va primi mai mulţi bani la salariu începând de acum

    Începând cu 1 octombrie 2023, salariul minim brut pe ţară a crescut la 3.300 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    Astfel, din acest an, indemnizaţia de internship este 1.650 de lei faţă de 1.500 de lei cât era până la începutul lunii octombrie când salariul de bază minim brut era 3.000 de lei.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

     

  • România, cel mai mare decalaj de vârstă între femeile şi bărbaţii care se mută de la părinţi

    România înregistrează cel mai mare decalaj de vârstă între femeile şi bărbaţii care se mută de acasă, în Europa. Tinerii bărbaţi pleacă la 29,9 ani, iar femeile la 25,4 ani.

    În 2022, tinerii din UE au plecat din locuinţa părinţilor în medie la vârsta de 26,4 ani, conform Eurostat.

    Cele mai mari vârste medii, de 30 de ani sau mai mult, au fost înregistrate în Croaţia (33,4 ani), Slovacia (30,8), Grecia (30,7), Bulgaria şi Spania (ambele 30,3), Malta (30,1) şi Italia (30,0).

    În schimb, cele mai mici vârste medii, toate sub 23 de ani, au fost înregistrate în Finlanda (21,3 ani), Suedia (21,4), Danemarca (21,7) şi Estonia (22,7).

    În decurs de 10 ani, vârsta medie a tinerilor care părăsesc locuinţa părintească a crescut în 14 ţări din UE, mai ales în Croaţia (+1,8 ani), Grecia (+1,7) şi Spania (+1,6).

    În 2012, cea mai scăzută medie din UE era în Suedia, unde tinerii îşi părăseau locuinţa părintească la 19,9 ani, însă, în 10 ani, această medie a crescut cu 1,5 ani.

    La nivelul UE, între 2012 şi 2022, vârsta medie a variat uşor, cea mai mică fiind de 26,2 ani (2019), iar cea mai mare de 26,5 ani (2012, 2014, 2020 şi 2021).

    În UE, în medie, bărbaţii părăsesc casa părintească mai târziu decât femeile: bărbaţii la vârsta de 27,3 ani şi femeile la 25,4 ani în 2022. Această diferenţă a fost observată în toate ţările, adică femeile tinere au plecat de acasă mai devreme decât bărbaţii tineri.

    Bărbaţii au părăsit casa părinţilor, în medie, după vârsta de 30 de ani în 9 ţări din UE (Croaţia, Bulgaria, Grecia, Slovacia, Spania, Italia, Malta, Slovenia şi Portugalia), în timp ce acest lucru este valabil pentru femei într-o singură ţară: Croaţia.

    Cel mai mare decalaj a fost constatat în România, unde tinerii bărbaţi au plecat la 29,9 ani, iar femeile la 25,4 ani (diferenţă de gen de 4,5 ani).

    România este urmată de Bulgaria (diferenţă de 4,1 ani), unde bărbaţii au plecat la 32,3 ani, iar femeile la 28,2 ani. În schimb, Luxemburg (decalaj de 0,5 ani), Suedia (0,6), Danemarca şi Malta (ambele 0,7) au înregistrat cele mai mici decalaje între tinerii de sex masculin şi feminin care părăsesc casa părintească.