Tag: strazi

  • A crescut pe străzi şi a vândut ziare ca să aibă ce mânca. Acum are o avere de 3 miliarde de dolari

    De la sărăcie cruntă la o avere de 3 miliarde de dolari. Aceasta este povestea lui John Paul DeJoria, fiu al unui imigrant italian si al unei grecoaice, care până la vârsta de 70 de ani a construit două imperii: John Paul Mitchell Systems, un producator de produse de lux pentru ingrijirea parului, si Patrón Spirits, cel mai puternic brand de tequila din lume.

    Copilaria si-a petrecut-o in strada, la periferia Los Angelesului, iar la 9 ani vindea ziare in intersectii pentru a-si sustine familia. Mama sa nu a mai putut să îl întreţină, aşa că s-a decis să îl trimită, alături de fratele său la un orfelinat.

    În 1980 a pus bazele companiei care comercializează produse de îngrijire alături de hair-stylistul Paul Mitchell. Cei doi au hotărât să vândă produsele direct stiliştilor, nu consumatorilor obişnuiţi. Paul Mitchell crea produsele iar DeJoria le vindea din uşă în uşă. Firma a fost fondată cu 700 de dolari luaţi cu împrumut, iar biroul companiei era de fapt maşina sa, în care locuia. Pentru convorbiri, cei doi foloseau un telefon public.

    John Paul Mitchell Systems a venit cu un şampon care necesita o singură spălare, pentru a economisi timp şi bani, plus un balsam încorporat. De asemenea, acesta avea şi o protecţie împotriva căldurii uscătorului şi neutraliza chimicalele de pe mâinile stilistului. După ce Paul Mitchell a murit, locul său ca a fost luat de fiul acestuia, Angus. Compania a ajuns astăzi la venituri anuale de peste un miliard de dolari.

    Următorul business al lui DeJoria a fost Patron, fondată în 1989. El a dorit să facă cea mai bună tequila de pe piaţă, respectiv un produs care să dea stări de rău ziua următoare. Aşa a ajuns să realizeze un produs premium, iar firma sa vinde acum anual două milioane de baxuri de băutură. A mai pus bazele unui lanţ de cluburi de noapte, pe care l-a vândut în 2006 pentru 350 de milioane de dolari. În timp, el a ajuns să deţină şi o companie care produce şampoane pentru animale de companie.

    Averea lui John Paul DeJoria este estimată la 2,8 miliarde de euro.

  • O companie deţinută de grupul francez Vinci modernizează străzile din Pantelimon cu 11 milioane de euro

    Contractul a fost atribuit luni, în urma unei licitaţii deschise unde au fost admise şase oferte, potrivit unui anunţ al primăriei.

    Lucrările vizează reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe o lungime de aproximativ 29 kilometri şi lucrări de canalizare pluvială pe circa 19 kilometri.

    Proiectul, estimat la 40,8 milioane lei, a fost adjudecat pentru suma de 40,2 milioane lei. Sumele nu includ TVA.

    Investiţia este finanţată prin Programul Operaţional Regional.

    Compania franceză Eurovia, specializată în construcţii, infrastructură de transport şi construcţii edilitare, deţine Viarom Construct şi este parte a grupului francez Vinci.

    Viarom Construct a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 185,1 milioane lei şi un profit net de 1,2 milioane lei, având aproximativ 220 angajaţi, potrivit informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Vinci face parte, alături de Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia), din asocierea selectată pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie sau rezilierea procedurii.

     

  • O companie deţinută de grupul francez Vinci modernizează străzile din Pantelimon cu 11 milioane de euro

    Contractul a fost atribuit luni, în urma unei licitaţii deschise unde au fost admise şase oferte, potrivit unui anunţ al primăriei.

    Lucrările vizează reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe o lungime de aproximativ 29 kilometri şi lucrări de canalizare pluvială pe circa 19 kilometri.

    Proiectul, estimat la 40,8 milioane lei, a fost adjudecat pentru suma de 40,2 milioane lei. Sumele nu includ TVA.

    Investiţia este finanţată prin Programul Operaţional Regional.

    Compania franceză Eurovia, specializată în construcţii, infrastructură de transport şi construcţii edilitare, deţine Viarom Construct şi este parte a grupului francez Vinci.

    Viarom Construct a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 185,1 milioane lei şi un profit net de 1,2 milioane lei, având aproximativ 220 angajaţi, potrivit informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Vinci face parte, alături de Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia), din asocierea selectată pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie sau rezilierea procedurii.

     

  • Capitalistul săptămânii: William Wrigley jr.

    La 29 de ani, William Wrigley a plecat din Philadelphia cu doar 32 de dolari în buzunar pentru a-şi deschide propria sa afacere în Chicago. El a continuat să vândă săpun, oferind mici cadouri comercianţilor care erau de acord să îl expună pe rafturile magazinelor.
    Într-o bună zi, Wrigley a avut ideea de a oferi două pachete de gumă de mestecat la fiecare zece batoane de săpun vândute. Ideea a avut atât de mult succes, încât omul de afaceri a lansat, în 1893, guma de mestecat Juicy Fruit. Compania a devenit astfel cunoscută în regiune, iar Wrigley a continuat să lanseze diverse sortimente ale produsului.

    În 1907, Statele Unite au fost lovite de o gravă criză financiară, iar Wrigley a luat o decizie extrem de riscantă: a ipotecat tot ceea ce deţinea şi a investit banii într-o campanie publicitară de 1,5 milioane de dolari. În urma acesteia, Wrigley a devenit un brand cunoscut de toţi americanii, iar vânzările l-au ajutat să îşi recupereze banii în mai puţin de 12 luni.

    Omul de afaceri s-a implicat activ în dezvoltarea insulei Catalina, situată în apropierea oraşului Los Angeles din California. El a cumpărat pachetul majoritar al companiei Santa Catalina Island în 1919 şi a primit în concesiune şi insula. El a adus utilităţi publice pe insulă, a construit un hotel, un cazino şi a încurajat dezvoltarea plantaţiilor de arbori şi flori. Astăzi, produsele tradiţionale din Catalina sunt cunoscute în toată America.

    În 1916, Wrigley a cumpărat o parte din acţiunile clubului de baseball Chicago Cubs. Principalul acţionar, Charles Weeghman, a fost forţat în următorii doi ani să vândă tot mai mult din participaţie, având dificultăţi financiare, astfel încât Wrigley a devenit unic acţionar în 1918. În anul 1921, stadionul celor de la Cubs a fost redenumit Wrigley Field în onoarea proprietarului.

    William Wrigley Jr. a murit pe 26 ianuarie 1932 în casa sa din Phoenix, Arizona. A fost înmormântat într-un turn creat special în cadrul grădinii botanice Wrigley Memorial, în apropiere de insula Catalina. Wrigley a lăsat averea sa de 34 de milioane de dolari celor doi copii, Dorothy Wrigley Offield şi Philip K. Wrigley.  Acesta din urmă a rămas la conducerea companiei pentru următorii 45 de ani, până la moartea sa în 1977. Nepotul omului de afaceri, William Wrigley Jr. II, a fost CEO al companiei până în anul 2008, atunci când Wrigley Company a fost vândută către Mars pentru suma de 23 de miliarde de dolari.

  • Noua mobilitate urbană. Trotineta, scuterul, skateboardul şi segway-ul au devenit cool


    Sorin Kertesz, fondatorul Biciclop, a venit la interviu pe o bicicletă atipică: verde, în formă de triunghi, pliabilă. Îmi spune că se numeşte Strida şi costă cam 500 de euro. Există şi modele mai scumpe, de la 600-800 de euro. „Din cauza designului şi a formei mai ciudate, sunt alese de oameni cât mai avangardişti, mai progresivi, oameni mai înclinaţi mai mult spre design sau pur şi simplu sunt cei care vor să aducă ceva nou, diferit.“ Sorin Kertesz a început afacerea cu biciclete chiar odată cu debutul crizei, în 2008, după ce a lucrat în domeniul consultanţei de business şi management, mai întâi la Banca Mondială, apoi în cadrul companiei de consultanţă Accenture.

    A ales să lanseze businessul după ce, în căutarea unei biciclete pe care să o dăruiască unei prietene, a observat că nu existau magazine specializate pe astfel de produse. Biciclop este importator şi distribuitor al unor branduri vestice şi realizează cea mai mare parte a afacerilor din magazinul plasat pe Calea Dorobanţilor. De un an, are  marca proprie, Deoras, „un mix între bicicletele de şosea şi cele de oraş“. A ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 400.000 de euro şi speră să atingă milionul în doi ani. Modelul acesta atipic oferă, potrivit lui, o poziţie mai corectă decât pe alte biciclete pentru deplasarea în oraş. „Pliabilele oferă cea mai corectă poziţie, cu spatele drept, care te avantajează în oraş nu doar din cauze biologice, ci şi pentru că eşti mai sus, vezi mai bine peste maşini în trafic şi eşti şi tu mai bine văzut, îţi creşte siguranţa faţă de o cursieră, de pildă, unde nu eşti văzut foarte bine“, observă Sorin Kertesz.

    Poziţia este una din diferenţele esenţiale dintre o bicicletă de oraş, o cursieră sau una de munte şi e diferenţa cel mai mult sesizabilă pentru utilizatori, aspect mai greu de înţeles de majoritatea bicicliştilor români care, din cauza infrastructurii, îşi cumpără biciclete tip mountain bike pentru a merge prin oraş. „Dacă ne uităm la străzile din Amsterdam, Copenhaga, Germania, vedem că aproape toate bicicletele de pe stradă sunt citybike-uri, la noi sunt predominant mountain bike-uri“, spune antreprenorul. Pe piaţa autohtonă intervine şi slaba putere de cumpărare: în 10% din cazuri utilizatorul vrea să iasă şi off-road în timpul liber, iar majoritatea nu îşi permit o a doua bicicletă. Astfel, dacă la începutul firmei s-a concentrat exclusiv pe vânzarea de biciclete de oraş, după modelele vestice, acum în magazinele sale se găsesc şi modele mountain bike. El încearcă totuşi să le explice clienţilor diferenţele în momentul cumpărării.

    Trendul mersului cu bicicleta în oraş a căpătat avânt odată cu criza, pe fondul problemelor financiare, al creşterii preţului carburantului, dar şi al modei. În 2010, o copertă a Business Magazin analiza „România pe bicicletă“, moment în care un sfert dintre gospodăriile româneşti aveau bicicletă. Lipsa unor date ale Institutului Naţional de Statistică ne îndeamnă să ne uităm spre studiul realizat la nivel european în 2012 de Asociaţia Europeană a Producătorilor de componente pentru biciclete Coliped, din care aflăm că în România s-au vândut în 2012 circa 380.000 de biciclete noi, număr ce întrece de departe înmatriculările de maşini, aflate la 66.435 de unităţi, în cel de al cincilea an de scădere consecutivă a vânzărilor auto.

    România este în continuare întrecută de ţări precum Austria (410.000 de biciclete vândute), Belgia (450.000 de biciclete vândute), Olanda (1,03 milioane de biciclete vândute) sau Germania (aflată în fruntea clasamentului cu 3,966 milioane biciclete vândute). Totuşi, afacerile din domeniul bicicletelor au mers bine şi în România: firmele specializate pe velo au înregistrat vânzări în creştere şi şi-au diversificat oferta de produse şi servicii, de la accesorii până la biciclete care costă cât o maşină. Totuşi, chiar dacă bicicliştii de pe străzile oraşelor par mulţi, procentul lor ne plasează printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la capitolul vânzări. Stăm mult mai bine cu producţia: în 2012, în România au fost produse 450.000 de biciclete, echivalentul a 3,9% din producţia totală a UE.

    Statisticile mai arată că România stă mai bine la producţia de componente şi accesorii pentru biciclete, capitol care o situează pe locul al treilea în UE, după Italia şi Germania, cu vânzări de 200 milioane de euro, aproximativ 10% din vânzările UE. Iar trendul este ascendent: compania NextCity, care asamblează zilnic 2.000 de biciclete la Reşiţa pentru grupul francez Decathlon, va începe anul viitor construcţia celei de-a doua fabrici din România, în Haţeg, judeţul Hunedoara, urmând să angajeze 950 de oameni. Fabrica actuală din Reşiţa a avut anul trecut afaceri de 21 mil. lei (plus 22% faţă de 2012) şi are 350 de salariaţi. Rezultatele financiare poziţionează unitatea de producţie din Reşiţa pe locul patru în topul celor mai importanţi producători de biciclete din România, după Mechrom Industry (parte a grupului italian Campagnolo), Madirom Prod (compania prin care Decathlon asamblează în România biciclete în parteneriat cu NextCity) şi Eurosport DHS.

  • SITUAŢIA DIN UCRAINA: Mii de susţinători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile din Odesa

     După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanţii, printre care se aflau şi aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naţionaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk.

    Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” şi au cântat imnul naţional.

    Ivan Katerinciuk, şeful poliţiei din regiunea Odesa, în civil şi însoţit de cei doi adjuncţi, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în faţa legii, de aceea contez pe ajutorul şi susţinerea voastră”.

    “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanţii răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mii de susţinători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile oraşului Odesa

    După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanţii, printre care se aflau şi aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naţionaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk.

    Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” şi au cântat imnul naţional.

    Ivan Katerinciuk, şeful poliţiei din regiunea Odesa, în civil şi însoţit de cei doi adjuncţi, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în faţa legii, de aceea contez pe ajutorul şi susţinerea voastră”.

    “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanţii răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect estimat la peste 60 de milioane euro pentru reparaţii şi întreţinere a străzilor din Sectorul 1

     Lucrările de întreţinere vizează remedierea rapidă a degradărilor de mică întindere, cele de reparaţii sunt periodice şi vor fi executate pe suprafeţe de până la jumătate din cea totală iar cele de administrare constau în inspecţia zilnică a străzilor care nu sunt în garanţie, urmând ca toate intervenţiile la reţelele edilitare şi la gropile apărute din cauza uzurii drumului să fie raportate către beneficiar.

    Proiectul implică încheierea unui acord-cadru, finanţat de la bugetul local

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studii de fezabilitate estimate la 400.000 euro pentru semafoare noi pe străzile din Bucureşti

     “Datorită modificărilor apărute în desfăşurarea traficului rutier, determinate de creşterea continuă a parcului de autovehicule, creşterea indicelui de mobilitate a parcului auto existent şi a creşterii numărului de autovehicule ce tranzitează Municipiul Bucureşti, capacitatea de circulaţie a străzilor fiind în continuă scădere, este necesară analizarea oportunităţii introducerii echipamentelor de semaforizare în anumite locaţii”, potrivit unui anunţ postat pe e-licitatie.ro

    În cazul multor intersecţii nesemaforizate există puncte de conflict între pietoni, biciclişti şi autovehicule, iar pe o serie de artere de circulaţie, în ciuda eforturilor depuse de Poliţia Rutieră pentru prevenirea accidentelor, se constată în continuare apariţia unor evenimente rutiere “cu consecinţe umane şi materiale grave”, se arată în caietul de sarcini al procedurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de 37 milioane euro pentru reparaţii şi întreţinerea străzilor şi parcărilor din Craiova

     Acordul va avea o durată de patru ani, iar lucrările vor fi finanţate de la bugetul local, potrivit unui anunţ al primăriei.

    Lucrările vor fi atribuite prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro