BusinessMagazin

Tag: strazi

  • Unul dintre cele mai mari oraşe europene vrea să interzică circulaţia auto

    Barcelona ar putea salva sute de vieţi şi ar putea diminua cu un sfert poluarea aerului dacă ar reuşi să implementeze un nou sistem de străzi. 

    Un studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona arată că ar putea fi prevenite 667 de decese premature în fiecare an, dacă s-ar reuşi construi toate cele 503 superblocuri proiectate în planul iniţial al oraşului, scrie The Guardian.

    Superblocurile sunt grupuri de străzi construite între blocuri, pe care traficul ar putea fi redus până la zero, spaţiul putând fi pus astfel la dispoziţia pietonilor sau transformat în zone de joacă.

    Conceptul a fost gândit de BCNecologia, o agenţie condusă de Salvador Rueda.Raportul susţine că toate cele 503 superblocuri ar reduce nivelul de dioxid de azot (NO2)  cu 24%, de la nivelul actual de 47 de miligrame pe metru cub la 36 de miligrame pe metru cub, nivelul maxim recomandat fiind de 40 de miligrame/mc.

    Cel mai notabil rezultat, pe lângă cel legat de nivelul de poluare, este că ar putea fi prevenite anual 291 de morţi premature, urmat de reducerea zgomotului provocat de trafic şi încălzirea excesivă.

    Speranţa de viaţă a locuitorilor ar putea creşte cu aproape 200 de zile, iar cheltuielile la nivel de oraş s-ar putea diminua cu 1,7 miliarde de euro pe an. Studiul estimează, de asemenea, că numărul total de cca. 1,19 milioane de curse cu autovehiculele personale ar scădea la 230.000 pe săptămână, cetăţenii renunţând la transportul cu autoturismele în favoarea mijloacelor de transport în comun sau a plimbărilor cu bicicleta ori pe jos.

  • Orasul unde primăria va confisca banii cerşetorilor pentru a îi descuraja să mai cerşească pe străzile oraşului

    Consilierii locali municipali au aprobat astăzi, în unanimitate, un proiect de hotărâre ce prevede măsuri aspre pentru persoanele care sunt prinse la cerşit, astfel că într-un viitor apropiat, poliţiştii de la ordine publică vor confisca banii pe care cerceştorii îi primesc de la oameni. Măsura a fost preluată după cea a municipiului Cluj-Napoca, unde funcţionează, cu succes, de câţiva ani.

    „Pe lângă măsurile celelalte pe care le-am luat săptămânile trecute, astăzi am adoptat un proiect prin care cresc amenzile şi, suplimentar, agenţii de la poliţia locală care vor fi împuterniciţi pentru acest scop vor confisca banii obţinuţi de către cerşetori”, a spus primarul Călin Bibarţ.

    Acesta a menţionat că banii confiscaţi de la cerşetori vor ajunge în bugetul local al Aradului, scrie specialarad.ro

  • Oraşul unde autorităţile pun oamenii fără adăpost şi cerşetoril la muncă. Programul a functionat asa bine că primarul a propus extinderea sa

    Autorităţile unui oraş din statul american Arkansas au decis să plătească cerşetori cu 9,25 dolari pe oră, adică 8,37 euro pentru a ridica gunoaiele de pe străzi.
     
    Încă din luna aprilie autorităţile din Little Rock, capitala statului Arkansas, au decis să le dea oamenilor fără adăpost şi cerşetorilor care vor să strângă gunoaiele aruncate pe străzi 9,25 dolari (în jur de 39 de lei) pe oră, peste salariul minim pe economie în SUA, relatează Daily Mail.

    În cele 5 luni, primăria a cheltuit 80.000 de dolari pentru acest program destinat cerşetorilor iar primarul a propus extinderea sa până în septembrie 2020.

    Până în prezent, cerşetorii au muncit 1832 de ore în acest program, strângând de pe străzi 2056 de saci de gunoi. În total 380 de oameni ai străzii au muncit în echipe de 8 pentru a curăţa străzile şi spaţiile verzi de deşeuri.

     

  • Oraşul european distrus de turişti. Foarte mulţi localnici se gândesc deja să plece din casele în care s-au născut şi să se mute din oraş – VIDEO

    Casele colorate din Notting Hill, un cartier de lux din Londra, sunt luate cu asalt de iubitorii de Instagram care îşi caută următoarea zona pictorească pentru a o posta pe social media, iar aceasta nu este singura zonă care este luată sub asediu, conform Daily Mail.
     
    Satele idilice din Marea Britanie care au case istorice au început să aibă o creştere a turiştilor, care caută locuri atrăgătoare pentru selfie-uri. Cartierele din Londra de west au fost făcute publice de către Hugh Grant în 1999 şi de atunci au fost pline de turişti.
     
    „A devenit din ce în ce mai rău. Au început să se aşeze pe treptele casei mele şi sunt nepoliticoşi câteodată,” a spus o pensionară de 90 de ani, care a trăit într-o zona spectaculoasă timp de 40 de ani.
     
    „Se agaţă de balustradă. Îşi iau prânzul în faţa uşii mele si am avut un bărbat care s-a rezemat de uşa casei în timp ce îşi făcea un selfie. Aud oameni ţipând  la 9 dimineaţa,” a spus vecina sa, care are o casă albastră desrisă de mulţi turişti ca o proprietate desprinsă din Disneyland.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

  • Poliţia anunţă că scoate pe străzi toate radarele în următoarele trei zile

    Poliţiştii vor folosi echipamentele video de supraveghere a traficului rutier şi de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor instalate pe autospeciale şi cinemometrele portabile model TruCAM.

    Pe lângă acestea, se vor utiliza şi aparatele etilotest, etilometru şi drugtest, pentru depistarea şi sancţionarea celor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei va tăia peste 600 de milioane de lei de la străzi, şcoli şi biserici, din cauza veniturilor scăzute

    „Având în vedere gradul efectiv de realizare a veniturilor în primele 5 luni ale anului curent, când se constată o diminuare a veniturilor bugetului local, urmare a încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit în scădere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 se constată necesitatea rectificării atât a unor venituri prognozate a fi încasate la bugetul Municipiului Bucureşti cât şi reducerea unor cheltuieli propuse a se realiza pe parcursul anului curent”, se arată în expunerea de motive a proiectului de rectificare bugetară aprobat, miercuri, în şedinţa CGMB.

    Suma propusă pentru diminuare este, potrivit proiectului de hotărâre, de 608 milioane de lei, adică aproximativ 10% din bugetul total.

    Principalele tăieri:

    – 35 de milioane de la învăţământ,
    – 11 milioane de la promovarea culturii tradiţionale,
    – 33 de milioane de la întreţinere parcuri şi spaţii verzi,
    – 53 de milioane de la Transporturi,
    – 5 milioane de lei mai puţin la biserici,
    – 10 milioane de lei mai puţin la Administraţia Străzilor,
    – Centrul de creaţie artă şi tradiţie, minus 11 milioane,
    – 3 milioane mai puţin la Poliţia Locală,
    – Administraţia Monumentelor, tăiere de 14 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţ IGSU: Zeci de locuinţe, curţi, beciuri şi străzi, inundate în zece judeţe din ţară

    Potrivit reprezentaţilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), ploile şi vijeliile din ultimele 24 de ore au provocat pagube în zece judeţe: Arad, Bihor, Constanţa, Galaţi, Harghita, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Prahova şi Suceava.

    Pompierii au intervenit cu motopompe pentru evacuarea apei din 17 locuinţe, 110 curţi şi beciuri, dar şi de pe 6 străzi. Totodată, salvatorii au asigurat înlăturarea a cinci copaci căzuţi pe carosabil şi autoturisme şi a acoperişului unei şcoli din judeţul Constanţa, desprins din cauza vântului puternic.

    „În localitatea Tomeşti din judeţul Iaşi, un bărbat de 63 ani a fost lovit de trăsnet. La faţa locului s-a deplasat imediat un echipaj medical al Serviciului de Ambulanţă, care a reuşit resuscitarea, stabilizarea şi transportarea victimei la spital”, se mai arată în bilanţul IGSU.

    Duminică dimineaţa nu erau în desfăşurare misiuni operative, însă în mai multe localităţi afectate de inundaţiile din această perioadă se desfăşoară evaluări ale pagubelor produse.

    Mai multe localităţi din ţară s-au aflat ieri sub avertizări de Cod roşu şi portocaliu, emise de meteorologi şi hidrologi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Furnizorii de internet RECLAMĂ că Primăria sector 4 demontează reţelele aeriene de pe unele străzi

    Un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România precizează că primele întreruperi ale serviciilor de comunicaţii (inclusiv voce, Internet, TV) au fost cauzate în noaptea de 19/20 aprilie 2019, iar procesul s-a repetat în noaptea 22-23.04.
     
    ANISP spune că susţine dezvoltarea reţelelor subterane (în zonele urbane), dar atrage atenţia asupra consecinţelor intervenţiilor nechibzuite asupra reţelelor aeriene.
     
    „Subliniem încă o dată faptul că autorităţile locale trebuie să acorde un interval de timp suficient de mare pentru realizarea efectivă a migrării reţelelor aeriene în subteran, întrucât: tăierile haotice de cabluri pot duce la întreruperi în serviciile Internet către utilizatorii rezidenţiali dar şi la întreruperi în legăturile care deservesc staţiile de bază de telefonie mobilă (inclusiv accesul la serviciul de urgenţă 112), întreruperi ale altor servicii importante ale societăţii informaţionale (ex: bancomate, POS-uri, monitorizare echipamente, fluidizare trafic etc) sau la izolarea unor instituţii (şcoli, spitale etc); operatorii telecom sunt adesea nevoiţi să lucreze pe mai multe fronturi; de regulă, resursele umane nu sunt suficiente pentru a efectua lucrări masive în timpi scurţi; este necesar un interval de timp şi pentru aprovizionarea cu materia primă (cablurile de fibră optică în sine); impactul negativ al tăierilor pripite nu se traduce doar în întreruperi de servicii pentru anumiţi utilizatori, ci şi în periclitarea unor locuri de muncă şi a unor venituri bugetare.
     

  • Când ies pe străzile Capitalei primele autobuze turcoaz Otokar. Pe ce linii vor circula

    ”În sfârşit, pe străzile Capitalei vor circula autobuze noi şi moderne, care vor asigura bucureştenilor servicii de transport civilizate, la standarde europene. Primele 30 de autobuze Otokar, achiziţionate de Primăria Capitalei şi predate STB SA, vor ieşi în trasee începând cu data de 1 decembrie. Noile autobuze sunt dotate cu aer condiţionat, cu sistem de taxare inteligent, sunt accesibilizate pentru toate categoriile de pasageri şi beneficiază de supraveghere video atât în interior, cât şi în exterior”, a declarat primarul General, Gabriela Firea.

    Cele 30 de autobuze Otokar vor asigura serviciul de transport pe liniile 302 (cu autobuze de 10 metri lungime), 336 şi 601 (cu autobuze de 12 metri lungime), precum şi pe liniile 780 şi 783, care fac legătura cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă (cu autobuze articulate, cu lungime de 18 metri).
     
    Ulterior, pe măsură ce noile autobuze vor fi recepţionate, acestea vor fi introduse în circulaţie, conform graficului, pe liniile din zona centrală. Astfel, până la sfârşitul anului 2018, noile autobuze de culoare turcoaz vor mai fi văzute şi pe liniile 124, 137, 261, 682 şi 781.
     
    În luna iunie a acestui an, primarul general, Gabriela Firea, a semnat împreună cu managerul general al Otokar Otomotiv ve Savunma Sanayi, Serdar Gorguc, contractul prin care Primăria Capitalei achiziţionează 400 de autobuze noi Euro 6. Conform graficului de livrări, până la sfârşitul acestui an, vor veni la Bucureşti primele 100 de unităţi, urmând ca anul viitor, să ajungă şi restul de 300 de autobuze. Valoarea tranzacţiei este 100 milioane euro plus TVA. Autobuzele sunt de trei tipuri în funcţie de traseele pe care vor circula: 320 de autobuze de 12 m, 50 autobuze de 10,7m şi 30 de autobuze de 18.
     

  • Comoara ”nedescoperită” a Moldovei, care se alfă la 20 de kilometri de Chişinău.

    Republica Moldova pare un tărâm mic, a cărui hartă seamănă la prima vedere cu un strugure, după cum îţi arată localnicii. Iar de aici, gândul te duce direct la licoarea lui Bachus: de pe dealurile ţesute cu viţă de vie ale Moldovei, ajung astăzi sticle de vin în peste 60 de ţări, de la România şi până la Canada şi China. 

    Prima interacţiune cu „oraşul din piatră albă”, după cum este supranumit Chişinăul datorită clădirilor deschise la culoare care îl împânzesc, te face să te simţi ca într-o capsulă în care prezentul este amestecat cu trecutul. Adevăratele comori ale Republicii Moldova – şi unul dintre principalele motoare ale economiei – se află însă la o distanţă de mai puţin de 20 km.

    Un drum de circa o oră este astfel suficient ca să poţi uita de agitaţia din cel mai mare oraş al ţării. Bijuterii arhitecturale, galerii subterane, dealuri împânzite cu viţă de vie şi crame care produc de la câteva mii de sticle la câteva milioane – acestea sunt comorile Moldovei, cele care au reuşit să pună ţara pe harta mondială a vinului, o hartă unde trioul Spania, Italia şi Franţa conduce detaşat.

    Republica Moldova se află pe locul 20 în lume şi pe 11 la nivel european în ceea ce priveşte cantitatea produsă de vin, cu un volum estimat pentru anul 2017 la 1,8 milioane de hectolitri, arată datele de la Organizaţia Internaţională a Vinului şi Viei (OIV). Comparativ, România se află pe locul 13 la nivel mondial şi şase în Uniunea Europeană, cu o cantitate de 4,3 miliarde de hectolitri, arată aceeaşi sursă. Însă, dacă ne uităm la suprafaţa cultivată cu viţă de vie, vedem că Republica Moldova este la un nivel similar cu România. Conform datelor OIV, ţara de peste Prut are 140.000 de hectare plantate cu viţă de vie (circa 110.000 conform celor mai recente date de la Biroul de Statistică), în timp ce România are peste 180.000 de hectare.

    Industria vinului este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova, reprezentând 7,5% din exporturile totale şi 3,2% din PIB-ul acesteia, conform celor mai recente date. Însă, dacă România este aproape invizibilă pe harta exporturilor, Republica Moldova exportă anual 85% din producţia totală de vin, ceea ce înseamnă peste 85 de milioane de dolari (73 mil. euro), potrivit datelor comunicate anterior de autorităţile de peste Prut. Astfel, vecinii de la est au exporturi de vin de aproape patru ori mai mari decât România. Iar vinurile moldoveneşti ajung în ţări precum China, România, Polonia, Cehia, Rusia sau Canada.

    Practic, vinul reprezintă o adevărată industrie în Republica Moldova, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în aproape fiecare colţ al ţării. Cea mai cunoscută cramă din Republica Moldova este Cricova, ale cărei galerii subterane pot fi asemănate cu ale unui oraş, cu străzi, bulevarde şi semne de circulaţie.

    Cricova se află la circa 20 de kilometri de Chişinău, adică la aproximativ 30 de minute de mers cu maşina. Ajungând în faţa cramei, puţine lucruri îţi indică ce urmează să descoperi în interiorul oraşului subteran.

    Un ghid bine îmbrăcat şi un mini-autobuz sunt primele indicii că o să ai parte de o călătorie într-un loc ce nu poate fi străbătut pe jos şi unde temperatura este mult mai mică decât cea de afară. Şi aşa şi este.

    Străzile şi bulevardele cu o lungime totală de 120 km şi care poartă nume precum Cabernet, Fetească sau Bulevardul Şampaniei sunt parte a unui adevărat labirint cunoscut centimetru cu centimetru doar de cei care străbat zilnic aceste galerii. Temperatura din interior se situează între 12 şi 14 grade, iar cel mai adânc punct al galeriilor este la minus 100 de metri adâncime. În afară de străzile ale căror nume te duc imediat cu gândul la licoarea lui Bachus, la fiecare pas întâlneşti butoaie mai mici sau mai mari în care vinul stă la maturat, iar mai apoi urmează să fie turnat în sticle. Cele mai mari butoaie au chiar opt tone şi sunt atât de mari încât parcă mai au puţin şi ating tavanul galeriilor.

    Crama Cricova a fost construită pe locul unei fostei mine şi are o capacitate de 30 de milioane de litri. Astăzi, în interiorul cramei sunt circa zece milioane de litri de vin liniştit şi spumant. Cele mai valoroase vinuri sunt însă cele de colecţie, adică peste un milion de sticle. În vinoteca cramei Cricova se găsesc vinuri de peste 100 de ani, aşa cum este cazul vinului Evreiesc de Paşti din anul 1902. De asemenea, tot aici se găsesc vinuri din toate colţurile lumii şi de toate vârstele, vinuri Cricova care au câştigat medalii internaţionale sau ediţii limitate, dar şi colecţii ale unor actuali şefi de stat precum Vladimir Putin, Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel sau fostul secretar de stat american John Kerry.

    Cricova este şi unul dintre principalii exportatori de vin din Republica Moldova, din beciurile cramei ajungând vinuri în toată lumea. 
    O altă cramă care are galerii subterane este Mileştii-Mici, coridoarele de aici având o lungime de circa 200 de kilometri. Republica Moldova este cunoscută în România şi pentru vinurile unor crame precum Purcari sau Gitana, însă ţara vecină are mult mai multe crame, iar pe listă apar şi nume precum Asconi, Et Cetera sau Chateau Vartely.

    Dar cramă în Republica Moldova nu înseamnă doar galerii subterane, ci şi castele cu poveşti care ar putea deveni uşor scenarii de film. Tot în apropiere de Chişinău, de data aceasta la aproape 40-50 de minute de mers cu maşina, se află Castel Mimi din localitatea Bulboaca, una din cramele cu istorie din Republica Moldova, dar care era cât pe ce să fie uitată. Din stradă se observă greu că în spatele unor garduri înalte se află un castel. Însă, odată intrat în curte, te afli în faţa unui castel care are o istorie de peste 100 de ani şi a unor grădini care te duc cu gândul la Franţa. De altfel, Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi cel care a clădit acest castel, a absolvit Şcoala Agricolă Superioară din Montpellier, Franţa, unde timp de doi ani a însuşit arta cultivării viţei de vie şi metodele franceze de producere a vinului.

    Castelul datează din 1901, iar 40 de ani mai târziu a intrat în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp în combinat de vin. Astăzi, castelul este deţinut de familia Trofim, care în 2010 a început un amplu proces de restaurare. În castel, antreprenorii au construit şi săli de degustare şi un restaurant, iar lângă, un mic resort.

    Beciurile castelului sunt cele care te întorc cu zeci de ani în timp. Tancuri mari în care se păstrau vinurile, beciuri unde temperaturile coboară la sub 15 grade celsius şi sticle de vin vechi pe care s-a pus mucegaiul sunt lucruri care te duc cu gândul la vremurile trecute. Crama Mimi produce anual peste un milion de litri, dar are o capacitate de peste 20 de milioane de litri.

    Lângă castel se află şi unitatea de producţie a vinului, iar în spatele clădirii construite de Mimi actualii proprietari au făcut un labirint „viu” şi o grădină cu legume. Dincolo de vinuri, poveşti despre galerii subterane şi castele vechi de secole, Republica Moldova reprezintă şi un adevărat paradis pentru gurmanzi. Aşa că bucatele făcute de bucătarii moldoveni nu trebuie să lipsească de lângă paharele pline cu licoarea lui Bachus.