Tag: Somaj

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Şomajul poate ucide

    Şomajul ucide în fiecare an între 10.000 şi 14.000 de persoane în Franţa în urma unor maladii cronice, a hipertensiunii sau a recidivelor cancerului. Şomajul nu este o sinecură. Este realitatea adesea trecută cu vederea amintită într-un studiu recent al Consiliului Economic şi Social European (CESE), scrie Le Monde. „Odată cu creşterea puternică a ratei şomajului, există o tendinţă în creştere de a ataşa şomerilor o imagine de leneşi şi infractori”, scrie autorul studiului, Jacqueline Farache, membră a departamentului de afaceri sociale şi sănătate a CESE.

    „Uităm însă în totalitate traumele şi daunele considerabile provocate de situaţiile de şomaj”. Cifrele sunt grăitoare. Cei fără un loc de muncă prezintă de 2,32 ori mai multe riscuri de a avea o stare de sănătate precară şi de 1,34 de ori mai multe riscuri de a deveni obezi comparativ cu cei care muncesc.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara din Europa care vrea să dea fiecărui cetăţean 800 de euro pe lună. Nu trebuie decât să aibă peste 18 ani

    Finlanda ia în calcul oferirea unui venit de bază în valoare de 800 de euro pe lună fiecărui cetăţean, informează The Telegraph.

    Autorităţile finlandeze au în vedere oferirea fiecărui cetăţean o sumă neimpozabilă de 800 de euro pe lună. Această propunere a fost făcută de Institutul finlandez de Asigurări Sociale (KELA), iar acest venit de bază ar înlocui toate celealte beneficii financiare. Orice adult ar beneficia de acestă sumă indiferent dacă mai au sau nu o altă sursă de venit.

    Somajul în Finlanda se află la cote ridicate (10%), iar acest venit ar încuraja oamenii să se angajeze. În prezent, mulţi oameni preferă să rămână şomeri decât să se angajeze pe un post cu un salariu mic. Procentajul somajului în rândul tinerilor creşte la 22.7%.

    Proiectul va fi definitivat anul acesta, iar un programul-pilot va debuta la 1 ianuarie 2017.

    O măsură asemănătoare a fost luată în 1970 în oraşul canadian Dauphin, iar rezultatele au fost, atât economice, cât şi sociale, în mare parte pozitive.

    Pe de altă parte, unele voci susţin că această măsură doar ar creşte rata şomajului descurajând oamenii să caute un loc de muncă.

    Prim-ministrul finlandez, Juha Sipila, sprijină ideea “pentru mine, un venit de bază înseamnă simplificarea sistemului de securitate socială”.

    Dacă această măsură va fi adoptată, guvernul finlandez va trebui să plătească 46.7 de miliarde pe an.

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Fără impozit pe salariu pentru tinerii sub 25 de ani

    Tinerii cu vârsta de până la 25 de ani ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe salariu. Un ajutor si pentru firme care sunt încurajate să angajeze tineri fără experienţă, fiind scutite şi ele de la plata acestei taxe, potrivit unei iniţiative depuse în Parlament. Propunerea vine în contextul în care şomajul în rândul tinerilor a ajuns la 24%, peste media europeană. Iniţiativa îi dezavantajează însă pe cei trecuţi de 40 de ani care îşi găsesc la fel de greu un loc de muncă, scrie Digi24

    Tinerii cu vârsta de până la 25 de ani nu vor mai plăti timp de trei ani de la angajare impozit pe salarii dacă propunerea legislativă din Parlament va fi aprobată.

    Documentul citat de profit.ro modifică actualul Cod Fiscal, iar iniţiatorii spun că tinerii s-ar putea angaja mai uşor şi nu vor mai fi tentaţi să plece din ţară. În plus, angajatorii le-ar putea oferi salarii mai mari celor fără experienţă.

    „Preferă să plece afara pentru că nu există niciun sprijin să îi încurajeze să lucreze, să îi încurajeze să rămână în ţară, să le dăm salarii mari, fiind fiscalitatea mare trebuie să ne încadrăm la anumite salarii”, spune Iulian Horneţ, patron.

    Propunerea parlamentarilor vine în contextul în care şomajul în rândul tinerilor a ajuns la 24%, cu 2 procente peste media europeană. Îngrijorător este faptul că mulţi dintre cei rămaşi în ţară nici măcăr nu îşi mai caută o slujbă, spun specialiştii.

    „Până acum nu am lucrat, o să lucrez după ce termin studiile”, spuen un tânăr.

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Ţara din Europa care vrea să dea fiecărui cetăţean 800 de euro pe lună. Nu trebuie decât să aibă peste 18 ani

    Finlanda ia în calcul oferirea unui venit de bază în valoare de 800 de euro pe lună fiecărui cetăţean, informează The Telegraph.

    Autorităţile finlandeze au în vedere oferirea fiecărui cetăţean o sumă neimpozabilă de 800 de euro pe lună. Această propunere a fost făcută de Institutul finlandez de Asigurări Sociale (KELA), iar acest venit de bază ar înlocui toate celealte beneficii financiare. Orice adult ar beneficia de acestă sumă indiferent dacă mai au sau nu o altă sursă de venit.

    Somajul în Finlanda se află la cote ridicate (10%), iar acest venit ar încuraja oamenii să se angajeze. În prezent, mulţi oameni preferă să rămână şomeri decât să se angajeze pe un post cu un salariu mic. Procentajul somajului în rândul tinerilor creşte la 22.7%.

    Proiectul va fi definitivat anul acesta, iar un programul-pilot va debuta la 1 ianuarie 2017.

    O măsură asemănătoare a fost luată în 1970 în oraşul canadian Dauphin, iar rezultatele au fost, atât economice, cât şi sociale, în mare parte pozitive.

    Pe de altă parte, unele voci susţin că această măsură doar ar creşte rata şomajului descurajând oamenii să caute un loc de muncă.

    Prim-ministrul finlandez, Juha Sipila, sprijină ideea “pentru mine, un venit de bază înseamnă simplificarea sistemului de securitate socială”.

    Dacă această măsură va fi adoptată, guvernul finlandez va trebui să plătească 46.7 de miliarde pe an.

  • ANOFM: Aproape 435.000 de şomeri, în luna noiembrie. Rata şomajului a fost de 4,88 la sută

    Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie a avut aceeaşi valoare ca în luna precedentă, respectiv 4,88 la sută, dar a scăzut cu 0,33 puncte procentuale faţă de cea din luna noiembrie a anului 2014.

    “Numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, în luna noiembrie 2015, este de 434.739 persoane. Din totalul acestora, 101.193 au fost şomeri indemnizaţi şi 333.546 neindemnizaţi. În perioada de raportare, rata şomajului masculin a crescut cu 0,01 puncte procentuale faţă de luna precedentă, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 4,52 la sută la 4,51 la sută”, precizează ANOFM.

    În funcţie de vârstă, cel mai mare număr de şomeri s-a înregistrat în grupa 40- 49 de ani (118.423 de persoane), urmată de 30- 39 de ani (88.125), cei mai puţini şomeri fiind înregistraţi în grupa de vârstă 25- 29 de ani (32.976).

    “Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiei (76,33 la sută), în timp ce şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 18,59 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,09 la sută”, se mai arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    ANOFM precizează că rata şomajului a scăzut în 25 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, cele mai mari scăderi înregistrându-se în: Bihor (cu 0,25 puncte procentuale), Mehedinţi (cu 0,24 pp), Hunedoara (cu 0,21 pp), Giurgiu (cu 0,19 pp), Covasna (cu 0,18 pp), Mureş (cu 0,09 pp) şi Suceava (cu 0,08 pp).

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost înregistrate în judeţele: Teleorman (11,09 la sută), Vaslui (10,74 la sută), Mehedinţi (10,71 la sută), Buzău (9,47 la sută), Galaţi (8,95 la sută), Dolj (8,91 la sută), Olt (7,95 la sută), Gorj (7,52 la sută) şi Brăila (7,05 la sută).

    Nivelul minim al ratei şomajului în luna noiembrie, de 1,26 la sută, s-a înregistrat în judeţul Ilfov.

  • Câştigătorii concursului Tânărul Jurnalist al Anului

    Concursul Tânărul Jurnalist al Anului, organizat de Freedom House România, şi-a desemnat câştigătorii în cadrul unei ceremonii, scrie paginademedia.ro.

    Câştigătorii au fost premiaţi cu câte 1.000 euro.

    Cei cinci căştigători sunt:

    Lina Vdovîi, jurnalistă la Casa jurnalistului, este câştigătoarea secţiunii Actualitate internă, cu articolul “Cu jumătate de inimă”.

    Atilla Biro, jurnalist la Rise Project, este câştigătorul secţiunii Justiţie şi stat de drept, cu articolul “Opt decizii cruciale emise de Curtea Constituţională în 2014. Legile în care CCR a găsit ‘neglijenţe nepermise’ şi portiţe pentru abuzuri”.

    Andreea Pocotilă, ziaristă la România liberă, este câştigătoarea secţiunii Mediu şi ecologie, cu articolele “Oamenii de sub cenuşă” şi “Microhidrocentrale ridicate pe ultimul râu sălbatic din Carpaţi”.

    Adelina Mihai, jurnalistă la Ziarul Financiar, este câştigătoarea secţiunii Economie, cu articolele “Anomalia statistică a şomajului: De ce are România o rată a şomajului de 7% şi Spania de 26% când în ambele doar unu din trei locuitori lucrează” şi “25 de ani degeaba? În 1990, România a desfiinţat liceele industriale. Astăzi, sunt considerate „salvarea“ pentru piaţa muncii. Dar cine plăteşte pentru aceste erori care au subminat economia?”

    Ionuţ Stănescu, jurnalist la Rise Project, este câştigătorul secţiunii Investigaţie, cu articolul “Cum se ridică, ilegal, ultimul cartier de blocuri din Parcul Tineretului”.