Atunci: era o zonă cu prăvălii, hoteluri şi cinematografe, dar şi cu numeroase clădiri rezidenţiale importante pentru arhitectura oraşului.
Acum: nu mai reprezintă decât o zonă de tranzit spre Gară, urâţită de demolări şi clădiri degradate.
Tag: Shopping
-
Ce-a fost şi ce-a ajuns: Calea Victoriei
Atunci: palate, hanuri, hoteluri (Grand Hotel du Boulevard sau Athénée Palace), magazine de lux (Galeriile Lafayette) şi cafenele (pasajul Macca-Villacrosse) se înghesuiau pe Calea Victoriei.
Acum: este cea mai cunoscută arteră de lux a Capitalei, găzduind magazinele unor branduri cu renume precum Gucci, Hugo Boss sau Montblanc. Tot aici îşi au sediul şi unele dintre cele mai cunoscute hoteluri de patru şi cinci stele din Bucureşti.
-
Ce se întâmplă când faci cumpărături la beţie
Odată cu dezvoltarea comerţului online, şi magazinele care vând produse prin internet au ajuns să câştige de pe urma celor care beau ceva şi apoi se apucă de cumpărături, mai ales că absenţa fizică a produsului îi face să nu-şi dea seama câte obiecte pun în coş, scrie The New York Times. Uneori, cei care cumpără sub impulsul alcoolului sunt mulţumiţi de cheltuiala făcută, alteori sunt dezamăgiţi fie de obiectul achiziţionat, fie de vreo cheltuială ascunsă legată de el pe care n-au observat-o la timp.
Chiar dacă nu au date certe care să le indice dacă un client a băut sau nu atunci când cumpără ceva de pe site-ul lor, comercianţii online îşi pot face o idee pe baza traficului înregistrat la anumite ore şi a sondajelor întreprinse în rândul clienţilor. Astfel, unele magazine virtuale au ajuns chiar să-şi adapteze ofertele, introducând promoţii speciale la anumite ore când au observat ca le creşte traficul, datorită, probabil, şi celor care se “relaxează” după orele de muncă dedându-se cumpărăturilor pe internet.
Site-ul de licitaţii Ebay, spre exemplu, a constatat că maximul de trafic se situează între orele 18,30 şi 22,30 pe fiecare fus orar, iar ChannelAdvisor, care oferă soluţii de comerţ electronic pentru diverse site-uri, a observat că maximul de comenzi se primeşte cam pe la opt seara, dar numărul de clienţi care comandă şi mai târziu, de regulă între orele 21 şi miezul nopţii a crescut în ultimul an.
Clienţii care cumpără online sub influenţa alcoolului le pot aduce profituri frumoase magazinelor, dar tot ele se pot confrunta şi cu un val mare de produse returnate de cei ce se răzgândesc în privinţa achiziţiei după ce se trezesc din beţie.
-
Shopping, shopping, boala grea
Cartea lui April Lane Benson se adreseaza tuturor celor care au
o problema cu pofta excesiva de cumparaturi, iremediabil atinsi de
“virusul belsugului”. Oamenii cu aceasta problema (mult mai
serioasa decat incearca s-o faca Sophie Kinsella in celebrul sau
roman chicklit “Ma dau in vant dupa cumparaturi”) sunt de sexe
diferite, de varste diferite, au statut social si economic diferit,
precum si motivatii diferite.Unii fac zilnic cumparaturi in exces, altii doar ocazional,
altii sunt colectionari de obiecte (categoria persoanelor obsesive,
care isi cheltuiesc toate veniturile pe o anumita categorie de
lucruri – ursuleti din plus sau timbre, aparatura electronica sau
cartonase cu jucatori de fotbal). Mai toti ajung sa fie afectati in
munca lor zilnica, in viata sociala sau in relatiile de familie,
unii ajung chiar sa aibe probleme cu legea sau se indatoreze
excesiv.Considerata o dependenta minora, mai mult amuzanta decat toxica,
febra cumparaturilor a iesit in ultimii ani la iveala cu intregul
ei cortegiu de consecinte nocive, demonstrand fara echivoc ca, in
general, “a avea mai multe lucruri inseamna a te bucura mai putin
de viata”.Psihologul american April Lane Benson, creatoare a unui deja
celebru program de terapie a dependentei de cumparaturi) ofera in
acest volum o suita de sfaturi si raspunsuri intelepte (grupate in
cateva capitole: De ce cumperi? Ce iti creeaza dependenta si ce te
elibereaza? Autoportretul cumparatorului din tine. De fapt, de ce
cumperi? Cum sa faci fata constrangerii de a consuma. Cumparaturi
inteligente etc.), dar si un pachet de cai alternative de implinire
a nevoilor noastre profund umane, imposibil de suplinit prin
tezaurizarea bunurilor materiale.April Lane Benson, “Cum sa cumperi sanatos”, Editura Trei,
Bucuresti, 2011 -
BNR: Shoppingul excesiv nu imbunatateste nivelul de trai in mod durabil
“Bunastarea nu se creeaza prin indatorare excesiva. Un
comportament mai economic si prevazator face mai selectiv consumul.
(…) Shoppingul patimas nu imbunatateste nivelul de trai in mod
durabil”, a spus Georgescu, facand referire la tarile din Europa
Centrala si de Est, printre care si Romania. El a aratat ca
asteptarile “exuberante” pentru cresterea veniturilor disponibile
intr-un ritm mult superior cresterii productivitatii muncii reduce
competitivitatea economica si sansele de recuperare a decalajelor.
“Trebuie sa ne grabim incet si sa crestem durabil din punct de
vedere economic”, a mentionat oficialul BNR. -
Cum va arata cel mai scump mall din lume (GALERIE FOTO)
Molul Bawadi, parte a proiectului Bawadi din Dubai, va fi cel
mai scumnp mall de cumparaturi din lume- daca va fi vreodata
finalizat, potrivit most-expensive.net. Conform planurilor,
proiectul de patru milioane de metri patrati ar trebui sa fie
terminat in anul 2012 pentru suma de 2,7 miliarde de dolari, desi
constructia la proiectul Bawadi a fost incetinita la inceputul
crizei financiare din 2008.
Daca este finalizat, mall-ul Bawadi va fi mai scump ca mall-ul
New South China Mall din China, care are 9,58 milioane de metri
patrati si costa 1,3 miliarde de dolari si ca Dubai Mall, vcare
face parte din complexul Burj Khalifa din Dubai. -
Calea Victoriei redevine stralucitoare
Pe 21 noiembrie 2010, magazinul Emporio Armani va deschide usile
pentru clientii, fideli sau noi, ai brandului, dar si pentru
curiosi. Brandul este adus pe piata locala de Alsa Fashion Group,
companie care mai detine franciza si pentru Ermenegildo Zegna, Max
Mara, Pal Zileri, Marella si Coccinelle, fiind cel mai important
retailer pe piata de lux din Romania.
Armani nu este la prima experienta pe piata romaneasca. Pe Calea
Victoriei a functionat pana in 2008 magazinul de mobila Phylosophy
Design, cunoscut ca reprezentanta Armani Casa pe piata romaneasca.
Prin magazinul Phylosophy, oficialii Armani adusesera pe piata
romaneasca intregul stil de viata gandit de designerul italian care
a inceput sa produca de peste zece ani tacamuri, pleduri, farfurii,
pahare sau fete de masa pentru clientii sai.Acum, fostul spatiu de 280 de metri patrati al magazinului de
mobila Phylosophy Design este ocupat tot de Armani, dar sub forma
unui magazin de imbracaminte, inaugurat de Alsa in urma unei
investitii de 1,2 milioane de euro. “Ne-a luat mult sa semnam
pentru ca totul a fost gandit destul de conservator”, spune Daniel
Rosner, managerul Alsa Boutiques, care a aplicat pentru franciza
Armani simultan cu aproximativ zece alte companii romanesti.
2009 a fost un an agitat pe Calea Victoriei. Companiile au
intrat in silentio stampa, iar cumparatorii incepeau sa se lase
asteptati. Trecatorii nu faceau mai mult decat sa arunce o privire
catre vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbarii lor prin
centrul vechi al orasului. Pentru unele nume mari acesta a fost
inceputul sfarsitului. La inceput a fost Escada. Apoi au urmat La
Perla, Versace Jeans Couture si Hugo Boss. Anul acesta au urmat Alb
si Negru si Mariela Burani.In aceste conditii, 2010 se vedea in culori destul de sumbre: cu
toate acestea, cam zece noi magazine s-au deschis in ultimele luni
pe artera de shopping: un alt Hugo Boss, Belstaff, Helvetansa,
Maison Haute Horlogerie, Frey Ville, Micri Gold, Cellini si Ferrari
Store. Surse din piata vorbesc si despre venirea Gucci si Prada,
insa in cazul acestora informatiile au ramas deocamdata la statutul
de zvon.De ce intra insa aceste companii in Romania acum? Sa fie o
mutare strategica sau o pozitionare din timp pentru vremurile mai
bune? “Credem in puterea brand equity-ul Armani, in faptul ca plaja
larga de produse incluse in linia Emporio Armani este atractiva
atat pentru clientul de lux aspirational, cat si pentru un client
versat, cu preferinte clar definite. De asemenea, caracteristicile
stilistice ale colectiei permit sa targetam un segment demografic
amplu atat ca varsta, cat si ca pozitionare sociala”, explica
Daniel Rosner, care se arata optimist, desi anul acesta a fost
nevoit sa traga obloanele magazinului Mariella Burani, “ca o
concluzie naturala a intrarii grupului Burani in insolventa la
nivel international”. -
Cine mai cumpara haine din catalog si mai ales de ce
Pe nesimtite, in discursul ultimilor ani – timp in care
companiile de profil au intrat si pe piata din Romania – a avut loc
o schimbare: vanzarile din catalog au devenit, incetul cu incetul,
vanzari prin corespondenta.
“Ritmul alert pe care il impun deadline-urile tot mai scurte de la
serviciu si lipsa timpului liber petrecut alaturi de familie sunt
doar doua dintre motivele principale care ii determina pe oameni sa
apeleze la cumparaturile online”, spune Ioana Cofaru, director de
marketing al La Redoute, companie specializata in vanzarea prin
catalog. Ultimul cuvant spus de Ioana Cofaru reprezinta esenta
transformarii companiilor care vindeau din cataloage si care au
apelat in ultimii ani la internet pentru a diversifica modalitatile
de a ajunge la clienti.Cele trei companii, prezente si pe plan local, care pregatesc
cataloage de produse si le trimit prin posta sunt Quelle (cu o
cifra de afaceri in 2009 de 13,9 milioane de euro si profit de
260.000 de euro), La Redoute (cu afaceri de 690.000 de euro in
2009) si 3Suisses, care s-a lansat in februarie 2010 in Romania.
Piata comertului prin corespondenta a scazut anul trecut cu circa
13,5% in lei si cu 25% in euro pana la aproape 15 milioane de euro
(62,57 milioane de lei) in pofida faptului ca piata a mai castigat
un jucator. Pentru acest an, companiile sunt optimiste si se
asteapta la cresteri ale volumelor vandute.
“La Redoute a avut o evolutie stabila pe piata locala ce i-a
permis sa se dezvolte pe un trend ascendent de la un an la altul.
Nu putem nega insa ca asteptarile noastre au fost afectate de
contextul economic din ultimii doi ani. Unii dintre clienti si-au
redus bugetele de shopping”, spune Ioana Cofaru. Compania originara
din Franta si-a inceput activitatea pe piata locala in noiembrie
2008, “cand exista un singur mare jucator, (Quelle – n.r.) si era o
reala oportunitate”. Ultimul intrat pe aceasta piata in februarie
2010, 3Suisses, vine tot din Hexagon si anunta ca “estimarile
pentru primul an de business au fost deja depasite, si asta in
pofida unui an agitat din punct de vedere economic”. Insa se pare
ca tocmai faptul ca anul a fost agitat din punct de vedere economic
a cauzat cresteri ale vanzarilor celor trei companii. Oamenii si-au
scazut costurile cu iesirile din casa la cumparaturi, iar in casa
au rasfoit cataloagele sau au intrat pe internet, unde acestea se
pot descarca integral.
Dupa cum spun reprezentantii 3Suisses, cei mai multi cumparatori
sunt femei, au varste cuprinse intre 20 si 45 ani si venituri peste
medie. Reprezentantii companiei La Redoute adauga acestui profil si
un venit lunar mediu al clientei tipice, de circa 400 de euro.
“Sunt in principal femei cu studii superioare, care nu au foarte
mult timp liber, si care cauta solutii alternative la shoppingul
clasic”, spune Ioana Cofaru.
Acesta este si unul dintre principalele argumente care le convinge
sa cumpere, desi nu pot proba. Un alt motiv este faptul ca
produsele pot fi returnate, si contravaloarea lor rambursata, spun
reprezentantii 3Suisses, care mizeaza in principal pe fidelizarea
clientilor.“Daca produsele noastre vor fi apreciate, clientii vor comanda.
Astfel am convins deja mii de clienti sa comande produsele
3Suisses”, explica Mihai Petroff, managing director al Club Chic
Direct, compania care a adus 3Suisses in Romania si Bulgaria. Desi
rata de penetrare a internetului este in continuare net inferioara
celei din Occident, unde acest model de business fuctioneaza deja
in majoritatea statelor, romanii comanda acum mai mult direct de pe
site decat din catalog. “E-commerce-ul este preponderent, putin
peste jumatate din comenzi fiind realizate astfel”, spune Mihai
Petroff.Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca cei mai multi
clienti provin din mediul urban, si in special din Bucuresti.
“Mediul urban are intr-adevar cea mai mare pondere in ceea ce
priveste numarul comenzilor. In acest sens, Bucurestiul este
responsabil de aproximativ 40% din vanzari”, spun reprezentantii La
Redoute, companie deschisa prima data in Franta, in anul 1928, si
care este astazi prezenta in 22 de tari.Primul lucru pe care il observa un client care rasfoieste un
catalog sau pagina de internet a celor trei companii observa
preturi medii mai ridicate decat in magazinele din oras. “Ma mira
lucrul acesta, as fi zis ca produsele sunt mai ieftine, o data ce
nu au costuri in plus cu chiria”, spune Giani, o clienta de pe un
forum de shopping. -
The great diversification
Cristian Beznoska has been running the Elmec Romania business
for eighteen months. This is his first interview, however, and he
carefully avoids talking about figures. He uses the word
“different” when asked how sales went in 2009. He does not like
such terms as ‘crisis’ or ‘difficult’. In his opinion, one of the
most important things this year has been the capability to adjust
the business to the new economic reality: “This year has been one
when companies could either adjust to different conditions and
continue on or face greater difficulties, because it was different
from everything I have experienced in Romania until now.”Experiments began with Elmec’s start in Romania, with the opening
of the Nike store in itself being an experiment. Beznoska remembers
that there were people standing in two lines in front of the first
Nike store on Magheru Blvd in December 1999: those who wanted to
get in and those who merely looked at the windows but did not have
the courage to enter. Looking back, Cristian Beznoska believes that
both categories went through major transformations, and both those
who entered the store in 1999 and those who were watching have
become more demanding in the meantime and turned into educated
consumers.The consumer change was rather fast to occur, and in the first part
of the 2000’s, the group wanted to bring several brands in Romania
simultaneously and set up the Famous Brands stores, the first
multibrand concept in the country, to that end. Famous Brands was
“a natural step” Beznoska believes, who feels it enabled them to
expand the brand portfolio and anticipate a new consumer profile.
“It was a revolutionary concept for the retail market in Romania,
which was dominated by monobrand stores.Consumers want to have as many options as possible and I don’t
think anyone should be dressed from head to toe from the same
company, as if wearing an uniform.” Famous Brands later developed
from an approximately 180 square metre store to a new level, Famous
Brands Gallery. The company currently has two such stores set to be
expanded by about 200 square metres each in the first few months of
2010. -
Mallurile bucureştene, vânzări mai mici cu 20 – 40%
Afacerea este cu atât mai avantajoasă cu cât chiriile din marile centre comerciale sunt sensibil mai mici decât cele percepute de proprietarii spaţiilor situate pe arterele comerciale, cum ar fi bulevardele Magheru, Nicolae Bălcescu sau Calea Victoriei.
Cititi mai multe pe site-ul www.gandul.info
Aflati aici care a fost mall-ul cu cele mai mari vanzari pe metru patrat
