BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Eurobank va începe transformarea digitală a subsidiarelor sale din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina

    Eurobank Ergasias S.A. îşi va modifica infrastructura IT şi va începe o transformare digitală prin folosirea unei noi platforme de tip infrastructure-as-a-service (IaaS) oferită de Accenture. Contractul, încheiat pe o perioadă de zece ani, vizează subsidiarele băncii din România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.

    Accenture va furniza astfel servicii de transformare tehnologică pentru o „infrastructură inteligentă” bazată pe o platformă IaaS avansată, care va susţine operaţiunile principale ale băncii, inclusiv activitatea de economisire şi creditare, online banking, procesarea tranzacţiilor şi serviciile pentru carduri de debit şi de credit.

    Iniţiativa este menită să vină în întâmpinarea programului de transformare digitală a grupului şi să susţină creşterea Eurobank în Europa de Sud şi de Est prin creşterea calităţii serviciilor şi reducerea costurilor aferente infrastructurii IT. Încheierea acestui contract continuă relaţia de colaborare de lungă durată dintre Eurobank şi Accenture în domeniul serviciilor de infrastructură IT.

    „Această modernizare şi transformare a infrastructurii IT a Grupului Eurobank face parte din strategia noastră de a ne îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea operaţională în vederea susţinerii tuturor pieţelor europene pe care le deservim. În cadrul acestui proiect inovativ, ne-am unit forţele cu un lider mondial – Accenture”, a spus Stavros Ioannou, Deputy CEO, Group COO & International Activities în cadrul Eurobank Ergasias S.A.

    “Prin implementarea acestui proiect, Eurobank face un pas important în adaptarea la noua eră digitală. IaaS poate ajuta băncile să îşi reducă costurile aferente spaţiului ocupat de hardware, să mărească gradul de automatizare şi să susţină inovaţiile digitale, în prezent sau în viitor”, a declarat Răzvan Pătrunoiu, Country Managing Director al Accenture România.
     

  • Djokovic – Thiem şi Wawrinka – Murray sunt cele două semifinale masculine de la Roland Garros

    Novak Djokovic (Serbia, locul 1 ATP) – Dominic Thiem (Austria, poziţia 15 ATP) şi Stan Wawrinka (Elveţia, 4 ATP) – Andy Murray (Marea Britanie, 2 ATP) sunt cele două semifinale masculine ale turneului de Mare Şlem de la Roland Garros.

    Joi, Novak Djokovic a trecut în sferturi de cehul Tomas Berdych (30 de ani, locul 8 în clasamentul ATP), scor 6-3, 7-5, 6-3. Sârbul a avut un joc solid la serviciu, pe care l-a pierdut de doar două ori. În schimb, a reuşit şase break-uri. Djokovic a avut 30 de mingi direct câştigătoare, faţă de 24 ale lui Berdych. Totodată, Novak a înregistrat mai puţine erori neforţate decât Tomas, 22 în comparaţie cu 28.

    În semifinale, Djokovic va juca împotriva austriacului Dominic Thiem (22 de ani, locul 15 în clasamentul ATP). Thiem l-a învins, joi, pe belgianul David Goffin (25 de ani, locul 13 ATP), scor 4-6, 7-6 (7), 6-4, 6-1. Austriacul a avut iniţiativa şi a avut mult mai multe mingi direct câştigătoare (49 faţă de 31 Goffin), dar şi multe erori neforţate (46, comparativ cu doar cele 32 ale belgianului).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai lungă pistă de biciclete din România trece printr-un bar şi se termină cu…o amendă

    Cea mai lungă pistă de biciclete din România se află în judeţul Timiş şi poate concura şi pentru titlul de cea mai ciudată din ţară. Traseul de 47 de kilometri începe la Uzina de Apă din Timişoara, trece printr-un bar, se continuă cu o serie de şerpuiri şi se termină la graniţa cu Serbia, unde pe biciclişti îi aşteaptă poliţiştii de frontieră cu marele premiu: o amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau dosar penal.

    În 2013, printr-un proiect pe fonduri europene, Primăria Timişoara a început reabilitarea malurilor Begăi şi a inclus în lucrări şi realizarea unei piste de biciclete pe ambele maluri ale râului. Problema a venit, însă, în momentul în care autorităţile locale şi-au dat seama că nu pot înlătura unele localuri care au primit autorizaţie de funcţionare pe malul canalului.

    Astfel, imediat ce trec pe sub un pod din centrul oraşului, bicicliştii se trezesc pe o terasă, flancaţi de mese, chelneri şi clienţi. Ulterior, pista devine atât de îngustă încât pe margini, pentru ca bicicliştii să nu se trezească în apă, au fost montaţi parapeţi de beton înalţi cât un om.

    Totuşi, Consiliul Judeţean Timiş a decis să continue pista din Timişoara până la graniţa cu Serbia. Lucrările au costat 2,7 milioane de euro, iar, teoretic, ar fi trebuit să fie duse mai departe şi pe teritoriul Serbiei, până la Zrenjanin. Din lipsa fondurilor, însă, sârbii au construit doar şapte kilometri de pistă. Aşa se face că ea se termină în câmp, pe graniţa cu Serbia. Iar de aici apar şi problemele.

    Autorităţile nu au prevăzut şi un punct de trecere a frontierei, iar asta înseamnă că bicicliştii care ajung la capătul pistei româneşti şi intră pe fâşia verde se pot alege oricând cu o amendă de toată frumuseţea, cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau chiar cu dosar penal, fiind suspecţi că vor să intre în Serbia printr-o zonă neautorizată. 

    În ciuda numeroaselor reclamaţii, fiind vorba de proiecte europene, autorităţile locale şi judeţene nu pot interveni pentru remedierea problemelor semnalate de ciclişti cel puţin cinci ani după inaugurarea lor. Astfel, cea mai lungă pistă de biciclete din România va rămâne, cel puţin pentru câţiva ani, şi una dintre cele mai ciudate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cea mai lungă pistă de biciclete din România trece printr-un bar şi se termină cu…o amendă

    Cea mai lungă pistă de biciclete din România se află în judeţul Timiş şi poate concura şi pentru titlul de cea mai ciudată din ţară. Traseul de 47 de kilometri începe la Uzina de Apă din Timişoara, trece printr-un bar, se continuă cu o serie de şerpuiri şi se termină la graniţa cu Serbia, unde pe biciclişti îi aşteaptă poliţiştii de frontieră cu marele premiu: o amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau dosar penal.

    În 2013, printr-un proiect pe fonduri europene, Primăria Timişoara a început reabilitarea malurilor Begăi şi a inclus în lucrări şi realizarea unei piste de biciclete pe ambele maluri ale râului. Problema a venit, însă, în momentul în care autorităţile locale şi-au dat seama că nu pot înlătura unele localuri care au primit autorizaţie de funcţionare pe malul canalului.

    Astfel, imediat ce trec pe sub un pod din centrul oraşului, bicicliştii se trezesc pe o terasă, flancaţi de mese, chelneri şi clienţi. Ulterior, pista devine atât de îngustă încât pe margini, pentru ca bicicliştii să nu se trezească în apă, au fost montaţi parapeţi de beton înalţi cât un om.

    Totuşi, Consiliul Judeţean Timiş a decis să continue pista din Timişoara până la graniţa cu Serbia. Lucrările au costat 2,7 milioane de euro, iar, teoretic, ar fi trebuit să fie duse mai departe şi pe teritoriul Serbiei, până la Zrenjanin. Din lipsa fondurilor, însă, sârbii au construit doar şapte kilometri de pistă. Aşa se face că ea se termină în câmp, pe graniţa cu Serbia. Iar de aici apar şi problemele.

    Autorităţile nu au prevăzut şi un punct de trecere a frontierei, iar asta înseamnă că bicicliştii care ajung la capătul pistei româneşti şi intră pe fâşia verde se pot alege oricând cu o amendă de toată frumuseţea, cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau chiar cu dosar penal, fiind suspecţi că vor să intre în Serbia printr-o zonă neautorizată. 

    În ciuda numeroaselor reclamaţii, fiind vorba de proiecte europene, autorităţile locale şi judeţene nu pot interveni pentru remedierea problemelor semnalate de ciclişti cel puţin cinci ani după inaugurarea lor. Astfel, cea mai lungă pistă de biciclete din România va rămâne, cel puţin pentru câţiva ani, şi una dintre cele mai ciudate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cele 7 minuni ale primarilor din România: pista de biciclete care trece printr-un bar sau stejarul din mijlocul terenului de fotbal

    La finalul a patru ani în care primarii au avut timp să facă în localităţile lor tot ce le-a trecut prin cap, cu mai puţin de o lună până la alegerile locale, edilii îşi fac calculele şi aruncă în vâltoarea electorală noi promisiuni. Unii alegători, însă, fac bilanţul realizărilor şi nereuşitelor, analizează ce-au primit din toate câte-au făgăduit primarii şi, mai ales, pe ce s-au dus în tot acest timp banii publici. Iar de multe ori răspunsul este acelaşi: pe tot felul de proiecte ridicole fără vreo utilitate evidentă sau, oricum, atât de prost realizate încât au reuşit performanţa de a duce în derizoriu şi unicul scop pentru care ar fi fost gândite iniţial. De la pista de biciclete care trece prin mijlocul unui bar, până la terenul de fotbal care are la centru un stejar secular, Gândul vă prezintă lista celor „7 minuni” ale primarilor, unele dintre cele mai stupide lucrări realizate în România în ultimii ani.

    1. Cea mai lungă pistă de biciclete din România trece printr-un bar şi se termină cu…o amendă

    Cea mai lungă pistă de biciclete din România se află în judeţul Timiş şi poate concura şi pentru titlul de cea mai ciudată din ţară. Traseul de 47 de kilometri începe la Uzina de Apă din Timişoara, trece printr-un bar, se continuă cu o serie de şerpuiri şi se termină la graniţa cu Serbia, unde pe biciclişti îi aşteaptă poliţiştii de frontieră cu marele premiu: o amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau dosar penal.

    În 2013, printr-un proiect pe fonduri europene, Primăria Timişoara a început reabilitarea malurilor Begăi şi a inclus în lucrări şi realizarea unei piste de biciclete pe ambele maluri ale râului. Problema a venit, însă, în momentul în care autorităţile locale şi-au dat seama că nu pot înlătura unele localuri care au primit autorizaţie de funcţionare pe malul canalului.

    Astfel, imediat ce trec pe sub un pod din centrul oraşului, bicicliştii se trezesc pe o terasă, flancaţi de mese, chelneri şi clienţi. Ulterior, pista devine atât de îngustă încât pe margini, pentru ca bicicliştii să nu se trezească în apă, au fost montaţi parapeţi de beton înalţi cât un om.

    Totuşi, Consiliul Judeţean Timiş a decis să continue pista din Timişoara până la graniţa cu Serbia. Lucrările au costat 2,7 milioane de euro, iar, teoretic, ar fi trebuit să fie duse mai departe şi pe teritoriul Serbiei, până la Zrenjanin. Din lipsa fondurilor, însă, sârbii au construit doar şapte kilometri de pistă. Aşa se face că ea se termină în câmp, pe graniţa cu Serbia. Iar de aici apar şi problemele.

    Autorităţile nu au prevăzut şi un punct de trecere a frontierei, iar asta înseamnă că bicicliştii care ajung la capătul pistei româneşti şi intră pe fâşia verde se pot alege oricând cu o amendă de toată frumuseţea, cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau chiar cu dosar penal, fiind suspecţi că vor să intre în Serbia printr-o zonă neautorizată. 

    În ciuda numeroaselor reclamaţii, fiind vorba de proiecte europene, autorităţile locale şi judeţene nu pot interveni pentru remedierea problemelor semnalate de ciclişti cel puţin cinci ani după inaugurarea lor. Astfel, cea mai lungă pistă de biciclete din România va rămâne, cel puţin pentru câţiva ani, şi una dintre cele mai ciudate.

    2. Stejarul din mijlocul terenului de fotbal

    80.000 de lei. Atât a investit primăria din Tonciu, un sat din Mureş, într-un teren de fotbal care a fost construit în jurul unui stejar bătrân. Motivul? Localnicii au insistat să nu fie tăiat copacul despre care spun că este secular. Pentru binele lor, cei care iubesc acest sport s-au obişnuit să ocolească stejarul înalt de peste 20 de metri. Altfel şi-au făcut regulile proprii de joc. Ori de câte ori copacul este lovit de minge se consideră „out”.

    Arborele vechi de sute de ani este considerat simbolul localităţii, aşa că mulţi au ajuns să-l îndrăgească şi s-au opus tăierii lui atunci când a fost construit terenul. Cum într-o parte este o parcelă privată, iar în cealaltă dispensarul, s-a ales varianta de mijloc. Cu stejarul în mijloc.

    Pentru că exista pericolul ca unii să se accidenteze, primarul vrea să ia câteva măsuri de siguranţă: „Măsura o stabilesc acuma, în timp de două zile clarific. Pun în jurul lui ceva de amortizare”, spunea primarul Ioan Milaşan.

    Administratorul terenului era însă de altă părere: „Trebuie tăiat, că trebuie să se joace copii, împinge unul pe altul şi unul sparge capul unul aşa, unul cu piciorul”, declara atunci Ion Cazacu.

    Citit mai multe pe www.gandul.info

     

     

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Medicover a investit 400.000 de euro într-o clinică la Ploieşti

    Operatorul de servicii medicale private Medicover a inaugurat o  clinică multidisciplinară la Ploieşti, în urma unei investiţii de 400.000 euro.

    Pacienţii clinicii din Ploieşti vor beneficia de acces la îngrijire în domenii precum cardiologie, oncologie, pediatrie, ultrasonografie, ortopedie, chirurgie vasculară, reumatologie şi multe altele. În prezent, echipa de profesionişti cu experienţă a clinicii Medicover Ploieşti reuneşte 27 de medici şi este de aşteptat să se extindă în perioada următoare, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Grupul Medicover, prezent de 20 ani pe piaţa serviciilor medicale private, este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est şi oferă servicii medicale integrate pacienţilor din 14 ţări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 300 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienţi anual şi peste 12.000 de angajaţi.

     

  • Şansă uriaşă pentru Halep: Williams, Şarapova, Kvitova şi Radwanska se află toate pe cealaltă jumătate a tabloului de simplu de la Australian Open

    Favoritele de pe partea Simonei Halep sunt Ana Ivanovici (Serbia), locul 22 WTA, Victoria Azarenka (Belarus), locul 16 WTA, Timea Bacsinszky (Elveţia), locul 13 WTA, Karolina Pliskova (Cehia), locul 11 WTA, Venus Williams (SUA), locul 10 WTA, Angelique Kerber (Germania), locul 7 WTA.

    Pe partea superioară a tabloului vor evolua, printre altele, Serena Williams (SUA), locul 1 WTA, Agnieszka Radwanska (Polonia), locul 4 WTA, Maria Şarapova (Rusia), locul 5 WTA, şi Petra Kvitova (Cehia), locul 6 WTA. Cu aceastea, Halep se poate întâlni doar în finală.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, o va întâlni pe sportiva chineză Shuai Zhang, locul 132 mondial, venită din calificări, în runda inaugurală la Australian Open, primul Grand Slam al anului.

    Cele două s-au mai întâlnit o singură dată, în 2012, la Indian Wells, în primul tur, când românca s-a impus, scor 6-1, 6-1.

    Daca va trece din turul I, Halep o va avea ca adversară pe învingătoarea dintre franţuzoiaca Alize Cornet, locul 42 WTA şi Bojana Jovanovski din Serbia, locul 82 WTA.

     

  • CBRE: Investiţiile imobiliare în România nu au atins anul trecut nivelul din 2014

    Investitiile imobiliare in tarile Europei Centrale si de Est (excluzand Rusia) au atins in 2015 un nivel istoric de peste 9,55 miliarde de euro, cu o crestere anuala de 19%, arata cel mai recent raport al CBRE pe regiune. Cele mai bune performante au fost inregistrate in Polonia si Cehia, cu volume de investitii de 4 respectiv 2,7 miliarde de euro. Majoritatea tarilor din regiune au inregistrat rezultate pozitive semnificative, cu o crestere puternica a volumului tranzactiilor in Cehia, Ungaria, Polonia si Serbia.

    Tendinta de crestere a atractivitatii produselor de retail, manifestata inca din 2013 si 2014, s-a concretizat in 2015 in performante cu adevarat remarcabile. Investitiile in retail au atins, in premiera, nivelul de 43% din totalul investitiilor in Europa Centrala si de Est. Cresterea anuala a investitiilor in retail este substantiala, de mai mult de 160% si se datoreaza in principal multitudinii de tranzactii majore realizate in Cehia si Polonia.

    Investitiile in principalele tari ale regiunii – Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania – au fost in 2015 de 8,4 miliarde de euro, cu o crestere de 14% fata de 2014 si mult peste previziunile initiale. Performantele exceptionale ale Poloniei consacra pe deplin cresterea remarcabila si stabilitatea macro-economica a tarii iar pentru Cehia cresterea se bazeaza in principal pe doua tranzactii majore incheiate in 2015.

    Volumul de investitii imobiliare in Ungaria a crescut in 2015 cu 42% si previziunile indica o continuare a tendintei si in 2016, datorita interesului crescut al investitorilor.Tranzactiile vor viza in principal sectorul retail, unde veniturile comerciantilor au inregistrat in anumite cazuri cresteri procentuale de doua cifre.

    Volumul investitiilor in Romania pe 2015 s-a situat, previzibil, sub nivelul lui 2014 – un an cu performante neobisnuit de mari, marcat de o tranzactie majora pe segmentul de retail. Excluzand insa aceasta tranzactie, performantele Romaniei in 2015 au fost robuste si previziunile pe 2016 arata o crestere sustinuta a interesului investitional. Tranzactii majore sunt asteptate in Serbia, Croatia, Slovenia si Slovacia, investitorii cautand sa isi intareasca prezenta sustinuta pe aceste piete.

    “Anul trecut am asistat la o activitate intensa in regiune, intrucat investitorii din Europa doresc sa profite de randamentele investitionale relativ mari (yields) si de anvergura stocului disponibil pe piata. In 2016, ne asteptam ca acest trend sa continue, intrucat exista premisele unei cresteri economice puternice in regiune, randamente investitionale relativ mare in comparatie cu Europa de Vest si interes crescut din partea bancillor de a investi in regiune. In plus, un alt factor major care va contribui la interesul crescut al investitorilor este trendul ascendent al vanzarilor de retail raportate in regiune. Ne asteptam, de asemenea, la o diversitate a profilului jucatorilor din piata, intrucat investitorii din Asia isi propun sa isi consolideze prezenta in zona”, a comentat rezultate Gijs Klomp, Head of CEE Investment Properties.