BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • Creşterea salariilor înseamnă socialism, rezultatul înseamnă capitalism

    În acel moment, salariul minim era de 700 de lei brut, adică 538 de lei net. Prea puţini se gândeau că această creştere a salariului minim va antrena o mişcare a tuturor salariilor, ceea ce în final se va duce în consum.

    În 2016, deci după patru ani, fondul de investiţii polonezo-american a vândut reţeaua Profi cu peste 500 de milioane de euro, multiplicându-şi banii de peste şapte ori.

    Între timp, salariul minim a ajuns la 1.450 de lei brut, 1.065 de lei net, adică s-a dublat în cinci ani. Salariul mediu a crescut de la 1.530 de lei net (2.100 de lei brut) la 2.363 de lei net în mai 2017 (3.369 de lei brut), ceea ce înseamnă un plus de 54%.
    Toată această creştere a stârnit revolta economiştilor, care au considerat că România nu a câştigat suficient în productivitate ca să-şi permită aceste creşteri salariale atât de rapide. În IT, domeniul care a crescut spectaculos în criză, salariul mediu a crescut de la 3.578 de lei net (4.718 lei brut) în 2012 la 5.842 de lei net (7.524 lei brut) în mai 2017, adică un plus de 63%.

    Economiştii, multinaţionalele (care operează cu salariile la limita superioară) şi companiile româneşti (care lucrează cu salarii la limita inferioară) afirmă că nu pot susţine aceste creşteri salariale, mai ales dacă se continuă programul PSD de creştere în continuare a salariului minim. Guvernul Tudose a primit aprobarea parlamentului pentru un salariu minim de 2.000 de lei brut din 2018 şi 2.300 de lei brut pentru absolvenţii cu studii superioare, adică o creştere de încă 40%. După numai o săptămână, Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a anunţat că nu se pune problema acestei creşteri salariale până la 2.000 de lei, ci numai până la 1.550 de lei brut. Multe companii, care se bazează pe un business în loan, au reînceput să protesteze faţă de aceste creşteri salariale pe care nu le pot acoperi, întrucât clienţii lor nu acceptă creşterea preţului produselor.

    Creşterea salariului minim şi creşterile salariale reprezintă o temă din ce în ce mai discutată în toate ţările lumii, începând cu cele mai capitaliste. în SUA sunt zone care impun companiilor un salariu minim. În Germania, care a respins ani de zile această temă, impunerea unui salariu minim este la ordinea zilei. În economii care se consolidează, adică unde companiile mari, multinaţionale, cumpără tot ce le iese în cale, salariile nu pot creşte decât prin măsuri administrative.

    O temă care se discută tot mai aprins este legată de faptul că în marile economii (ca SUA, Germania, Japonia) marile companii au crescut atât de mult productivitatea prin automatizare, robotizare, ceea ce a implicat reduceri de personal, încât angajaţii nu mai au suficientă putere să obţină majorări salariale.

    De asemenea, deschiderea graniţelor a adus milioane de emigranţi care au acceptat salarii mai mici deşi aveau un nivel de pregătire mai ridicat. Acest lucru a pus presiune pe piaţa muncii în sensul că angajaţii au ajuns să nu mai aibă suficientă putere pentru a bate cu pumnul în masă.

    Automatizările din companii, apariţia roboţilor, emigranţii au născut o clasă de şomeri tineri care reprezintă cea mai mare problemă din Europa.

    Având în vedere aceste situaţii născute din capitalism, din productivitate, din puterea multinaţionalelor, din globalizare, ce pot să facă guvernele ca să liniştească masele? Creşterea salariilor prin lege sau impunerea unor salarii minime. Capitalismul a ajuns să impună şi măsuri socialiste pentru a ţine tinerii şi angajaţii în frâu. În Silicon Valey se discută despre impunerea unui venit minim chiar fără să faci nimic.

    Într-un articol din Fortune intitulat ”Why free money could be the future of work“ se discută despre ce se va întâmpla când roboţii şi automatizarea proceselor vor lua amploare în cadrul companiilor, iar marea majoritate a angajaţilor va trebui să-şi găsească alt job, care nu va mai fi disponibil pentru ei, întrucât nu vor avea un nivel de pregătire suficient.

    Sam Altman, CEO al start-up-ului Ycombinator, a început să facă un experiment punând în conturile a 50 de familii 1.500 de dolari pe lună fără să ceară nimic în schimb. Toată lumea se uită cu interes care va fi rezultatul acestui experiment, întrucât viitorul va fi acolo. O familie va primi o anumită sumă de bani pentru a trăi, având ca sursă impozitarea roboţilor, care i-au furat jobul.

    Acest lucru poate părea o utopie, dar tot mai multă lume se gândeşte la această modalitate de liniştire a maselor, ca să permită continuarea progreselor tehnologice şi schimbarea lumii. Dacă masele nu vor avea un venit minim garantat, se vor răscula şi vor distruge totul în jur. Câştigurile de productivitate împing firmele înainte, dar la un moment dat totul are un preţ. Ce faci atunci când nu poţi să reconverteşti atât de uşor angajaţii de la un job la altul?

    România se poziţionează în lumea investitorilor ca o ţară cu forţă de muncă bine pregătită, calificată şi la cel mai scăzut preţ. Câteodată, România ca stat trebuie să-şi capitalizeze forţa de muncă calificată la un preţ mai mare.

    În cazul Enterprise Investors cu reţeaua Profi, dublarea salariilor minime pe economie i-a adus creşterea consumului şi multiplicarea de 7 ori a banilor investiţi în afacerea Profi, un randament excepţional pentru un business de retail, unde toţi comercianţii se plâng că operează cu marje mici.

    Creşterea salariilor a fost văzută ca o măsură socialistă, dar în schimb rezultatul a fost capitalist.

    Ca să reziste, capitalismul va avea nevoie şi de socialism.

  • Cel mai mare angajator din textile din Vaslui ameninţă cu închiderea fabricii dacă salariul minim creşte cu 40%

    Intenţia guvernului PSD de a majora salariul minim pe economie cu 38% începând cu anul viitor (de la 1.450 de lei brut pe lună la 2.000 de lei brut pe lună) este văzută diferit de jucătorii din economice: cei care operează în lohn, cu marje reduse, ameninţă cu închiderea fabricilor în cazul acestei majorări; în schimb, alţii spun că măsura este benefică dacă stimulează consu­mul de produse româneşti.

    „Dacă salariul minim va creşte aşa cum s-a anunţat, noi vom închide fabrica, pentru că nu putem face faţă acestor costuri. Suntem de 22 de ani pe piaţă, avem 600 de angajaţi acum, iar pe întreaga platformă de aici lucrează peste 1.100 de angajaţi care vor rămâne fără loc de muncă dacă va creşte salariul minim la 2.000 de lei brut“, a spus Luiza Iacob, acţionar şi director al producătorului de confecţii Pancarprod din Vaslui, cel mai mare angajator din industria textilă din judeţ, care exportă produsele în Franţa.

  • BREAKING NEWS! PSD vine cu o REVOLUŢIE care cutremură România. Salariul minim EXPLODEAZĂ şi creşte fantastic din 2018

    PSD a prezentat joi noul program de guvernare, care prevede creşterea salariului minim brut la 2000 lei din 2018, la 2200 lei din 2019 şi 2400 lei din 2020.

    În acelaşi timp, angajaţii cu studii superioare vor avea un salariul minim brut de 2300 lei din 2018, 2640 lei din 2019 şi 3000 lei în 2020

    Creşterea salariului minim pe economie a fost cea mai bună măsură economică din 2012 încoace. În ciuda faptului că nivelul acestuia s-a dublat, de la 700 lei la 1450 lei în prezent, numărul locurilor de muncă disponibile a crescut cu 500.000, de la 4,2 milioane la 4,7 milioane.

    Potrivit documentului prezentat de PSD, salariul minim va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmpla în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda. ”Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% – 34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 56% – 58%. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie. În Europa, media este de 50% – 50%”.

    De asemenea, programul prevede ca de la 1 august 2017 să fie aplicată asigurarea platii de catre angajator a contributiei pentru pensii si sanatate la nivelul salariului 21 minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii.

    Potrivit documentului, PSD isi propune ca România să aibă în 2020 peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 €, făcând parte, deci, din clasa de mijloc.

    Puteti descarca aici programul de guvernare 

     

  • Creşterea salariului minim, cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani. Teza conform căreia companiile nu vor rezista, iar afacerile vor avea de suferit nu se vede în grafice. Deşi salariul minim s-a dublat, economia a câştigat 500.000 de locuri de muncă

    Creşterea salariului minim, cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani. Teza conform căreia companiile mici nu vor rezista, iar afacerile vor avea de suferit nu se vede în grafice. Deşi salariul minim s-a dublat, economia a câştigat 500.000 de locuri de muncă 

    Creşterea salariului minim pe economie din 2012 încoace, de la 700 de lei brut la 1.250 de lei în 2016 şi 1.450 de lei din februarie 2017, a fost cea mai bună decizie economică luată de guvern – Ponta(promotorul acestei măsuri), Cioloş, Dragnea, Grindeanu.

    Dublarea salariului minim în 5 ani a revigorat piaţa muncii şi a dus la creşterea economică de care se bucură România în acest moment.

    Creşterea salariului minim, cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani. Teza conform căreia companiile nu vor rezista, iar afacerile vor avea de suferit nu se vede în grafice. Deşi salariul minim s-a dublat, economia a câştigat 500.000 de locuri de muncă

  • Ce salarii mizere primesc angajaţii giganţilor din industria modei

    În urma anchetei, cei de la postul de televiziune au descoperit fabrici de textile ce produceau haine pentru River Island, Boohoo sau New Look şi care îşi plăteau angajaţii cu 3-3,5 lire pe oră.

    Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie din Marea Britanie, care este de 7,2 lire sterline pe oră.

    În timpul anchetei, un reporter sub acoperire s-a angajat la fabrica Fashion Square, ce produce obiecte vestimentare pentru River Island. Încă de la angajare i s-a spus că nu va primi salariul minim pe economie, pentru că nu ar mai fi rentabil să producă haine în Marea Britanie.

    Cei de la River Island, contactaţi de către Channel 4, au declarat că au eliminat Fashion Square de pe lista colaboratorilor. “Distribuitorii au fost şi ei anunţati să nu mai apeleze la serviciile Fashion Square”, au mai spus reprezentanţii River Island.

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Ce IMPOZIT global ar putea plăti de anul viitor un angajat care câştigă în jur de 2.000 şi ce BENEFICII ar putea primii cei care au salariul MINIM

    Suma poate fi însă diminuată după aplicarea unor deduceri, se precizează în proiectului Ministerului Finanţelor, care schimbă regulile de impozitare în România.

    Astfel, impozitul pe venitul global se va calcula pe gospodărie, iar toţi românii care obţin venituri pot face o serie de deduceri, în premieră acestea incluzând cheltuielile cu educaţia copiilor. O altă noutate este că, în cazul veniturilor in salariu, angajatorul va avea obligaţia de a reţine doar contribuţiilor sociale, nu şi valoarea impozitului aferent sumei brute, ca până acum. Aceasta revine în sarcina angajatului, scrie Gândul.

    Definiţii:

    venit anual global impozabil : suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România

    plafon neimpozabil:  se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni, în care punctajul este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus 1.

    venitul global ajustat: diferenţă  între venitul anual global şi plafonul neimpozabil

    Impozitul pe venitul anual global: se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual global impozabil

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Plusurile şi minusurile salariului minim

    Studiul KPMG privind salariul minim în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiul Economic European şi Confederaţia Elveţiană, ajuns la a doua ediţie, analizează salariile din 31 de state atât din punct de vedere al valorii, cât şi din punct de vedere legislativ.

    Termenul de „salariu minim”, notează autorii studiului, are diferite definiţii în literatura de specialitate, legislaţie sau alte materiale. Şi chiar dacă definiţiile nu sunt identice, ele se referă toate la o sumă minimă pe care angajaţii trebuie să o primească pentru munca efectuată. Aceasta are rolul de a-i proteja pe angajaţi de exploatare, stabilind o rată minimă sub care un raport de muncă este considerat inacceptabil. Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse prin Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE). Statele membre sunt în curs de implementare a Directivei 67/2014/UE, al cărei scop este stabilirea unui cadru comun de prevederi, măsuri şi mecanisme de control corespunzătoare care să permită implementarea, aplicarea şi respectarea în mod uniform a Directivei 96/71/CE, cu scopul de a preveni şi a combate eventualele abuzuri. O dată cu implementarea noii directive, specialiştii de la KPMG se aşteaptă ca autorităţile din statele membre să exercite un control sporit în cazul detaşărilor transnaţionale.

    Astfel, intenţia Comisiei Europene este ca toate statele membre să introducă salarii minime pentru angajaţi, într-un efort de a combate inegalitatea socială şi sărăcia. Instituţia acceptă faptul că fiecare stat trebuie să aibă libertatea de a alege valoarea pragului respectiv; cu toate acestea, cei în căutarea unui loc de muncă trebuie să aibă un venit minim garantat.

    Desigur, salariile minime variază considerabil în cadrul Uniunii Europene. Studiul celor de la KPMG descrie modul în care aceste reguli sunt aplicate în diferite state: în unele cazuri pragul minim este garantat pentru întreaga forţă de muncă, reprezentând o regulă impusă la nivel naţional, în vreme ce alte state au optat pentru introducerea salariului minim doar pentru anumite categorii sociale. Aici intervin şi sindicatele: acolo unde acestea sunt puternice, negocierea va aduce de cele mai multe ori un prag minim satisfăcător. În celelalte cazuri, unde sindicatele nu au o reprezentativitate pronunţată, statul poate impune un salariu minim insuficient. Mai există o dezbatere legată de oportunitatea introducerii unui prag minim coordonat în toate statele membre ale UE, notează raportul KPMG. Potrivit statisticilor oficiale, o astfel de iniţiativă ar afecta mai curând salariaţii din statele nordice, acolo unde pragul este mai ridicat.

    Autorii studiului au descoperit că statele sunt grupate în două categorii din punctul de vedere al salariului minim: cele care au impus pragul la nivel naţional (20 din cele 31 de state analizate) şi cele care nu au legiferat în această direcţie (alte 10 state). Suedia este singura ţară care nu are niciun fel de reglementare în ceea ce priveşte salariul minim. În cazul celor 20 de state din prima grupă, pragul minim variază între 235 de euro (Bulgaria) şi 1.999 euro lunar (Luxembourg). Important de menţionat este că toate cele 20 de state au înregistrat creşteri în 2017, comparativ cu 2016.

    De la 1 februarie 2017 salariul minim brut în România a crescut la 1.450 de lei (aproximativ 322 de euro). Pentru străinii care vor să lucreze în România se aplică aceleaşi reguli, cu excepţia celor ce deţin blue card (lucrători supraspecializaţi); în cazul acestora, salariul minim se calculează ca sumă a patru salarii medii brute pe economie. Astfel, după media actuală, salariul minim al unui deţinător de blue card este de 10.724 lei pe lună.

    „Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene”, remarcă Mădălina Racoviţan, partener şi coordonator al diviziei People Services din cadrul KPMG în România. „De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţi, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă. Mobilitatea internaţională însă aduce cu sine şi o serie de provocări atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea.”

    Mădălina Racoviţan explică faptul că în multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. „În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă. Dacă determinarea nivelulul salariului minim începe să pară complicată, şi mai dificilă este determinarea acelor elemente care pot fi incluse în salariul minim. Sunt state care permit includerea în salariul minim a tuturor elementelor de remuneraţie, chiar şi diurnă pe când în alte state salariul de bază este singurul luat în calcul în vederea determinării salariului minim.”

  • ADEVĂRATA SURPRIZĂ din noua lege a salarizării. Creşterea SPECTACULOASĂ a salariului minim în următorii cinci ani. LISTA completă a salariilor bugetarilor

    Noua lege a salarizării, pe care Liviu Dragnea şi-a pus semnătura ca iniţiator şi care a fost lansată în dezbatere de PSD, prevede majorări etapizate ale lefurilor bugetarilor, cele mai consistente începând cu 1 ianuarie 2018. Adevărata surpriză din noua lege a salarizării este însă valoarea salariului minim aşa cum reiese el din raportarea lefurilor de bază la coeficienţii de salarizare. În sectorul bugetar,  raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază/soldă a funcţiei de bază/salariu al funcţiei de bază/indemnizaţie de încadrare/indemnizaţie lunară este de 1 la 12. 

    Află aici ADEVĂRATA SURPRIZĂ din noua lege a salarizării. Creşterea SPECTACULOASĂ a salariului minim în următorii cinci ani. LISTA completă a salariilor bugetarilor

     

  • Cum am ajuns să plătim cele mai mari impozite la cele mai mici salarii?

    România se află pe locul opt în rândul statelor din UE cu cel mai ridicat nivel de taxare a salariului minim, după Franţa (unde rata de taxare aplicată la salariul minim este de 87,6%), Italia, Slovacia, Ungaria, Olanda, Suedia şi Estonia, unde nivelul de taxare variază între 50% şi 80% din salariul minim. Deşi are una dintre cele mai mari rate de taxare a salariului minim, România are unul dintre cele mai mici salarii minime din Europa, arată datele KPMG. Cu numai 322 euro/lună (1.450 lei brut/lună), salariul minim din România este mai mare doar prin comparaţie cu cel din Bulgaria (235 de euro/lună). Cele mai mari salarii minime le au angajaţii din Luxemburg, unde salariul minim brut este de circa 2.000 de euro pe lună.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro